Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-10-22 / nr. 84

# 1 ---734. . . Gacoga de Mendoni, să publine La Gazette de Molareila parait à Jassy peitelel Anxninel lăpnpea și Gos- a l'Institut de l'Abcille tous les Lundis Pro­tal anoniași titălăi pe ana 8 le À nștiințerni Khie­n lehnrindol cu boeginăl oficial à 70 parele HIGI 22 OKTOMB! 'E.­egolepiec ap'atonnement, 9ă r­a­­­­ gec par année. Prix d'insertion pour dec anponses lpiastre la ligne, et a--- - . > - 5 ET EE . - D - >) LS Ameiii À X G : - dans le Valetia opighiei à “50 paras - 158. vrroedinpăin, NOVITALE DIN Muntnu. J­­GRIGORIE ALECSANDRU GICA BB. Sfatului Nostru administratia estraordinar. Pozițiea De­­etre ajungănd a fi nepotrivită cu starea lucrurilor produse de evenimente vajnice, socotim de a Noastră datorie a tra­­cta puterea sărmuiie­re în măinile Sfatului Administra­tiv Estra­­ordinar. Deci ăl însemnăm a îndeplini această sarcină, ce'i în­­atăt colectiv căt și în parte fie­care mădular a Statului în ceea ce ce atinge de plicul competent . Departament 184181 CBS, ocărmuind sub a sa răspundere pănă ce se va lua dis­­poziții ulterioare. (subscris) GRIGORIE A­­GICA. Iașii 18 Oct. 1853 No. 65 Prea î. Domnu, carile părăsise palatul Duminica trecută. Jui se mută în casele Sale de la Socola, în țeri străine. HAPA ROMMĂNEA­SCĂ4. Buletinul O­ficia­l No. 72, din 16 Oct. 1853 cuprinde ur­­mătoriul Ofisu Domnescu cătră Sfatul Administrativ estraordinar: „Înpregiurările Principat, Noi încredințăm cărma oblăduirei, pănă se vor lua ce­­te de pe urmă mărfuri, Sfatului Administrativ estraordinar. Ed­. Ca înaltul Boer Banul Gheorghie Filipescu, prezidentul Sfa­­tului administrativ, împreună cu D-lor­mefii Departamentelor cău­­tănd fie­care trebire Departamentului său respectiv, cu aceeași o­­rendueală ca și pănă acum, vor fi cu osebită văgaze de car­­e vor pune în mișcare toate lucrările cu ceruta activitate. pricine mai însămnate se por supune Sfatului Administrativ estraordinar, ca pe urmă după o matură și obștească chibzuire să și dea cuviincoa­­sa lor lucrare, (urmează iscălitura M. C.) Secretar de Stat I. Manu No. 1737, anul 1853, Oct. 2 °. — 1093 À Etes - Fur­cia. Gazeta de Trieste cipie de la Constantinopoli din 10 Octomvrie că mulți din Turiii avuți înrolează volin­­tiri de socoteala lor; pelegrinii ce la NOUVE LES DE L'INTE: ȘUP. IDF Z53 GREGOIRE ALEXANDRE GHYKA 4 Notre Conseil administratif extraordinaire Notre position etant devenue ineompatible avec l'état de choses rgo­­duit par des évenèments graves, Nous croyons de Notre devoir de remettre les rènes du Gouvernement entre les mains du Conseil ad­­ministratif extraordinaire. En conséquence Nous Ghengageons à ghem­­plir cette tâche, que Nous lui confions tant collectivement que sepa­­rément par chaque membre du Conseil, en ce que concerne les affai­­res ressortisiants à son Département; en Gadministgant sous sa res­­ponsabilité jusqu’à la prise de dispositions ultérieures. (signé) GREGOIRE SNICA. Jassy ce 18 Octobre 1853 No. 65. S. A. $, qui avait quitté le palais dimanche dernier, et s'etait rendu à Socola, en est reparti hier matin pour l'etranger. HD . Cr Meca, ce întoarnă mi ce înarmează și'i dac în dispoziția guvernului. Poarta au luat din casa clerului Turcescu 15 mi­­lioane și are scopu a lua toată administrațiea moșiilor lui și încă a spori dabila ne casse, încăt prin istu venit ce poa­­tă întămpina cheltuelele cele mari.