Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-11-22 / nr. 92

- 366­­ ge, din bastionul No. 6. Tot cu aceste miș­­cări, trupele sub comanda prințului Gor­­ceacoff, au făcut o puternică demonstrație spre Cadichioi, și prin asta au împedecat detașamentul dușmănesc din Balaclava, de a se împărtăși de combatiment. Varșavica cu o pu­­s depeșă telegrafică de la arată că, garnizona din Chișinău, tere de 15,000 oameni, au purces spre 0 chiar în acea zi, s'au înlocuit Vominica, venite din desa și că, cu 10,000, trupe groutatea rănirei generalului Liprandi la bătăliea din 5 Noemvrie, se adeverește. Retri à. GAZETA de SILEZIEA, publică următorul a instrucțiilor trimise însărcinatu­­lui Austriei cu prezidenție a Dietei Germa­­ne, și despre care se vorbea strieană, pubicată în numărul 90, încredințat că, au ajune să fie neapărat la confederațiea Germană C B­each însfărșit de față a poziției sale, în Cabinetul din nehotărărea privire cătră chestiea Orientală. Imperial cu hotărăre, anume șirul purtărei acum ce vede în caz de a însășmna Voas­­în poate să obscerna spre acest scop, d­e, ce 'l Beni sinul Dietei aise vre­o îndoeală, în ce ce atinge de sco­­germane. Nimine nu pul pe căre­l crizei de acum, calitatea noastră de pu­ Noi, fără încetare ca Confederațiea urmărim chiar de la începutul înv­tere federală Germană, ne-am dat toate anevoințile, ce rămăe unită cu toți membrii sei; însă, de asămine s­pre a ce arăta ei vrednică și hotărătă de a conlucra la o apărare comună și activă în putere colectivă, străns unită, au mi servit pănă ac­um de bază a misiei, ce Ee, Voastră ați plinito la Berlin, e acum mai bine de un an, spre a întări înainte de toate, aplecarea n­oastră de a conlucra cu ceealaltă mare putere­­ germană. Noi, am es-­pativ mai tărziu să căpătăm o orezășie con­­tratuitoare anume, spre îndeplinirea acesei dorințe. Nu e m­ai­decum negroaaitatea Germa­­niei, dar, mai ales a puterea sa pentru o lucrare energică într'un mare conflict European, este găndirea fondamentală a tratatului necrox de varienție o­enzin­ și gerenzină cu Prusiva. Cănd am negoțat acel tratat, putin pa­că va fi de nem­ărat­ă întreprindere activă, o mi pe des­­fășurare de puteri spre a ce asigura intere­­sele G germane, ce mi apropie să de realitate, mi prin urmare, scopul și înțălegerea al­el­­ției (kape ne lăngă aceste de ce arată destul de pederat în articolul SP, va chiar mi de tit­­lu, afară de prticolul adițional) era mai ales, tărien legăturilor ce aunesc în ele se mărenecă guvernurile Germane, lucrări. Așa­dar, de la cărăndele rezoluții a Dietei va atărna, ca punerea în lucrare să urmeze îndată după găndire, sau Ka, tratatul încetet cazul unei pozitive pentru unirea mult mai temernică a germaniei și pentru preșterea influenției sale politice, ci rămăe o hărtie netrebnică. Noi, pu pe tă­­em de speranța, să vedem ne­prusiea decla­­rănduse pentru o lucrare comună cu Ascipiea, tecst a intereselor Germaniei, în Nota Aus­­Ee, calitatea sa de Astă dorință, după ar ëin, mă declarații epntală în prpălesul înd­­oririlor ce ce 4­45 fățpiiază pozitive, nare nișe năgăluinii respunde la dreapta noastră așenzare; tot­o­dată ap noi nu înghimpinăm în el, de căt Austriea, Guvernul Hasd­ean con- mă­ ură pilincioasă, mi după ap însă, pu­­temate Ba predomni și predniciei a da o poziție ce am în­ăbușit­­, a <­­ tratat și pu sentimentul sarcinei sale, ba o acel minimum, ca și cum n'ar fi îndeet­punere Germană, rație carea neanpărat ap despărți ne Biirop, ca­­toriile ce piouce­re­­ ce imuen. Noi, spe ? lea urmată de Prusiea, de acea a noastră. Mai că, Diera nu ce va opri la chestiea de a se cuțin încurcat de-a-cipe ursx în crestisa Ori- Ka pănă la ce punt cererile nosctpe sănt pe driturile cășigate pănă acuma? 71 n , - 8 a­lea Ce întărzie mai mult, cu luarea unei mă­­cete întinterea înditoririlor contrare surt hotărătoare. Însă, asta nu îndepărtesc gratatul de alicație ouenzin și desenzia­ză de la noi încrederea, lib, el BA precum peni care este aperbărita în pălegere a acelui înaintiga Crape a lucrurilor de acum wi le va tat? Ea, sa apăra mult mai vine siguranț­a lui în privire, la convingerea Germaniei, nu prin descpate la ea, în privirea Confederaților sei. Dar, juridice, dar, fiind în camă pericolele de an deacă rezoluțiile curiei din Berlin, ar trebui și luăna hotărărea de a se opune lor, il onorabilă pent­r: atunce, în ade­ere și onorabilă pentru Europa; aisnse, în ade­­cvar de ce înlătureze aste Speranțe, ce sănt străns toate puterile sale, unite cu acele a unei păci văi Ba urma o vrednică