Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-08-04 / nr. 59
Lazetta de Moldavia instigetăl Albinei I Prețul abonamentălui neană %Slei. ji A - 088 Biletinăl oficial : La Gazette de Moldavie ragalt à Jassy . y à l'institut de A4.. P + Argue S1. et Jeudis. Prix d'abonnement, 9u piastres les ‘annônees, dans le Balletin l’Abeille, tous 1 piastre la les Lundi par année. Prix d'insertion, - nune, officiel, 50 paras. 552 et EUTE CA7G NOVITALE DIN NAUNTRE. É” prea așezată ne podișul Copoului, preașeptat au mere acolo sara sămbăta tretugă, acompănilt pumli de si adjutant. Soldații încheiesă a lor zilnilo socorciții, cănd surprinși de asemene vizită, într'o clugăre formară în paradă, și arată nemoșnitorul cu onorurile povenite șefului de țar Î. S. vizită în detaiiu corturile ostașilor, mnajele șiremonia cea noă, și privmi în al Său cortu particular, randul deosebitelor detașamente. . 7. M. au binevoit a rosti, Ed. D. general-inspectorului posopdlar . Cu deplină mulțămire, precum Ionelul Milicescu, comandant a regimentului, Ja istu ocazion Konstantin Poppa subofițer de artilerie, s'au înaintat la rang de sub Leigenlnt. pum roe cele mai frumoase capo d'opere, bateria artileriei făcu spre încheiere o salvă urmată de numeroase rachete steloase Donsoarecare tăcere adăncă, nă de asemene act religios, încăt, soldații făcură ruga cea de sară cu o evlavie de marecurmănd tăcere-adăncă armoniosul dulce horn: „Numai ruga ce înalță cătr'a lumea Urzitoriu. Eri în 3 (13) August, zi consfințită ca serbare papională, Consulatul Franției au pus ace celebra aidie în Bicepsra Catolică o mare litărghie, urmată de un Te-Deum solenel, spre depunera de rugi la ocazia onomasii Prinului prezident a Republicei Franceze. la astă solenitate aclor DD. secretariu de N. DD. Consuli a puterilor străine, au asistaT : Stat Prințul Clisa, Inspectorul General ghica Ministră de Finanție, duitori în Fami, toți naționalii Franției, precum și un mare măr din locuitorii capitaliei. - - - - cunoscănd interesul cel viu 4e mărturiseșc publicul postru și mai ales șefii de familie, pentru creșerea junimei, noi pururea ne am nevoit de a înregistra în foile noastre rezultatul nilor ce se ecel mefacu le fiecare semestru, atăt AN scoalele publice cum mai bună, N. JA. Domnu voind a cunonașe și în așăzămintele private, zoriia persoanelor competente, nu pătem lipsi ne certitori de o relație, r IMN în porsoană starea taverei, Allănd zonate în Crapea 4 D co- Pe cănd muzica militară esecuta înaintea unui public Masporop dar și prezinu- --.u. l 242 © ce ci NET « ai NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR. le Prince Régnaut voulant connaître en personne 8. A. 8. de l Et - chefs de familles, porteut 1 commandant du régiment. à ---Sonnaissant tout l'intérêt que notre l'éducation l’état du coup militaire, établi sur le r'atean de Soroa, s'y est rendu inorinement dapu la soirée de Sameli dernier, accompagné seulement de son aide de camp. Les soldats avaient déjà fni leur ehegeises accoutunés, lorsqie surpris pur cette visite, ils se formèrent, en un clin dos il eu r rade. ct reçurent Île Prince avec les honneurs dûs au chef Le Prince visita en detail les tentes, les menazes des sol- ux de la nouvelle remonte, et reçut dans sa tente ea ddiu et les chewn dans le meilleur etat, B. a bienvoula iparticulière, les rapports des rise détachements. Arant trouvé tout 8. exprimer Sa satisfaction entière à 8. Exe. le “Sin EN N. Maurocordate et au colonel Ciliteneseo A cette occasion Constantin Poppou, sops-ofisieg de l'artillerie, a été promu au rang de sous-lieutenant. Tandis