Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)

1852-02-21 / nr. 13

: Le: ] i έn 35 Găasta de Moldavia să publică la șstitutul Albinei Lunea Prețul abonamentului ne anu 88 lei. a înștiințerii căte i­ui Goea. leu răndul, An _Anul hhp CȘIN VE CE MN­M les annonces, 1 piastre la ligne, et Buletinul oficial à 50 parale ans le Bulletin officiel, 50 ragas. 21 FEDVRUARIE. - PA șniici — - - . JO 21 RIE. | La Gazette de Moldavie parait à Jassy à l'Institut. de l’Abeille. tous et Jeudis. Prix tres d'abonnement, par année: Prix d'insertion, pout 1852. 52 les Lundi 98 pias- Th ju POCT A. Jurnalul de S. petersburgu u din 7 Fevr. blică următor­ii cazi a M. S. Împăratului, curefe ,) regulat cu comerțul, cu meșterii­­le și inducipia manufăcătoare și Ku lucrarea de de cuviință am fost socotit, a da în acel din urmă timpi, legitimii numeroase rănuitoare de a ajunge la acel scopu. În asemene plecare, și spre deplinirea ordinilor Noas­­tre, șefii Guberniilor, unde graeliții rezidui statornicii, au adresat cătră toți, în anul 1846 o spețială justin­are îndemnăndui a a îmbrățoșa carierile ce Ai sau fost însemnat, preve­­nindui tot­odată că, deacă astă dispoziție ar rămănea fără rezultat, Guvernul însuș va păși la revizia Is­­raeliților, și că atunce, dispărț­nd nu au ocupații folositoare, obștiilor, li se vor supune la deosebite mărginiri. Au privire că, de atunce, au trecut peste cinci ani, în care timpu fie­carele ar fi putut alege dupre voința sa și fără vr'o nevoe, una din carierile cele înse de cuviință este a pune în lucrare de la 1 Iulie vizia definitivă a israeliților, proectată la anul 1846. Opem­ acea, după ce am întărit regulile provizorii ce aceasta adaugige cătră Ucazul de față, și ec­aminate la con­siliul de Imperiu. Noi orănduim Senatului îndrep­­tătoriu de a face dispoziție trebuitoare pentrua lor pu­­nere în lucrare. Regulile sus numite despre Iesrailiteni să află publi­­cate în Gazeta Statului 1852. No 1. Novitale de la Caucazi. Corpul echepelițional de la Mare-Cecinia, compus din batalioane­­ #­­­ de dragoni, 65 6 1 întrunindusă la 4 cetățuea Vozdinghensc, au trecut a doua­ zi În gri­­jă mișceare, Șamil au fost adunat în Ma- Ianuarie lăngă Argun și ai­teză tabera Ca aproape de Ban-Ispr. jindusă de à re­ Ceania, jumătoase stuplari de munteni cu 6 tunuri și în suș avea să prin ființă­­, din suita M. S Împăratului, Prințul Bariatinsechi, luănd în privire pregătirile dușmanului, au hotărăt de al preveni (al apuca înainte) și campania străbătănd în mezul țerii, a Sfo­r­ma un omătu adăncit, să înaintea fără să steie, a deschide dintăiu opunerea rebelilor, a strica a lor provianturi și după acea a păși întru tăerea codrului. Ei au lăsat în tabără 3 batalioane, sub comanda Colonelului Caref, și în 6 Ianuarie s'au îndreptat cu masca trupelor sale pe la Șali asupra Avtor. Astă mișcare să descoperisă pe­nălțimea de Șali de cătră avanpostele dușmanu­­lui, ii făcură larmă; stuplurile lui Șamil începură a să întruni în fața colonei noastre, care, cu toate că era de la 11 oare dimineață, toată cavaleria și 3 batalioane a regi­­mentului de vănători al adjutantului General Prințul Voronțov cu 8 tunuri au sosit pe malul stăngi a râului Cuh­ulu, înaintea Artur. După o scurtă canonadă, Co- Îm­păratului, s'au repezit la asaltul cetățuii Artur, CU batalioanele re­­lonelur Prinețul Ropa­gimentului le comandează. Vănătorii nocrpii au suit pi­­pa­cea poncie a fiului, să răpiziră cu ferice în aurul, a căria în popor are să compunea de mai mult de 900 fa­­milii, și înfrățiaseră pe dușimanul carile perdu mulți morți și răniți. General-Maiorul B­aram­ischi, însercină pe Colonelul Prințul Voronțov de a cuprinde Aulul și să înainte asupra Gheldigenden. La 3 după amează, acest Aulu, încungiurat de General-Maiorul Ciucavecu, cu ca­­valerie, s'au luat și s'au incendiat (ars) de Colonelul , cu­­ 5 bata­­lioane a MS de pănă­­­ . sine. 1e . Noștrii, e sănt pu­­n că­ „În a Noastră statornică în­­am cuprine dintre ii pe acii ce ca uni­i ce sănt în sarcina pămănt, autorizați a nu mai întărzia de Luănd pentru Cazaci și 9 milițieni, cu 24 tunuri, vie spre ai însufleți a sa e­­ Plinițoi FRIPTATINI. ED © we­XPONIKA FUATRALI­­ gia care am fost văzut­ o anonează Duminică pentru benefisul de organe artisti precum a siniora Santorini mi Sinior Deri­­e. Ye pompă mi gravitate în gestele (schimile) acestuea precum și căt patura litepță și energie AN cealaltă, de mi s'ar cuveni să zicem ac­eluea la­lă, căci Siniorei Santorini stă de minune vereta­tea rotundă și musgeața cea subțire, atunce cănd poartă numele de Mafio Orzini, mi cum e de naivă mi comică cănd N. pe săteanul Pieroto Savoiard, banile vizitează pe a ca componionă de mai nainte, dar acum înarupită Dama .lindai „. scene Beneficianta au fot întrodue­rii întrante spre varsare. S'atura Santolini căntasă a Ci­arie “ia dei Tolomeii mi în Marfă sară am asistat la o reprezentație a palii din mezul secul, și scene interesante miorei Santorini. Astă cănd operă ,ma­re însurlă inimilor de azi, Itene au înfăpoșază Lucreții prin fiorul și pop­­Si­­viața a granzilor spar­­te să facă încă mai interesante les bien Chronique Théâtrale. Nous avons assisté mardi soir à une nouvelle représentation de Lucrézia Borgia, que nops avons vue annoncée diman­­che an bénéfice de Signora Santolini. Cet opéra en trois actes retrace des scènes de la vie des grands d'Italie au mo­­yen âge, et ces scènes, intéressantes par l'horreur et Gheftroi qu'el­­inspirent aux coeurs faibles d'aujourd'hui, le deviennent ‘encore da­­»[vantage daand elles ont pour interprêtes des artistes tels qne Mme San­­tolini les fes­­tes de celui-ci, comme aussi quel naturel; quelle énergie dans celle-la. Nous devrions dire celui-là, car Me Santolini porte admirablement gond et la fine moustache quand elle se nomme ;: et comme elle est naïve, comique, quand elle se publie, toujours avide de sensations nouvelles toujours avide de jouir quand et M. Dérivis. le petit berret Sionor Mafio Orsini fait Quelle pompe et quelle gravité dans Monsieur le Savoyard Pierrot qui triote Mme Linda, devenu riche! visite son Elle avait bien deviné ancienne compa­­les sentiments du

Next