de tănguire temere pe atund că de la ele aternă judecata pistorime, mi Ba urma d­ar și întrebarea de a Germană în tot a­­ce mi, deacă Confederațiea vătră poi, s'au înplinit cu credință și p­lus ei, afară de politica feliuritelor guverne, fevăr. Re. voastră pu na putu fără să privi­mN tăiere la ne săutirea alergărei geeteze, a lăsa să se întropună în rape­l n­ Noi, am supu­s feliuritelor guverne, creștien arată Kb, tratatul de a se și, deacă în vrednica de părere de pes sau, că nu se aplică mai mult la lavor­­ N trebee în poastre din Principate, din cauză Kb o atra presupunere arătată, ar crede că, totul să ce lenede de aceea ce germanica ne măsură n'ar fi foeg înfintată de mean Articolul adițional, Ra o asigură prin organul seu legal, adecă de ajutorul­­ înțălegeri, avem dict într'o cauză o singură declarație de rezbel, dar nu și re­­­­zoluțiile după care ar fi cu putinnță să ce­termenă­mi în întregitoare a tratatului, Par- TPS tot cursul rezbelelui­ui încă de ne care puterea principiilor unui tratat solelel, tizani­copetituției federale și a principilui cuprinde încuviințarea lucrărei nonstre federativ, noi, nu pom pute să pu simpim o a­­male, în prinirea măsurilor carat­etrate dincă părere de rău, pentru părăsirea cemă­­a Pociei, care, uu adevăr sănt pentru apoi menințare, dar, nu cuprind nisi o încotei­rei mi a datoriilor Confederației în corestrea cea mai însămnătoare a epopei, și care neiu­ re­ntam­ clare, în urmările sale se asamănă cu o con­­printina­re mi Kb pu BA mai tenire formală a legăturilor federale; însă, operațiile sale militare, pe­puimăntul Fr din partea noastră după ori­ce întă­mplare, tru noi, spe­se să aducem lucrările a ce da o deplină că, Rosiea nu ce­­a mai declarație opi într'un chip sau în altul, asupra ce avem să așeptăm de aa Confedera­­ce cuprindealrătarea lb, armele sace un ser celor ție, în upisipea pericolilor amenințătoare de mi, M de căt dans treblințile strageg­ie, de an sic de lasa să fim tărăiți numai Noi, vom observa pentru toate întămplările, ce va ține ca îndatorită să că, o rezoluție constituțională valabilă fără nască un rezbel, este păstrată de constituțiea și federală, la hotărărea adunărei întregi; rezoluție, nici de coș pre o PUDVNĂ SLAM.i cere În Crimeea, bu încă ce mai td­e è vi­naprec­isi­­ / sau numai din partea Austriei singură, ori ro­astă crestie chiar se și desbătu De­i pieptul, curtea de S. Petersburg au că, cresteen ție pe apărare Kiar nici o îndoială poate să se fie numai ca sim­­a rumbne numai ne b­lenzină, de a întra evenimentele militare ju­b f­pla majoritate a glasurilor, fiind­că, numai imaporabilă pentru ea. (Ba arma) GAZETA POȘTELOR cuprinde de la na 16 Noemv­­a următoarele: De­minii din aleacia ear, cas adoptat pe mai prin © sim­­­­ori s­au prestine în timpurile din urmă, plă hotărăre a consiliului celor 11, tratatul­ui­­ N­­­ănde­­­ozit de alocație din 20 Aprilie. În circonstanțile lo­cuuis CAS ne uuriazițoi­ p - * . L de acuma, noi, privim la formalitatea cea mai care a asediului de la Sevast, mi­re­mbăr cum­incoasă și mai fonorabilă cu dorințile­r­ trupelor, fiind­că ano­timpul înaintat, nei înțălegem­, în scopul de a le căpăta o Yen periculoasă , mai îndelungată pe­lectivă din partea Austriei și Prusiei, dar, din par­tea com­isiei, căreia ' s'au un ra­port supus toate actele atingătoare de acelegra și carea, încă de un timp îndeluungat, este în­­sărcinată cu propunerile în astă primire; însă, întru aceasta noi presupunem Kb, după ce ne- trimișii Franției și Angliei, căteva zile, de cănd au avut o conter am redus cererile noastre la cea mai mină Ce­ i preptul, cele de pe ur­­tar spre a curței din Berlin, neacr pe cătră agiutorința Germaniei, cerca, de pildă Ka à debla­­mina cu neatărnare chiar și cănd majoritatea nu s'ar declara pen­­clarat în total ns ne în­ Konvedepaui și, apoi, comieiea CB mai nu cuprind­e mai un punt c poetii, găsască vedere mijlociu între acele, dar că, Ba­­ .­b­omisie­, nișe zise ast­oreliu ca și acel pămănt al seu, însă, puterea ții, ea va nimicit'o prin declarațiea din poe, cănd am crede cuă siguranție comică,­­ se mărgine la întări că, consiliul siniștrilor și că majoritat declarasă în cavorul rădicărei ese Spre a ce pute­a prețui adevărul ai zise, de la un loc sigur ce știe cum sănt poziție a G­ermaniei și aciț­onal ar fi resul­t cu răndie, statornică. Cu toate aceste, pișe asăminea acele ce Cap înlătura cu nepăs as întinde din | | |­­ | 0 [u­ ce­va este pravul wrestiei de a ce ui, deacă tratatul în pr­ocesei dec | | | | | | de | I7 | fc | n 1

Next