­­ Ofițerii servițiul Prusieni în Porței, facu inspecția tuturor cetăților din Asia și de la Dunăre.­­ O parte a flotei turcești s'au îndrep­­tat spre Varna. Zece mii din Armiea Arabă au trecut pe la Constantinopoli plutind la cetatea Batum de pe țărmul siatic a Mărei Negre, cu care s'au dus și cățiva șefi Circa­­sieni. După răposarea S. S. Patriarhului Ghermano, alegerea unui nuou s'au rinu­t în 6 Oct. după recomendarea de Ierusalim asupra Presăi. S. Antimos, ceremoniile îndatinate­ Patriarhului care au urmat cu După aceea n­oul Patriarh, cu mare pompă au mers la palatul Imperial, unde M. S. Sultanul l'au priimit cu mare binevoință încredințindu'l că guvernul va păs­­tra cu sfințenie pronomiile hărăzite Creștinilor, așeptănd ca și n­ou-alesul să întrebuințeze toate puterile sale spre a putea ro­­la­l guvernului. După aceea Press, au purces ieri dimineață vremei cerănd a se departa vremelniceșe din g­­­ă­­ 'a, E oare llanda i.IMTĂLPD.LA AREA (&pmape din No. 83). Nișe găndiri răle petreceau cugetul meu, idei de sin­ucidere mă încunjurau și fără să fiu, fără CE MI înțăleg singur puterea me de atunce, un loc de a urmări poteca ne unde trecusem amăndoi la braț și care făcea o curăetură în giurul lacului, m'am aruncat pe margina opusă palatului, în șalanda ce era legală Anut­am să meargă, de abiea trăgănd de văele, și nesfârțindu mă­eliu să ajung; însă, de a­lată o repede lumină, o deșerta­­rc de acele curioaze ce petrece căte o dată spiritul unui om dec­­orat, mi însăm­nă mintea: - Dș deabă în timpul căt am mere cu dănsa, găndiți în mine, prezisa neputință de a ce resufla ăl va fi găsit. - ei­ () € cree­­ repegune ne­închipuită. La zăce momente după aceea, săriu de ceea­­laltă margine, alergăiu la palat și intrăiu la D. Ploernec. Suferindu'l ațipise, dormind liniști, și ast­fel cu culpașa me speranță penisă ca fumul. Dar, mie mi­ se părea că acel om îmi fură fericirea mi KB nu are dreptul Ce viețuească, cănd o­ dată eu iubeam ne Ivoneta, încăt, o găndire nu mai puțin fioroasă urmă cumplitei speranțe ce o avusem pe căteva momente: - Acest caenic ce stă aice, găndiți în sine'mi, și șăde de ată­­ta timp la căpătăiul stăpănu-său, trebue să fie ostenit de o ve­­repe de 2 nopți, încăt, deacă va petrece și astă noapte pe acel jătu, neapărat trebue s'adoarmă. . . rămăind ex singur .. înăbu­­șirea mi băutura. . .­­Proernec Și atuncea, apucăiu văslele cu furie și începuiu a pluti cu din acele întinse apartamente, ce încă se mai găsăsc și în căteva palaturi de la vest, o sală îmbrăcată cu stofă închisă, ornată cu mobile înegrite cu un pat cu perdele cam în spre mij­­ideea de a mă îneca în lac? Ba fi mapir ? singur nu fiu, ci am lăsat DANU. o Au minsorix cănd făceam această amară refle­cție, în sălbătăcit, trecu de la o mobilă a casei ochiul meu la alta. Ea era unul astăzi

Next