Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-02-21 / nr. 13
: Le: ] i În 35 Găasta de Moldavia să publică la șstitutul Albinei Lunea Prețul abonamentului ne anu 88 lei. a înștiințerii căte iui Goea. leu răndul, An _Anul hhp CȘIN VE CE MNM les annonces, 1 piastre la ligne, et Buletinul oficial à 50 parale ans le Bulletin officiel, 50 ragas. 21 FEDVRUARIE. - PA șniici — - - . JO 21 RIE. | La Gazette de Moldavie parait à Jassy à l'Institut. de l’Abeille. tous et Jeudis. Prix tres d'abonnement, par année: Prix d'insertion, pout 1852. 52 les Lundi 98 pias- Th ju POCT A. Jurnalul de S. petersburgu u din 7 Fevr. blică următorii cazi a M. S. Împăratului, curefe ,) regulat cu comerțul, cu meșteriile și inducipia manufăcătoare și Ku lucrarea de de cuviință am fost socotit, a da în acel din urmă timpi, legitimii numeroase rănuitoare de a ajunge la acel scopu. În asemene plecare, și spre deplinirea ordinilor Noastre, șefii Guberniilor, unde graeliții rezidui statornicii, au adresat cătră toți, în anul 1846 o spețială justinare îndemnăndui a a îmbrățoșa carierile ce Ai sau fost însemnat, prevenindui totodată că, deacă astă dispoziție ar rămănea fără rezultat, Guvernul însuș va păși la revizia Israeliților, și că atunce, dispărțnd nu au ocupații folositoare, obștiilor, li se vor supune la deosebite mărginiri. Au privire că, de atunce, au trecut peste cinci ani, în care timpu fiecarele ar fi putut alege dupre voința sa și fără vr'o nevoe, una din carierile cele înse de cuviință este a pune în lucrare de la 1 Iulie vizia definitivă a israeliților, proectată la anul 1846. Opem acea, după ce am întărit regulile provizorii ce aceasta adaugige cătră Ucazul de față, și ecaminate la consiliul de Imperiu. Noi orănduim Senatului îndreptătoriu de a face dispoziție trebuitoare pentrua lor punere în lucrare. Regulile sus numite despre Iesrailiteni să află publicate în Gazeta Statului 1852. No 1. Novitale de la Caucazi. Corpul echepelițional de la Mare-Cecinia, compus din batalioane # de dragoni, 65 6 1 întrunindusă la 4 cetățuea Vozdinghensc, au trecut a doua zi În grijă mișceare, Șamil au fost adunat în Ma- Ianuarie lăngă Argun și aiteză tabera Ca aproape de Ban-Ispr. jindusă de à re Ceania, jumătoase stuplari de munteni cu 6 tunuri și în suș avea să prin ființă, din suita M. S Împăratului, Prințul Bariatinsechi, luănd în privire pregătirile dușmanului, au hotărăt de al preveni (al apuca înainte) și campania străbătănd în mezul țerii, a Sforma un omătu adăncit, să înaintea fără să steie, a deschide dintăiu opunerea rebelilor, a strica a lor provianturi și după acea a păși întru tăerea codrului. Ei au lăsat în tabără 3 batalioane, sub comanda Colonelului Caref, și în 6 Ianuarie s'au îndreptat cu masca trupelor sale pe la Șali asupra Avtor. Astă mișcare să descoperisă penălțimea de Șali de cătră avanpostele dușmanului, ii făcură larmă; stuplurile lui Șamil începură a să întruni în fața colonei noastre, care, cu toate că era de la 11 oare dimineață, toată cavaleria și 3 batalioane a regimentului de vănători al adjutantului General Prințul Voronțov cu 8 tunuri au sosit pe malul stăngi a râului Cuhulu, înaintea Artur. După o scurtă canonadă, Co- Împăratului, s'au repezit la asaltul cetățuii Artur, CU batalioanele relonelur Prinețul Ropagimentului le comandează. Vănătorii nocrpii au suit pipacea poncie a fiului, să răpiziră cu ferice în aurul, a căria în popor are să compunea de mai mult de 900 familii, și înfrățiaseră pe dușimanul carile perdu mulți morți și răniți. General-Maiorul Baramischi, însercină pe Colonelul Prințul Voronțov de a cuprinde Aulul și să înainte asupra Gheldigenden. La 3 după amează, acest Aulu, încungiurat de General-Maiorul Ciucavecu, cu cavalerie, s'au luat și s'au incendiat (ars) de Colonelul , cu 5 batalioane a MS de pănă . sine. 1e . Noștrii, e sănt pun că „În a Noastră statornică înam cuprine dintre ii pe acii ce ca unii ce sănt în sarcina pămănt, autorizați a nu mai întărzia de Luănd pentru Cazaci și 9 milițieni, cu 24 tunuri, vie spre ai însufleți a sa e Plinițoi FRIPTATINI. ED © weXPONIKA FUATRALI gia care am fost văzut o anonează Duminică pentru benefisul de organe artisti precum a siniora Santorini mi Sinior Derie. Ye pompă mi gravitate în gestele (schimile) acestuea precum și căt patura litepță și energie AN cealaltă, de mi s'ar cuveni să zicem aceluea lală, căci Siniorei Santorini stă de minune veretatea rotundă și musgeața cea subțire, atunce cănd poartă numele de Mafio Orzini, mi cum e de naivă mi comică cănd N. pe săteanul Pieroto Savoiard, banile vizitează pe a ca componionă de mai nainte, dar acum înarupită Dama .lindai „. scene Beneficianta au fot întroduerii întrante spre varsare. S'atura Santolini căntasă a Ciarie “ia dei Tolomeii mi în Marfă sară am asistat la o reprezentație a palii din mezul secul, și scene interesante miorei Santorini. Astă cănd operă ,mare însurlă inimilor de azi, Itene au înfăpoșază Lucreții prin fiorul și popSiviața a granzilor sparte să facă încă mai interesante les bien Chronique Théâtrale. Nous avons assisté mardi soir à une nouvelle représentation de Lucrézia Borgia, que nops avons vue annoncée dimanche an bénéfice de Signora Santolini. Cet opéra en trois actes retrace des scènes de la vie des grands d'Italie au moyen âge, et ces scènes, intéressantes par l'horreur et Gheftroi qu'elinspirent aux coeurs faibles d'aujourd'hui, le deviennent ‘encore da»[vantage daand elles ont pour interprêtes des artistes tels qne Mme Santolini les festes de celui-ci, comme aussi quel naturel; quelle énergie dans celle-la. Nous devrions dire celui-là, car Me Santolini porte admirablement gond et la fine moustache quand elle se nomme ;: et comme elle est naïve, comique, quand elle se publie, toujours avide de sensations nouvelles toujours avide de jouir quand et M. Dérivis. le petit berret Sionor Mafio Orsini fait Quelle pompe et quelle gravité dans Monsieur le Savoyard Pierrot qui triote Mme Linda, devenu riche! visite son Elle avait bien deviné ancienne compales sentiments du