Gazeta de Moldavia, 1852 (Anul 24, nr. 1-100)
1852-03-17 / nr. 20
an act de asprime eostraordinară, afară numai la Barnaluca, unde trii căpitenii epicrieni carii îndemnate supuși sau osândit la închisoare pe trei ani. AUSTRIA. Împărăteștele Case An: Marii Duci Mihail și Nicolai de Rosia au sosit în 28 fept. la 12 ceasuri noaptea la Bidenbach, în Bohemia, unde sau primit cu mare cosenizare de cătră Ecs: Ca Feldmanual-leitenantul Conte Clam-Galae, și îndată sau pornit cu un tren separe spre Praga unde au ajuns la 3 oare dimineață. În cartea drumului de fier eau întimpinat Prinții înpărătești de cătră Arhiducii Leopold și Iozef, de toată generalitatea și de șecii departamentelor. Gazeta de Praga înștiințază, că la comcertul dat de D-na Eprieta Sontag la Praga în 1 Mapr, cu trei zile mai înainte toate bileturile de întrare erau vândute, de iar prețul lor CE pusesă pe obicinuit prescumpu. Asemene și la proba Germană au fost o mulține de însămnată din au aruncat întăi pe cea de samă plâncetățan mică mai mare în apă fără a lua în băgare berea și rugămintea copilei și arpirarea unui aflătoriu pe celalalt mal, copila cea mai poit să scape de asemene soartă prin fugă, însă în zădar căci maica înfurietă au aginso, și sau aruncat cu dănsa în valurile Jiului. În 22 Februuarie au mărit la Haidelberg Iozef Paii an prăstă de 115 ani. El era aciu de soldatu, au slujit în apriie în războiul de 7 ani și in anul 1789 au asistat subt Anudon aa asaltul cetății Belgrad. Din îndurarea Domnitoriului acest veteran au fost încredințat îngrijirei unei familii de un îndelungat șir de ani,șii lor de a privitori, ce înprozițiau plata virului, scoținduse și atunce o somă GERMANIA: vânzarea bileturilor. În Marele Ducat Helen sau nului întrebuințarea rachiu în relații. Aa Naemssor în o faptă foarte crudă: disperație, alta de 7 au mere Prusia cu a ei doi copii, ani la fiul Sale, și sau arestuit oprit din partea guvernartoarelor pentru fabricarea de au urmat în zilele trecute o văduvă nevoașă agiungănd o fiică de 13 la un an ------ săcunatul ȘI APVIMA FABULĂ. Într'o zi de primăvară Un sătean lucrănd la pară, Brzs o Alpină mică Cum estind din floricică, Aoi manus culegea, Și în sine așa zicea: „Că gu săntu ei de fericită C'ori ce floare o menită ca să dée putrețiu mie ș'omului de planu să vie, Costeneala * 0 alpunu În țiureiu lui o depunu.” Cap săteanu atunce răsă Și ,,Cepmans Alvinăli zisă, Nail lelai cu'np floricele lăngă miere'o ghimpurele, Și veninul să dosește An poponire înfaoreșein „ - le ce au a lua în franția. Malitorul cuprinde numirea D. Bilo de Prezident a corpului lege-dătătoriu, dupre dispoziția constituții numirea este pe un anu. Un alt decret lămurește art. 14 a constituții, dnnre care miniștrii, membrii senatului, ofițerii apriii ne uscat mine mare, judecătorii și toți amplocații publici sănt îndatoriți a depune giurămăntul dupre următoare forma: „Giuru supunere cătră Constituție, mi credință Prezidentului.” Acel decret lămurește chear că gurămăntul este condiția neapărată a întrării într'un postu publicu și în acele ce sănt rezultatul a unei alegeri. Orice schimbare în tecetul, în forma giurămăntului trage dupre sine demisie din postul Cr încredințează că la Claremon (în Anglia) unde rezidează familia lui Lui-Filip, aua să întruni toți Orleanii spre a să consfătui despre măsuria lor nozigie. Multe persoane avute legitimiste au propus Kb, de avănsă va începe vănzarea moșiilor Orleane, ele le vor cumpăra și le vor administra în conta lor păn la timpul mai favorabilu. Cu toată încredințarea despre sistemul pacinicu a Prezidentului, înarmarea Parisului nu contipeștea să face dupre măsurile lui Lui-Filip, aproape de 6900 tunuri s'au așezat în tăriile capitalii și în jurul ei, și toate aceste să operează fără nici o critică din partea publicului. Controversa (sfada) asupra decretelor de confiscare a averilor Orbane, au început a spori broșurile, pro și contra. Din asemenea documente se vederează că tot capitalul familii eco-regești să suea la 103 milioane franci, car nu 100 milioane precum decretul o însămna. Încăt venitul anual este de 900,000 franci, ne să împarte între 28 mădulări a familii, între care 16 copii nenărenici. Să aude că Prezidențix Ba deciide k5 mare pompă sesia corpului legislativ. Mulți legitimiști ei apropie de Prezidentul, îndemnați fiind întru aceasta din clerul carile, dupre recunoștință, cearcă a întări partida Prezidentului. Monitorul din 10 Mart publică următoril decret: Lui Napoleon, arezident republicei franțeze, decretează după propunerea și în considerație, apoi este de nevoe, măsara oară an poștenit în acea pompie, ministeriului învățăturei fracției publice are a se face prin o deosebită că, devreme anul viitoriu ce reorganizația insira prințipiile neapărat lege, trebuitoare „Așai badei dar spre pază „tot natura înzestrează „Cu instinct pe fiecine „Spre a 'nțălege ce n sine, „De venim să ce ferească ?Deacăi vrea să trăească.” -- © Geore — I. SION, BALAUDA DE MARE. mare dispută urma mai nainte despre ființa valaurului de mape de și să păzusă aproape de permurile Nopdamepicane, Acuma însă s'au adeverit eperetența acestuei, precum că lămurese din următoare scrisoare A pcaptanului unui PAC american ce plutea întru păscuirea chipilor: „Dimineana lu 1% fansapie 1862 plutind ne mapen Oceanii (cis nisoapise Moldovei) custălin de ne maiapré strigă: Vancă de aminiși Nă să aoare zie-im, cergăna mai pointe carta, pali un bir. Dorind de ai storte oleul, m'im suit ne copertă înarmat cu omeana mea. Decăte una zile marea era foarte lină, atuncie însă sufla un văntu de la amează-răsărit, AN cure de guiewszind nimini, m'arm + U