Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-12-03 / nr. 96
. Serbechi Dnebnic tărziu. Domul ABCTPIAN, tot cursul căt în timp un timp raportează că, Derviș Pașa însoțit de Capitală că, guvernul Franței au găsit espresiile D. de La 5000 soldați și o numeroasă artilerie au purces spre Grahovo. Montenegrinii inștiință aduse de planurile acestor oaspeți neașteptați,i au înaintat ducănduse în număr de 2 pănă la 3000, în Grahovo, unde lucrează acum să'l întărească căt vor pute mai bine. S'au priimit o înștiințare, după carea ce zice că, trupe însămpnătoare din armita Turcească, neregulate, dar bine înarmate au purces din Bosnica spre a cuprinde Serbiea, începuse a se statornici un pod pe Drina lăngă ulița.pulațiea Serbieană, s'au agitat foarte mult, prin astă demostrație, s'au rădicat pănă la unul și s'au dus la margine. De la Craguievaț se espeduise tunuri spre puntul amenințat și ce ateptau loviri singeroase, in 6 Noemv Constantinopoli o conferenție între cei trei admirali, a Franției, Angliei și a Turciei. Se vorbit în conferență de întrarea flotelor în Astă espediție 10 Se pretinde, că urmează o neunire în minis Mai mulți miniștri se vorbește că ar voi cu au urmat sa zice că, sau avea să de la marea Neagră. urmeze Noem, înainte, teriul Otoman, plăcere să se pue capăt nemirei prin înpăciuire. O corespondență de la Constantinopoli din 1 Noem v. cătră INDEPENDENȚA BELILICĂ zice că, în 7, Lord Stratford de Redclif au dat Divanului nota ce o rediguisă singur spre a înpăciui cearta plutitoare între Rossica și Turcica și care notă, o priimise chiar în zilele acele cu vasul, „?uri” întărită cu oarecare modificații de guvernele Franței și En- Lord Redcă s pre glez. Reșid-Pașa aroi prenie trimețind aiclif buletinile armiei de la Dunăre, spre a'i arăta, minune. O depeșă telegrafică de la Trieste, din 24 Noemy, cuprinde următoarele: Un corpus de cavalerie creștină s'au format, un renegat Polon au căpătat comanda. S'au mai format Asiatică. Generalul o legionă străină la Cars pe margina ungur Clapca au sosit la Constantinopoli. In astă cur foartte generalului ce'l înlocuește se explică așa „Pacea cu oriși ce preț, chiar și cu prețul rezbelului.” Austria. Ce asigură că, nu numai regimentele de infanterie a Prințacă, și un corpus de observație însemnător s'aratăt pozițiea Serbiei față'n față cu Turciea, căt și Austriean, îndreptățăște cu deplinătate astă măsură. În general s'au respăndit auzirea ei la Viena în 25 Noemvrie că o armistiție încheiet între Rosiea și Turciea ce întepuse puove negoțiații spre a ce împăca neunipicheturi de observație, corposurile trupelor erau trei sau patru zile spre a întărivangarda corposului ce trecuse pe la Oltenița, era în 17 la Loșoma, pe drumul cătră Șumla., Generalul Danenberg ce înturnase la București buea să intre acolo evaei, în 22, o parte din corposul său treîn 23, iar o alta va forma garnizoanele Toți Cazacii ce duc pe lungul fluviului, unde vor plini servițiul de avanpost în cursul După o corespondență de la Constantinopoli, Omer-Pașa și ar fi operat retragerea după ordinul de mai nainte a Dii ce adusese de Fuad-Efendi; alții ăși închipuesc că, ei au voit prin asta să scape de două mari pericole: concentrarea puterilor Rosiene și neputința de arpene mai neurmă Dunărea ce se mărea prin ploile necontenite. Se mai vorbea de vre-o căteva zile, de o depeșă venită de la ur carea zicea că: Anglica ar fi dat consilia Porței să intre de-a-dreptul în negoțiații cu Rosiea și să trăteze de pace. General Consulul Rosiean din Belgrad, D. Muhin, au pără P | , D 25- Se și Pocuprinde curioaza observație că, în s'au prelucrat la Constantinopoli proiectele de