Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-10-20 / nr. 81
l'azera de Moldanil să publică la iietitutăl Albinei Lanea și Goea. hrețul abonamentului ne am 98 lei. înștiințarii căte aleui rănițil, în Viletinul oficial a 50 parale LUNI 20 OCTOMVRIE. La Salette de le ragait A Jasey à l'Institut de l'Abeille, tous les Lundi et Jeudis. Prix d'abonnement, 98 riaetres, par anpée. Prix d'insertion peur es annonces, 1 piastre la ligne, et dans le Bulletin officiel, 60 ragan. 1852. Anul. XXAV NOVITALE DIN MAVNTNU. Prea Înocros Domnu, purcegănd Mercurea trebură Aa tărtul Neamțului spre a fi fapă la inaugurarea ,ofințirea noului spital și a ecoalei publice ce s'au fundat cu cheltueala mănăstirei Neamul, încă de Bine și s'au înturnat în capitalie. - consulatul Franției prin Nota cu No. 251, înpuneștințează ne. Secretariatul de Stat, că în urmarea împărtășirei ce au căpătat de la Gheneral-Consulatul Franției din Bucureși, întemeeză pe acea ministeriului trebilor străine a Republicei f Franeze, toate pașaporturile atelor din Moldoveni ce ar călători în Franțiea, să fie nezmintit înzestrate la Biza Consulatului acei puteri statornicită în Moldova, s'au hotărăt ca de acum în viitoriu, --es-- Turcia. statornicei De la Damasc înștiințază, că acea provinție se află în mare mișcare în urmarea hotărări a Seraschierului, de a supune cu putere în poporarea Hauranului și a întregiurimei la conscripție, o întreprindere, care precum este știut, și guvernul egiptean de asemene au cercat'o în zădarea 1838. Seraschierul ce află acum cu trupele sale la Cterde, de unde cearcă a face tractații pacinice. Se vorbește că o parte a înpoporărei de Hauran apar în plecarea ce supune, numai Druzii de la Ghebel-Hauran, cunoscuți pentru a lor spirt resbelic, ce îndroghivesc cu hotărăre, și ce pregătesc a se retrage în părțile nestrăbătute a munților de Lengia, spre a se înprojvi de acolo guvernului. Lucrurile au sporit pănă acolo, încăt guvernul nu mai poate fi îngăduitoriu, drept care cu atăta mai mult se dorește o înpăceluire, cel mai mare pericul ales dacă purtarea fra imitare, fiind că altfel nu s'ar pune în liniștea întregei provinții, mai Cruzilor de 42 Gheres-Hauran apa- Austria. Basara, de md rua de 11 Oct. înpărtășiește următoar . 3 NGUVELLES DE L'INTÉRIEUR. S, A, S, le Prince Régnant qui était ‘parti mercredi dernier pour la ville de .. afin d'assisteg a l'inauguration Aa meatei Hôpital et de l'école publique fondés aux frais du couvent, retour depuis Vendredi, - Le Consulat de Eganse, par sa Note sub No. 251 vient d'fprmer le Secrétariat ŒEtat, qu'à la suite d'une communiquée du Cunagl 6- de Bucharest, motivée, par. un ordre, du ministre des afaig trangeres de la Republique frapgaise, dorénavant tous les passepi les Moldates, qui desigegaient voyager en France, doivent être visées. par le Consul. de France residant à Jassy. Ur 4, | N au0-f - | | rele detailuri despre furtuna urmată la Fiume: „De pa . . .tru zile, plouă în Fiume necontenit, încăt pe fiecare minunt se așteaptă o spargere de nouri. O furtună puternică mișcă marea așa, încăt valurile ei se rădisB la înnălțime păn' de 4 stănjini. Astă noapte de la 2 oare s'au rupt podul de neriul Fiumera mi s'au mănat de furia apelor. Magaziile dealungul Jiului se afla de 11, stăpjăn în apă, moara americană s'au răpit de valurile apei, prin care s'au cășunat o păgubire de 200.000 florini. Magazia militară și fabrica de ta Bar de asemene stau în apă. Grădinile și cămpiile de lăngă Fiumera sănt de tot stirpite. Astăzi dimineață au fost o furtună așa de puternică, încăt se părea că toate tunurile de pe vasele de resbelu s'ar fi slobozit unul după altul. O voce franțeză publică următoriul articul atingătoriu de imperiu” Imperiul, acesta este cuvăntul rostit de toți îndeobștie și acest cuvănt se va realiza, fiindcă voința poporului ecsprimată cu atăta unanimitate, nu poate fi refuzată- un Dye este Le dx - ochii care'l Francia, est de FR one = ----r---. ---- .. - ---. - ------ cunoscuși, pieote aserta fabuloasă, decă Roșănii “ALBI MNoliție Vionenifică KBRONIKARILOR MOLDOVEX Sutmare Il, Croniva lui Urechi au slujit de urzeală următori Mai întăi ea à mie Logofăt, Simeon rul. Lucrarea acestor s'au tuturor Cronicarilor lui Evstramisail Călugăletopisețului mărginit în copierea lui Mrechi că oareșcare adaosuri și notiții geogrfice a țerilor megieșiite ca Moldova Aceia ce au contribuit mai îndeosebi ai face ROMANEANEL nisiu care sace contimpurani pre Împăratul Traian cu regile Ungariei Ladislau viruit de Tatari, astăzi nu afbă decăt visul, cropibarii veci însă, nu era cu atăta sănge răce mai ales cănd ce atingea de onorul nației lor. Miron costin, Neculai Costin și chiar nu'și putu îndestul întinde măria asupra acestor istoriei rombne, n'ar fi urmașii coloniilor Romane aduse în Dacia de Traian din deosebitele părți a Imperiului, cele pre care îmbrechi, țeară Ia fost milă, Cb nu rămbăe întru întunericul neștiinței; că celelalte ce mai sănt scrise adăusături de sa Evstratie Logofătul, mi de un Simeon Dalbasne, care mi acele ei, nu puține ... De aceste baine ce au scrie ei și de această ocară, și nici o scriere ocară vecinică unui neam, nopod; că scrisoarea este vecinică; mi cănd ocărim întru vre o zi predau despre înce- încă mi în veci.” Dimitrie Cantimir în scropia ca oamenii păratul răi ilu slujit la compilațiile Dascalul și a cronicilor de căre dat pre Tătari sprijinite părei și de toți a tradițiilor era naine temnițile Rămului, în ajutor craiului Unguresc Laslău ne năvăliseră în Ardeal. *) Un ei și Dimitrie Cantimir, țseudo-Romăni, trei în contra „ poporale că, s'ar trage spre a din a iicoasămine anacrocalul, să carii zite Miron de au îndrăsnit a calomnia toate popoarile, leagănul naționalităței lor, și Costin *) de această un Misail Călugărul dec samă ce este mai scump la „Numai nu letopisițe, ce sănt ocări lui Grigori este șagă cineva, este cu greu a răbdare. și *) Tom. I. nag. 145. *) Tom. I. pag. 98. + - “es