Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-07-27 / nr. 59

- 340 -­ uinei­ ne lăngă iahtul (calc) regal, nasrind din portul de Por­­temur, au sosit pe luciul mărei de Spitead, toate vasele es­­cadrei ce aveau aruncate acolo ancorele lutație, așa încăt detunăturile se au dat salvele de sa­­de asemene cu focurile lor, așa încăt atăt iahtul Reginei, și toată flote căt și țermul erau învălite de se cam împrăștiea pulberea, se vedeau marinarii esca­­drei așezați­lor.­­De la Bezira-bai, unde se află flotele Anglo-Franțeze, ce scrie că, vasul de vapor,Sansoarelul,” care sosi în ii vin rara în contact personal. Șef-comandantul Bri­­tan, se pare că voește mai mult a îngreuna aceasta, încăt se tămplasă că cinci buni ofițeri fură opriți a se destinde flota Franțeză aruncănd ancorele. în linie duplă, așăzată Flota Franțeză se află în formă de cerc în jurul vaselor Britane; aceste din urmă stau pe simpla ancoră în rănduială de bătălie. Ambele flote fac dese eserciții de artilerie. A I­I Prințesa Mariea de Jaïxrensept, (de Poola) care, din­pre­­ună cu fiii săi, petrecu în Topre (Desorinip) acele zece zile din urmă, au venit cu un estra­ tren la London, unde are de scop a petrece căteva zile; ei se află generalul O­­garef și venerabilul Eugen Posol, cum și madama Voich­of, ca damă de onor. Mare curiositate af­­ă acum în London doi pitici, aduși din mezul Americei în Angliea, unde se espun în public spre vedere. Acești Liliputani, un băut de 17 și o copilă de 11 În svita ani, sînt înalți numai de trei palme, și nu sănt desfigurați la alți pitici. Sochii lor sănt ageri și nasurile foarte co­­rocte, care le dau o asemănare iudee. Se zice, că locul de unde s'au adus și, ar fi fost azilul, unde s'au retras de cătră un Spaniol numit Velascher, carele au făcut la 1848 cu doi Americani o călătorie știențifică în America centrală, și de acolo s'au adus în Staturile Unite de Nord-America, unde mai ales în Nin­ lorc au fost obștene admirați. M. Sa Regina Victoriea, au ordonat a­ i se înfățoșa acești copii Despre priimirea proiectelor de împăcăciune, din partea ca­­binetului Roșiean și Turcesc, propus de puterile ce au subs­­cris tratatele din 1841, ne se pare de cuviință a păstra și în viitor vorba cea feritoare, ce pănă acum am urmat în as­­tă cvestie grea, spre a nu neliniști sau alarma pe cetitorii nostri, cu încredere putem însă exprima asigurarea, că guvernul Englez, așa precum de o șapte cearcă de a păstra pacea, la pace, și de altă parte consținea nteresele Turciei aliatei sale, și a eprihini a ei proprie poziție în aceste tratații cu vredni­cie. Belgi­a. Comisiea compusă din ofițeri mi­niai rapi de panr mai mare. Însărcinată a repiera tristele împrejurări care regimentul al treile de vănători au suferit la marșul său lăngă Be­­verloo, pe arșița cea estraordinară, au încheiet a ei însertina­­re, și au supus raportul ei ministrului de rezbelu. Din aceas­­ta se cunoaște că, păra pusă asupra colonelului baron de Vic de Cumuiș și a doctorului de regiment este prea încărcată, însă de datorie și umanitate era de a da ordin a se face halt și a intărzica marșa ne­arșița cea cumplită. Ce așteaptă raportul a doă comisii, care va refera despre cazul de moarte ce s'au întămplat la marșa regimentului al S-le de linie. X­i­n­a. Noutățile din Hina, sunt mers la 14 Maiu, și câ­ntă­­resc miiiga de ocuparea Nanchingului și a lui Sin­ Chiang de către insurgenți; însă, ele nu ne arată nimic mai nou de căt ce știm asupra situației respective a părților rezbeluitoare. Cu toate aceste, jurnalul din Sang-hai, Nord-hina-Herald, cuprinde o relație curioază din o escursie făcută la Nankimn, g­enerală a insurgenților, de către Sir gheorge Bonham, ministru plenipotent al Angliei în Hina și guberna­­tori de Hong-Cong, în companie cu D. Deadows, dragomanul consulatului din Sang-Hai. Acea vizită făcută pe vasul Hermez, au fost pre de folos, arătănd cu lămurire insurgenților, pozițiea de neutralitate ce toate guvernurile cent determinate a o păzi, în căt timp va ține lupta­ net, in cursul a cinci zile, pe căt Hermezul au șezut în portul Napchingului, ei au putut să culeagă oare­care lămuriri foarte însămnătoare asupra insurgenților, despre carii pănă acuma, se știeau foarte puține. Ast­feliu, se încredințază că, ii sunt creștini protestanți și inimicii cei mai zeloși a­i ido­­lolatriei; și nu recunosc de căt­re un singur Dumnezeu, tatăl Ceresc, creatorul a tot înpreună cu el mărturisesc pe Isus Hristos, măntuitoriul neamului ominesc, wi­ne Sf. Duh, a treia persoană din Treime Șeful lor de me puternic a­l lumei, pămănt se numește Tai-Ping-Wang, sau prințul păcei, și n­­oi atribuesc un feliu de misie Dumnezeească. Cu toate aceste, în loc de a pretenda să fie adorat, acesta, oprește cu totul a se întrebuința cănd vorbesc de persoana lui, cuvintele înalt sănt, și altele ce ce dau prin datipă Impăraților Hinei, ci el le îndepărtează, sub cuvănt, că acele nu­me cuvin devit nu­­mai singur D­ zău, milă, după ce nu Bateriile pe funiile tenită comunicație care veneau depeșele pentru că îndrăzniră a pluti pe un vas țez și Englez tuși de auzeau în depărtare de o 3 Iulie (21 Iunie) aceste, deși în­­de­pe țărmu și din portu urmau o nervos și catargurile se prezentează bine pe lăngă vapoarele Jeon și Sarlemani.” Vice-admiralul Dundas, au conferenții dese, deasă cu toate tre ofițerii ab­atelor flote domnește de pulbere. Franțeze, era Napo­­în necon­­la uscat, a vedea cu consulul Britanic din Dardanele, prin la Lordul Stafford. Admiralul Fran­­c înțălegere bună, privat, spre­to­­în cvartira IAȘII, MOITM.LE­MI ZI.Lt. pretà- Esportațiea grănilor în toată Europa s'au oprit, diind rindene lineă. Holera au întceput a credea la Copenhaga. Cursel monedei în toate peațile eere foarte bun și mineme 2 _Monitopi l. -­­ O siguranție de „.....­­­. INSTITUTUL TIPO­PTOGRAFIC A ALBINEI ROMĂNE.

Next