Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-11-22 / nr. 92
- 366 ge, din bastionul No. 6. Tot cu aceste mișcări, trupele sub comanda prințului Gorceacoff, au făcut o puternică demonstrație spre Cadichioi, și prin asta au împedecat detașamentul dușmănesc din Balaclava, de a se împărtăși de combatiment. Varșavica cu o pus depeșă telegrafică de la arată că, garnizona din Chișinău, tere de 15,000 oameni, au purces spre 0 chiar în acea zi, s'au înlocuit Vominica, venite din desa și că, cu 10,000, trupe groutatea rănirei generalului Liprandi la bătăliea din 5 Noemvrie, se adeverește. Retri à. GAZETA de SILEZIEA, publică următorul a instrucțiilor trimise însărcinatului Austriei cu prezidenție a Dietei Germane, și despre care se vorbea strieană, pubicată în numărul 90, încredințat că, au ajune să fie neapărat la confederațiea Germană C Beach însfărșit de față a poziției sale, în Cabinetul din nehotărărea privire cătră chestiea Orientală. Imperial cu hotărăre, anume șirul purtărei acum ce vede în caz de a însășmna Voasîn poate să obscerna spre acest scop, de, ce 'l Beni sinul Dietei aise vreo îndoeală, în ce ce atinge de scogermane. Nimine nu pul pe cărel crizei de acum, calitatea noastră de pu Noi, fără încetare ca Confederațiea urmărim chiar de la începutul învtere federală Germană, ne-am dat toate anevoințile, ce rămăe unită cu toți membrii sei; însă, de asămine spre a ce arăta ei vrednică și hotărătă de a conlucra la o apărare comună și activă în putere colectivă, străns unită, au mi servit pănă acum de bază a misiei, ce Ee, Voastră ați plinito la Berlin, e acum mai bine de un an, spre a întări înainte de toate, aplecarea noastră de a conlucra cu ceealaltă mare putere germană. Noi, am es-pativ mai tărziu să căpătăm o orezășie contratuitoare anume, spre îndeplinirea acesei dorințe. Nu e maidecum negroaaitatea Germaniei, dar, mai ales a puterea sa pentru o lucrare energică într'un mare conflict European, este găndirea fondamentală a tratatului necrox de varienție oenzin și gerenzină cu Prusiva. Cănd am negoțat acel tratat, putin pacă va fi de nemărată întreprindere activă, o mi pe desfășurare de puteri spre a ce asigura interesele G germane, ce mi apropie să de realitate, mi prin urmare, scopul și înțălegerea alelției (kape ne lăngă aceste de ce arată destul de pederat în articolul SP, va chiar mi de titlu, afară de prticolul adițional) era mai ales, tărien legăturilor ce aunesc în ele se mărenecă guvernurile Germane, lucrări. Așadar, de la cărăndele rezoluții a Dietei va atărna, ca punerea în lucrare să urmeze îndată după găndire, sau Ka, tratatul încetet cazul unei pozitive pentru unirea mult mai temernică a germaniei și pentru preșterea influenției sale politice, ci rămăe o hărtie netrebnică. Noi, pu pe tăem de speranța, să vedem neprusiea declarănduse pentru o lucrare comună cu Ascipiea, tecst a intereselor Germaniei, în Nota AusEe, calitatea sa de Astă dorință, după ar ëin, mă declarații epntală în prpălesul îndoririlor ce ce 445 fățpiiază pozitive, nare nișe năgăluinii respunde la dreapta noastră așenzare; totodată ap noi nu înghimpinăm în el, de căt Austriea, Guvernul Hasdean con- mă ură pilincioasă, mi după ap însă, putemate Ba predomni și predniciei a da o poziție ce am înăbușit, a < tratat și pu sentimentul sarcinei sale, ba o acel minimum, ca și cum n'ar fi îndeetpunere Germană, rație carea neanpărat ap despărți ne Biirop, catoriile ce pioucere ce imuen. Noi, spe ? lea urmată de Prusiea, de acea a noastră. Mai că, Diera nu ce va opri la chestiea de a se cuțin încurcat de-a-cipe ursx în crestisa Ori- Ka pănă la ce punt cererile nosctpe sănt pe driturile cășigate pănă acuma? 71 n , - 8 alea Ce întărzie mai mult, cu luarea unei măcete întinterea înditoririlor contrare surt hotărătoare. Însă, asta nu îndepărtesc gratatul de alicație ouenzin și desenziază de la noi încrederea, lib, el BA precum peni care este aperbărita în pălegere a acelui înaintiga Crape a lucrurilor de acum wi le va tat? Ea, sa apăra mult mai vine siguranța lui în privire, la convingerea Germaniei, nu prin descpate la ea, în privirea Confederaților sei. Dar, juridice, dar, fiind în camă pericolele de an deacă rezoluțiile curiei din Berlin, ar trebui și luăna hotărărea de a se opune lor, il onorabilă pentr: atunce, în adeere și onorabilă pentru Europa; aisnse, în adecvar de ce înlătureze aste Speranțe, ce sănt străns toate puterile sale, unite cu acele a unei păci văi