mijlocire. Lord Stratford, neîncreiat ce arăta de ce, de cănd îndelungat s'au început rezbelul, la internunțiul Austriei, Dar se vorbea despre o armistiție. Ce scrie de la Constantinopoli ee au făcut în 17 Noem, vizitile sale diplomatice, a fi bolnav, elfi sănătos mi de Capitală au văzut că, Generalul Baraguai . Se crede în astă lui Emil vanului ce de Hesa, Șlic, mi că rea, moi și nehotărătoare, car misien + vănători au priimit tornicit la marginile însămnătorul număr a dar a baronului Rosbach și două batalioane de ordin de de trei luni sau Nuoutățile de la Craiova 6,000 soldați din 14,000 trag și din Calafat, rești se scrie Constantinopoli a fi gata să refugiulor liniea de semte Sud-vestice, sub comanda unde, din 17 arată că, în acea din 22 că, Turcii nu numai cădinea Romănă din se ocupau, pe marginea Otomană, locurilor întărite de pe Dunăre, în marș, llstaGeneralului Turcu ce pede căt niște în marș de ce trecu peste teritoriul și nu rămăsese de căt ce trecuse Dunărea. De la Bucuau părăsit mar Valahiea mare, dar și toate insulile ce nu rămăsese la Șumla. Apoi avea spre însă, ce mai așeaptă el și Ne vine la părin- mi neplăcut, ... mere meu... unde sănt sigură E. va fi priimit. ...pentru că, tu răm eu în toate zilele ăm și vorbeșc de măntuitorul meu cu pișe punvite să cac să cred, că lui nu'iar părea rău deacă s'ar fi cu toate aceste el Ce mulțămeșe a ce astu'i trece prin cunde spre a mă vedea trecănd!.. Ce vede că, gănd că eu nu Mă pot duce să'i cer măna cu toate aceste, într'o zi, Abel nevoir de dobtor, ce înarmă cu toată puterea unei rezoluții. Se decidase în fine să se ducă la palatul baronului Luis. . . ș'acolo, fără să'și bage de samă, trasă căt puțu de clopopălul pârgarului. Văzind că grijile se deschideau înaintea lui și KB un casnin BA înainta pe scări, ex simți erigile suindui se în față, viderea i ce turbură, cap inima'i, înmue. Cu toate aceste, n'au putut să se tragă îndărăpt și să nu urmeze după casnic; căci, ușa salonului era de ches și'l și anunțase; retragerea dar era cu neputință, și așa, el ce repezi în salon, întocmai ca un om ce ce aruncă în mezul incendiului. Acolo, el zărise Mariea, ue ce făcu roșie ca gotca auzind numele mănciar de la părintele său. El la paronul, pare căuta să se răte căt mai politib pe epre a'l atrage în espligație; însă, cu privind bătrănul, A ăși perdu pu deplinătate cumpătul, și de abiea cu mare sforpare esbuti să pronunție aceste cuvinte de. Vi! LMuitau..- trimie, Doamnule! doctorul m'au rpimic. . ..să aflu ce mai taut À el Abel se pre părea că erap asta'i de pre,gătdea în cine Ma prea. .. că nu nu! acăpalatului, CPCeii drept despăta ginere tăuitorului ei, ne care ăl aflase bulbul căteva cuvinte și CE uită À cea ce tită din lut și bietul doctor numărase ziua cănd Abel era cea ci tocmai yeca mai bin de cănd ce făcea ziua am multex Ei scanase vieapa, macar o singură Zi fără Ch găndească la tănăra fată, carea de a doua dimineață căpătase învoire să-și continue preumblările de dimineață, brăclea, mergea să a vede el ar fi pe Mariea pune săl zărească, ype tufăriituri ce pre hai ue păreți! Trei luni trecuse văzut începănduse mai mare de căt mare dorință să contraciară a ceastă istorie, ori se poată și cu căteva oare mai înainte ce cănd, căsători șurit de bucurie, nu trecuse misienia bietuNită doar cu Mariea. Căci, din ziua de păndă prin împrejurimile eșind; însă, de'ndată ce'i o rupea de fugă cu marea nemăulțămire îndiula, păzind Kb măntuitorul atențiea lui, de văz cu aceasta, său mi se ce făcea a jupei Pete, nevăzut înce începe a nu i - Da cinegul, văd pre bine Kb fl mă iubeșe mi. .. De cum și înda altă mărturie și simt, că și mie nu ...,