que la musique militaire exécutait devant un nom. șă public Les rine belles pièces, la batterie termina la soirée par une decharse générale, suivie d'un grand nombre des fusées étoilées. Après un moment d'un profond silence, les soldats firent leur prière du soig avec un recueillement digne de cet acte religieux, Et seule, integgomrant ce calme solennel, » La priére s'élève aux pieds de l'Eternel ! * jour consacré confme fête nationale, Hier 15 août, le Consulat de France a fait célébrer ici à l'Eglise catholique une grande messe, sui- M d'un Te deum solennel en action de grâces à l'occasion de la fe- Le du Prince Rreasileat de la Republique Française. A cette soleunité (éligieuse ont assisté: IL. Ehs. MAL le Secrétaire d'Etat Prince S. Snrci, l'Enspecte: ir-(énéral S. Maurocordate et V. Ghyka Ministre de Finances, MU. les Consuls étrangers, residant à Jassy, ainsi que tous les natiouaux de France et grand nombre d'nabitans de la capitale. mes toțioige empressés de cousigner dans témoignages officiels où bien sur la foi des inges compétans, le resultat LESC RES dupre datele oficiale au dupre măr- des examens qui se font chaque semestge dans les écoles publiques Nenpiimind încă cele întăe, noi on dans les institutions privées. N'ayant pas encore reçu des don- Je am cules asupra acelui pees à l'égard ‘des écoles publiques, nous ne pouvons priver nos lesîntăiu așăzămănt privat de creșere a fiilor de boeri în ranira-|teurs des notions que nous avons recueillies sur le premier rension- public, et en particulier les de la jeunesse, nous nous somnos feuilles, d'après des ILEA.- SS . ---.---. a G | 1 À l L [ FABRICAREA PEIȘȚILor Bil Galiniani Meseger, gazetă engleză ce se publică Ja xris, cuprinde următoarele: Cu căpvtani mai minte, doi pescari franțezi Gehen și Remi în departamentul de Vest, observănd perderea de multă sămănță (icre) de peșe, au planuit prin un metodu a înlesni naștere peștilor. păstrăvul, de mi foarte mănos, s au perdut de prin riurile munților, și anume pentru că icrele mucezeau, ce mănca de sau le lipea ani, au pcănnă alt peșe. Drept acea în timpul căndoe pres poștii, au prine căpva păstrăni, prin străngere stoarceră din păntite icrise și lănțile lor AA un BAC, care la fundu abel un strat de armă (nbvcăpu) iar păreții erau borteliți. Acest Bac avea de asemene un capacu bortelit, ăl puseră în fundul părului și'l statorniciră cu petre. Peste puținu se născură căteva sute de perișori, cărora în cure de căteva săptămâni le dădură nutreții, și în urmă le dădură drumul. În anul al doile au răpetat acest esperiment în proporție mai mare, și părțile învecinate erau de păstrăvi împoporate. Academia minnțelor, și prin trănsa gubernul au dat acestor pescari ocazie a face cercare și cu producerea altor precum crapuloscupă etc. Guvernul Franției aplicănd aflarea producerei artificiale a peșilor care sau nemerit cu bun rezultat, în apă dulce, prin toate provinciile, au însemnat necunoscuții Initologi (naturaliști în special a șiinței peșilor) Dr. Valanssen, Miln Eduard și Cost, să certeteze gura riurilor de la Serburg la Grenvil, și să însemne puncturile unde pă sărată, asemene cercări s'ar pute face și în a Cu nerăbdare ce așeaptă rezultatul acestor esperimente. Moldova cu atote mari are lipsă le peșe, mai ales năstrăni mari săpt la noi o rarita. Avidizarea (lăcomia) negoțului, în acel ramu, lipsa de orice metodu în creșerela și producerea peșilor, sănt cauza împuținărei lor, cănd despre altă parte vănzarea JAN peață a peșilor morți, ca vătămătoare sănătăței, ce practică numai de la noi, nu tărziu soiuri de pești,