Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-05-26 / nr. 39
Gazeta de . pănlică la Moldavia Alcinei inelite tal lanea și Groea. Sprețăl abonamentului ne a înființerii căte 1 Bileginăl oficial a anulS lei. în ---- min ex rendăr, 50 parale ------ CIII La Gazette de Moldavie parait à Jassy à lhstitut de l'Abeille, tous les Lundi et Jeudis. Prix d'abonnement, 98 piastres par année. Prix. d'insertion, pour . - annonces, 1 piastre la ligne, € ans le Bulletin officiel, 50 paras. luni 26 ---- MAI. pee, ---Anul Hhp e--- GG AOVITMA DIN MUMNU. Consulatul Elinesc, pe lăngă poga cu No. 984 au împărtășit Secretariatului de Stat petiția D-sale Cniazului Dimitrie Cantacuzin (prin care arată că este întrat în condițiile de pămăntean tot odată Consulatul baciu de pămăntean), făcănd cunoscut că D-lui Kniaz și în toate procesurile ce au 4B3T, Kle osăbite sepă, „în formarea reclamației întinsă de D-lui Gall asupra D-sale Doctorului șilor, mi Dumnean moașa Cecilia Verujinsca, pentru prilejăta moarte a soției D-sale, comitetul însărcinănd pe Comisia doctorească cu cercetarea acestor împregiurări, sa au încredințat că nici una din fețile arătate nu este vinovată, fiind că madama Rali au murit de ferbințeală puerperale, după care Comitetul referănd cărmuitorului sfat aceste împregiurări, secretariatul de stat prin adres No. 1419 împărtășeșe Comitetului nn urmarea înaltei încuviințări, ca pentru nevinovăția în totul a D-sale medicul Sifer să se publice căt și a D-sale moașăi Verujinsca, nici odată n'au cerut asietența bunalurile locale. Consulatului Elinesc de la șpri n-3esm. A d CLPIA. Înștiințări eipisare din Dalmația arată, că Danilo Petrovicii, urmașul Vlădicăi de Muntenegro, au căpătat titlul de Prinț (Cneaz), și că fără a întra întagna bisericească, va lua cărma trebilor publice a Muntenegrului, că dignitatea de Vlădică se va hărăzi altui Muntenegrin, ce nu este din familia lui Petrovici. La Mostar au sosit 1600 soldați de infanterie Otomană. La Nevesigne lucrează 500 inși, spre a drege drumul pentru transportarea tunurilor. Se încredințează, că după săvărșirea acestor lucrări, se va întreprinde o ecspediție la Grahovo. LEPMANIA. În 10 Mai au cercat la Diseldora cățva oameni a serpa noaptea baricadelor din 1819. Și ce adunase la mormăntul unui zugo Mitevschi, ce s'au ucis și aue J. ES DE TANTEVIEU. Hélénique, vient de Par sa note, snb No. 984, le Consulat sommuniquer an Secrétariat d'Etat la pétition de Mr le prince Démétrius Cantacuzène par laquelle il déclare son indițenat Moldave en sa qualité de fils d'un indigène. A cette occasion le Consulat fait savoir que Mr le prince D. Santaspzune, dans tous les procés qu'il a eus avec différeutes personnes, il n’a jamais réclamé la protection du Consulat nelénique auprès des tribunaux du pays. Le Secrétariat celte déclaration à la connaissance publique. » À la suite des reclamations, elevées par le Sieur Sal; contre le docteur M: Senifeg et la sage femme Mme Cecile Virozinska, a Gossasion de la mort de son épouse, le comité sanitaire recommanda à la eomisuion médicale Rengnote de cette affaire. Celle-ci, après un ehamen Serupulenx, vient de décider qu'aucune des personnes accusées dans e cas nest fautive, vu que M-me Galy est morte à la suite d’une fiévre puerpérale. Le comité en ayant référé au Conseil Secrétariat d'Etat par son odresse sub No. 1419, vient de sommaniquer au comité, que la complète dissptration de Mr le docteur Schiffer et de la sage femme sance publique. M'igozinsca, peut être portée à la sonnais -esri(1 Eee început a face tot feliul de necuviinți, a da foc din arme, ș. a. poliția îndată )au arestuțt în număr de 10 persoane, între care se afla doi tineri, carii la 1849 fusese arestuiți ca eroi de baricade, însă în urmă sau liberal, ne aflăduse vinovați. Ecsperienția ce o facu acum, fără îndoială Ai Ba cuminți. PRuSISA. Ființa M. S. Împăratului Rusiei în Berlinu absorbează toată luarea minte publică. O massă (îndesuire) de poporu așteapta sara în 18 Mai pe Împăratul, însă de puțini l'au putut ura, căci de la Potsdam trecănd prin cetatea înluminată cu lucoare, au sosit pe la zul nopții la palatul ambasadei. pe Împăratul, monumentul lui me- A doua zi pe la 6 oafără nici o suită; au mers negios la Fridrich P, unde au petrecut peste un d'Etat porte administratiile , de mai multe ori și a epuntiriumii SpCTACULU în CERGIU. simtu obositu de împătimiri, Căndu mă de disbinări, de planuri zădarnice și de nimicimile înnoite a vieței; se audea că prea mult mă absorbu îngrijirile casnice, suferințele, nădejdele, îndar totuși observezu lucoarea și ași dori ear a mănălța din pulbere spre cele Dumnezee și tunce aruncu ochii mei cătră cerul stelit și cursul cel bun a luminilor sale, chear însumi săntu plinu de bucurie; căndu mă temu chear de a mea proprie voe bună, nu cumva să dau uitării a mele îndatoriri, și căndu atunce aș dori a mă apropiea de Dumnezeu ca prin trănsul să se consfințească bucuria mea și să se recheme a mea înțălepciune, atunce înalțu ochiul meu cătră minunile cerului, și presimpțescu soarta mi menirea mea, căndu prea adăncu mă răsbate o durere a vieței, căndu spaima mă oboară pre pămăntu și voind să nu potu să mă pătrundu de evlavie, mă rogu, atunce îmi arunca și cu căt mai multu observezu privirea asupra noiaunui cerescu, celea ce plutescu deasupra me, mult să astămpără în mine cu atăta mai patimile. Pre lăngă nemărginirea lamei, cele mai mari a pămăntului CENTS lucruri mici; numai sufletul meu simte pămăntului Fortuna bucurii să poate rădica cătră cele fără margine, cui sălbatice să alină în peptul meu, a mă face Dregerile oamenilor mi să paru atăt de nimică, vrednice de disprețuit samănă cu vermii OCTenitori, carii Biețpuescu de la pămăntu, și pentru păstrarea lor ba cu toate, fără a presimți, unde săntu și cine privighează asupră-le. Fiecare întristara, fiecare îngrijire a vieței le era să mă apese, să ușurează, căci preputința, înțălepciunea și îndurarea domnitorului lumei viu mi să înfăpoșază, căndu cugetu; oare ce în zadar te în zice Oare în lume nu este Domnul-zeu; poate fără voea sa să se abată din cursul ei cel prescris, tristezi într'atăta, căci viața -o scurtă vecinic este sufletul Te îndoeși? Oare sănguri eșt? ostea, în care de mii de ani este nevoită a Ce învărti; o pasere poate făcăt nu potu cugeta la alta decăt la cele pămăntene, căndu în companie voioasă o mărire pentru că preste pulberea domnu a ființei mele, și simtu dorință