Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-08-02 / nr. 60
a se presimți o curăndă purcedere. din 10 iulie, zice că flotele încă nu părăsise Balcicul, însă, de toate vasele redomnea o mare activitate, lucru ce da foc Englezii aduc artilerie gre pentru asediu. 50 tunuri de cel mai mare calibru, s'au cerut din Angliea. Pănă acuma au și sosit o parte, dar restul ce aștpta peste puține zile. În general se zice că astă artilerie e destinată a servi în contra Sevastopolului, Vaporul Levantului, au adus montăți de pănă la 10 Iulie. După ele, în urmarea cazurilor de coasă, la Constantinopoli totaleta turcească mai întreagă s'au renturnat din marea Neagră. Un ordin de zi a marșalului S. Arno, oprește pe voiagori și amatori de a urmări armiea. Selim- Iowa as perdut în Asiea mai multe tunuri, și acum cere din nou artilerie. Mai mulți dintre comandanții armiei din Asiea. A 3ea la Varna cătră s'au ezitat la Rodosto, divizie Franțeză, s'au ambarcat Batum. O comisie cercetătoare, redignește acum o convenție Turco-Grecească, și se așteaptă din partea 1. Porți o proclamație, capea din nou Ba deschide porturile Turciei, vaselor neguțitorești grece. Alte noutăți de la teatrul rezbelului de pe Dunăre, vin pănă la 17 iulie. Din ele se vede că, armiile dușmane de lăngă Gorgiu și Frătești, stau în observație și Kb totodată ce fortificau și priimeau întărituri. În 6 iulie, marșalul St. Arno părăsise Șumla, spre a urma trupelor Duca de Cambrige era Mișcarea trupelor între case la Rușciuc, încă la Șumla. Varna și Dunăre, tot nu contenise. Distanțiea dintre Varna la Rușciuc, care acum e puntul principal a concentrărei, s'au despărțit în șesă etapuri și la fiecara din ele s'au rădicat barace, pe care le ocupă trupele Aa codpea lor și a doua zi le părăsăscu, spre a face loc acelora ce le urmează. O sprisoare comercientă cu data din 20 iulie, și carea s'au priimit de-a-dreptul de la Acherman, anunță că, flota Anglo-Franțeză, la 7, se găsea încă dinaintea acestui port, și ce părea că nu face nici o pregătire spre al părăsi. TIMPUL arată că, exercițiile militare din Serbiea tot nu contenise, deși după cum se știe, prințul dăduse ordine în contra lor. OST-DAICE POST, dă noutăți de la Constantinopoli tot din 10 Isaie, din care vedem, că flota Otomană sosise în portul de Boutuchere, pentru că vasele erau astfel iu de stricate, încăt nu puteau să ce mai țiene luciul mărei. Duca Cambrige, au purces în ILulie spre Bapna, ne coverta vaporului Englez „etribusion” însoțit de fregata de vapor turcească, „Gato.”1. Poartă, au dat afară un firman, carile deschide porturile Turciei, marinei negoțitorești grece. O altă depeșă însă arată, că acest firman încă n'au eșit la lumină. Tot se mai vorbea că, diviziea navală a admiralului Lions, cruciea la înălțimile Anapei. În contra altor muoutăți, acum ce avizează că, escadra admiralului Brunt, au dela Varna în 7 iulie 10,000 in și marcat din trupele Franțeze. AMICUL SOLDAȚILOR, dă moutăți de la consiliul de rezbel a comandanților anșefi .de s'au ținut în à și 4 Iulie la Varna Aceste moutații adeveresc purtederea puterei cei mari a armiei Balcanilor sub comanda lui Fais Pașa. Întrunirea trupelor ce formase garnizoanele tăriilor de pe Dunăre, cu corposul din Vidin-Calafat, au urmat la Rusciuc cu puțin înainte de încheierea lunei linie. Pe lăngă aceste, la Varna s'au decidat ca trupele Egiptene, ce pănă acuma pe lăngă ap au fost adăogite cu brigada mica turteneagă, CR ce adune la Rustiuc ș să formeze două divizii. Se știe că, aceste sunt cele mai bune trupe din armie Alară de un 9,000 inși de curind debarcați la Varna de cătră diviziea a admiralului Brunt, toate cele alte puteri Anglo-Franțeze, care sosise acolo pe mare, tăbărise la Devno. Pravadiinism la Marșalul S Arno, au trimis toate trupele tortești staționate în porturile occidentale a mărei Negre, nemerzirile Anatoliei și a Circasiei, spre a întări armiea din Asiea. Notoutatea despre învingerile suferite de această armie, au sosit la Varna chiar în ziua cănd ce ținea Aceea însă, ce au cauzat o ma mare surprindere, este un raport a admiralului Lions ce anunță kb. Circasienii refuzau fățișii să se unească cu Tarsii spre a combate în contra Gosienilor. Kl, în general