Ba urma o vrednică de tănguire temere pe atund că de la ele aternă judecata pistorime, mi Ba urma dar și întrebarea de a Germană în tot ace mi, deacă Confederațiea vătră poi, s'au înplinit cu credință și plus ei, afară de politica feliuritelor guverne, fevăr. Re. voastră pu na putu fără să privimN tăiere la ne săutirea alergărei geeteze, a lăsa să se întropună în rapel n Noi, am supus feliuritelor guverne, creștien arată Kb, tratatul de a se și, deacă în vrednica de părere de pes sau, că nu se aplică mai mult la lavor N trebee în poastre din Principate, din cauză Kb o atra presupunere arătată, ar crede că, totul să ce lenede de aceea ce germanica ne măsură n'ar fi foeg înfintată de mean Articolul adițional, Ra o asigură prin organul seu legal, adecă de ajutorul înțălegeri, avem dict într'o cauză o singură declarație de rezbel, dar nu și rezoluțiile după care ar fi cu putinnță să cetermenămi în întregitoare a tratatului, Par- TPS tot cursul rezbeleluiui încă de ne care puterea principiilor unui tratat solelel, tizanicopetituției federale și a principilui cuprinde încuviințarea lucrărei nonstre federativ, noi, nu pom pute să pu simpim o amale, în prinirea măsurilor caratetrate dincă părere de rău, pentru părăsirea cemăa Pociei, care, uu adevăr sănt pentru apoi menințare, dar, nu cuprind nisi o încoteirei mi a datoriilor Confederației în corestrea cea mai însămnătoare a epopei, și care neiu rentam clare, în urmările sale se asamănă cu o conprintinare mi Kb pu BA mai tenire formală a legăturilor federale; însă, operațiile sale militare, pepuimăntul Fr din partea noastră după orice întămplare, tru noi, spese să aducem lucrările a ce da o deplină că, Rosiea nu cea mai declarație opi într'un chip sau în altul, asupra ce avem să așeptăm de aa Confederace cuprindealrătarea lb, armele sace un ser celor ție, în upisipea pericolilor amenințătoare de mi, M de căt dans treblințile stragegie, de an sic de lasa să fim tărăiți numai Noi, vom observa pentru toate întămplările, ce va ține ca îndatorită să că, o rezoluție constituțională valabilă fără nască un rezbel, este păstrată de constituțiea și federală, la hotărărea adunărei întregi; rezoluție, nici de coș pre o PUDVNĂ SLAM.i cere În Crimeea, bu încă ce mai tde è vinaprecisi / sau numai din partea Austriei singură, ori roastă crestie chiar se și desbătu Dei pieptul, curtea de S. Petersburg au că, cresteen ție pe apărare Kiar nici o îndoială poate să se fie numai ca sima rumbne numai ne blenzină, de a întra evenimentele militare jub fpla majoritate a glasurilor, fiindcă, numai imaporabilă pentru ea. (Ba arma) GAZETA POȘTELOR cuprinde de la na 16 Noemva următoarele: Deminii din aleacia ear, cas adoptat pe mai prin © simori sau prestine în timpurile din urmă, plă hotărăre a consiliului celor 11, tratatului Năndeozit de alocație din 20 Aprilie. În circonstanțile locuuis CAS ne uuriazițoi p - * . L de acuma, noi, privim la formalitatea cea mai care a asediului de la Sevast, mirembăr cumincoasă și mai fonorabilă cu dorințiler trupelor, fiindcă anotimpul înaintat, nei înțălegem, în scopul de a le căpăta o Yen periculoasă , mai îndelungată pelectivă din partea Austriei și Prusiei, dar, din partea comisiei, căreia ' s'au un raport supus toate actele atingătoare de acelegra și carea, încă de un timp îndeluungat, este însărcinată cu propunerile în astă primire; însă, întru aceasta noi presupunem Kb, după ce ne- trimișii Franției și Angliei, căteva zile, de cănd au avut o conter am redus cererile noastre la cea mai mină Ce i preptul, cele de pe urtar spre a curței din Berlin, neacr pe cătră agiutorința Germaniei, cerca, de pildă Ka à deblamina cu neatărnare chiar și cănd majoritatea nu s'ar declara penclarat în total ns ne în Konvedepaui și, apoi, comieiea CB mai nu cuprinde mai un punt c poetii, găsască vedere mijlociu între acele, dar că, Ba .bomisie, nișe zise astoreliu ca și acel pămănt al seu, însă, puterea ții, ea va nimicit'o prin declarațiea din poe, cănd am crede cuă siguranție comică, se mărgine la întări că, consiliul siniștrilor și că majoritat declarasă în cavorul rădicărei ese Spre a ce putea prețui adevărul ai zise, de la un loc sigur ce știe cum sănt poziție a Germaniei și acițonal ar fi result cu răndie, statornică. Cu toate aceste, pișe asăminea acele ce Cap înlătura cu nepăs as întinde din | | | | 0 [u ceva este pravul wrestiei de a ce ui, deacă tratatul în procesei dec | | | | | | de | I7 | fc | n 1