aflau și alte popoare muntene, se în necurmate dușmănii între ele. Admiralul englez, mai anunța înprăștierea completă a trupelor lui Selim Pașa, în urmarea acestora, au fost de neapărat a se lăsa la o parte proiectata ecnedigie a trupelor agutătoare în contra Anapei, sau a orișicărui alt punt din Circastea. Tot AMICAL. SOLDAȚILOR asigură că, trupe Anglio-Franțeze pe Dunăre, vadi încă nu se aflau Brigada Brown sosise din Prața Șumla, unde se afla și Coca Cambrige. Marșalul S Apno de asăminea sosise acolo cu puțin mai înainte. Lord Raglan rămăsese la Rapna. Între Gorțiu și Rustiuc, s'au durat cătră Turai o punte umblătoare. Scrisori particulare din Belgrad 14 Iulie, anunță că, Serbiea are acum sub arme 80,000 fantasmi, cea mai mare parte bine exercitați. Milițiea Serbieană respunzind îndată la cea întăi chemare, s'au înarmat mn ezerși stat de cine. O mare întărtare consiliul. PRaVvVil --- Mrr'iI - - - - - - O devărată pietate, în auz și nesnacii ce nu l'au conoscut țască întru aceste de exagerație, cine adevărata piegtate, espor ce Chi sEl era atăt de ingenios spre înmpalțirea mijloamintele religioasă mai din toată Poclea, Greciea, Palestina, Sirica, din tot Orientele celor Case, cu care se facă cel mai mare bine putincos; lui era așa de neprecurmată, încăt, tot demai avut decăt era, i ce cerea în toate zilele cu agăța mai mult, cu căt ce linsea ne cine de toate, și că AN fine, am auzir uneori rădinăndusă murmare și învinovățiri de sgărtenie, Kiap în momentul abnegației și a răbdărei sale ne'i mai de mirat. Însă, nu puști singură avereala, ci și nemărținiga'i influenție peronală, neostenita'i activigate și ilustrele amiciții, le da în dispozițiea atelor ce venea să'l roage- ncerăbdător și pornis cănd veneau su'l pe linișteasnă fără motii, el era afabil și gura de goage, de'ndată ce întrevedea putința a fi folositor. Toți cu deplină toge, pu mă în pino văconci, mai mar decăt ori și cine, el avea în nesbăcat, de unde prebuea Ch CE scurgă toate pirguțile -va, nii Cipt apropieau: exemplul seu era lipinios, cale producătoare și de îndurare și în vilruntulor celor cel adevăr, afară de puține esenții, goți ecii ce-i aveau prieteniea, erau agrași fără ch știe în acea pietire, ne cerea pas statornic și determinat; iar rengămoările spre vine-racere, vieux à multiplier ses ressources pour faire le plus grand bien possible, sa charilé était tellement inépuisable, qu'on le croyait toujours plus riche qu'il ne l'était, qu'on devenait tous les jours plus exigeant à mesure qu'il s'imrosait des privalions plus grandes, et qu'eufu j'ai entendu parfois u'elever des murmures et des asepultionu d'avar ce, au moment il était le plus admirable d'abuézation et de patience! Mais ce n'est pas seulement sa bourse, c'est ensoghe son infatigable activitè, de ceux qui venaient l'implorer - Imratient et emporté quand on venait le déranger sans motifs, il était affable et empressé aussitôt qu'il entre-l voyait la possibilité d'être utile, Que ceux qui l'ont imparfaitement connu ne m'accusent pas iei d'exa= gération: car il possédait pardessus tout la vraie riute, source intaghissable d'où doivent necessairement découler toutes les vertus —Bien plus, cette véritable piété, hautement et publiquement professée par un hon.me de cette valeur personnelle, s'imposait, pour ainsi dire a tous veux qui l'approchaient : son exemple était contagieux En effet, à quelques excep= tions près, tous ceux qui ont joui de son așitie étaient entraînés à leur insu dans celle route féconde de la piété et de la charité qu'il d'un pas si ferme el siresolu; etcesconversions, dues uniquement à ne sont pas les moindres bienfaits de cette vie mesiiante! (La suite prochainement } merit pergonal, cauzote numai de ezemplul case prednică de merit. îndurarea anua ăl credeau multe șmai mări, dar acea în public îngreblințată hape pio sec, imb punel pi sănt sec și neapăratg el de un barbat cu o mină vine-racerea (Baspma). omba a pieței Sion, Les etabiisuemeștu de la Palestine, de la Syrie, de tout GOghient religieux de presque topte la BRuassie, de la Grèce, II était tellement ingéson immense influence, personnelle, ses illustres amitiés qu'il mettait à La disposition méme où pe geongait ‘exemple, a |