Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-01-14 / nr. 4

te l'asera de Moldavii ex pănlici a Insitetăl Alvinei lănea mi Gora Ilpeysa anonamentălăi pe ana 111 lei lompștiințeriei căte alem­ănodel în Al­eginel oficial à 50 parale N ° 24.­­|)­poi 14 IANUARIE Jeudis. Priz d'abonnement, La Gazette de Moldavia parait à Jasey ‘Institut de l'Abeille tous les Lundis et trois ducats par année. Prix d'insertion pour des annonces, I piastre la ligne, et dans le Bulletia officiel à 50 ragapn. saut xx G NOBITAUE DIN CADMTRU M. Sale IMN­ERATORULUI. Ecs. La General Maiorul din Cniza Prințul Pavel Urussola, după de au plinit provizoriuc funcțiile toatei mi s'au înturnat la București, dubănd cu cine sentimentele vi­­că . sale calități și vinevoitoarele dispoziții cătră Mondo­­neni. Din nepcrotire însă pentru conierarea din Iaști, de care Ed­. Sa­­dok­u pentru D. Vige rezident provizoriib. Părintele seu, marile Șimbelan a M. S. S. membru­lui Imperiului, Prezident Adunărei Generale a Departam­entelor Senatul Îndreptător, ce se află la Moscva, Cavaler ordinilor Rusiene, au răposat la 23 Decembrie în acea capitală, în vărstă de 92 ani, DEPARTAMENTU­L DE FINANG. și a tavelei compara­­În urmarea notei CE. Agenții ns No. 11855, zi se asupri prăbei de valora sorocovățului pupu cu acel pechiu, soco­­tit în întocmii potrivire la pure, macar­denii jumătăților veni, însă, cuprinde în sine tot cel pechru și în părțile austriene circulează Drept­atrea, alest Denartamet de Finan­u scrie tutuloru Ie­­prăvniliilor, ba d­indeată să publice în tooate eptile acelui ținutu prin pripiighitorii ocoalelor și în tărguri prin comieari ca, soro­­copățul m­ou de ape No. 20, să fie priimit și la ham­e mi în pea­­Vțțe-Prezident în acest Principat, ei recunoștințe astă țeară le îi plăcea CB aie au părăsit și sincerile păreri de rău Iașii în 12 a curgă­­a tutulor acelora, carii în unui ad pns și prelungi, el ap­oi de mărimea p'au putut să aibă onor a'l apropiea, fără să'i aprețueas­­știind isprăvniciile că, dec coner' aducă pre o din po­­­­rcungarat, cea pe de urmă săptămănă­rei Sale în astă”politie, au fost începutul feliu de numire, tripă urmare întru aceasta, ea va fi învinoviățită, de a petrece l a Consiliu­­lin s Son Exe. NOCVELLES DE L'INTERIEUR. le Général Major à la suite de S. M. 4’ Æs:mpererr Prince Paul Ouroussoff, après avoir provisoirement rempli ce-Président dans cette Prine ipauté, sy et retourne à Bucarest, a quitté Mardi le 12 de s. m. Las­­emportant les sentimens de vive gesonnais­­sance et les sincères rexrêts de tous ceux; qui dans ce pays, o ont pû a­­voir lhonneur de 1 Rarrgosneg, sans apprécier bienveillantes dispositions pour les Moldaves. société de Jassy, : dont Son Exec. aimait a-se Voir entourée, la deg­­niure semaine de Son ssiong dans sette ville, était le sommensement d'pn deuil profond et prolonsé pour Mr. le Vice+Pr ésident! provisoire. Son père, Grand Chambellan de S. M. 1, Membre da Conseil de l'Empire, Président de l'Assemblée générale des Départements du Sénat dirigeant, qui siègent à Moscou, Chevalier des Ordres de Russie, était décedé le 25 Décembre, daus cette capitale, ses hautes qualités et ses Malheureusement pour la agé de 92 Département des Finances, L'Agence Le Re Acee, par, an Note sub No. 11855, vient de sommp­­niquer à ce Département un tsbleau comparatif de l'essai de valeur en­­tre le nouveau et l’ancien Tăjanizițeg (sorocovetz), du quel ii résulte que le nouveau Tăzmanzizeg, bien que d’un volume de moitié plus petit que celui de l'ancienne monnaie de ce nom, contient néanmoins la même ‘quantité d'argent; et pour celle raison ces dans tont l'Empire d'Autriche. atăta arging KA mi a­­pe acelașu prețu. piéces ont un cours identique En conséquence le Département des Fi­­nanses enioint a tous les administgatengre des distghisie dé faire publier laut dans les xillages que dans les villes de la Principauté, gae le nop­­rean Tzwantziger, portant le chiffre 20, est reçu à la Westiarie et sur ‘rer după cursul acelui vechiu, fără vre o scriere sourt nici­ un la place au taux de l'ancien sans une diminution ans pne. Pes Admi­­­ nistrateurs sont tenus de veiller, observation de cet ordre, dans leurs ressorts respectifs. - 5 les fonstions ans, sous leurs responsabilité, ! Ala de Vi­­stricte ațuuna ROMANSAS Z-5 = Turciea . GAZETA de VIENA publică următoarea notă care reprezentanții celor patru mari puteri, pe temeiul confereției de Viena, au adresat'o Î. Porți. „Solecrisul, în conformitate cu reprezen­­tanții N. N. N. ape onor­a în cunoștiința ne À Poartă, că le avănd motiv și ce au urmat după aceasta, că dupre profpriile declarații Sale Maiestăți, de a asigurată egalitatea deplină a cirestu­­ea dorește numai ri și a­­ de M. S. , tot încă a crede prin declarațiea de rezbelu că Maiestatea . Ca Impe- Sultanul mi de cătră ai sei glorioși strămoși, ratorul nu privește alirul negoțiațiilor rupt comunități­­lor creștine, și facturile îngă ștind, declarații prin declarațiea că ea prive­­a Imperial ei șe va atărnată de onorul ei a continua de a ve­ a susținea acele drepturi și privilegii, și că ea, pururea este plecată a pune capăt desripărei păscute între aceste două Im­­supuse JL. Porți. din partea ca, A. Poartă, respunzind la­­ ra­ng­”­­.­­3 ISTORIE SINOPTI­CĂ A TURELOR (încheierea). De la învingerea lui Soliman sub șurii Vi­­enei, în 1929, G­ermanica sub­ șeful ei Im­­neratorul de Roma, au început rezbelile cele openzise (atacătoare) asupra Don Aguan de Ausptriea au sfărmat la 1571 an le­­panto (în Morea) flota cea măreață a Sul­­tanilor, în care Turcii au perdut 150 de pase, între aceste 70 fregate vii 13,000 s­ au omorie. Duca de Austrie a pigan Pașa Ali, și tăindu'i capul s'au înfipe nu măna Ce au prins pe pa­­Turb­iei. Turcii, ce aveau cuprinsă Ungaria, gele vătălie de la Mohaci Lorena în părvul steagului turcescu. Creștinii au per­­dut 5000 oameni, însă au eliberat ne agăța din­ sclavie, după îndelungate rezbele, cu ajutorul acesto­ perinoi. Sultapul­pa­­ce învinuiră ear și asediară a doua oară­ ­­ a lee - Tu­cr­­­at viena la 1683, sub­ un core de Moltoleni sub învine de eroul Ascrpiet prințul Eughenie, dee­ Duca BB, au fost nevoiți a na ini serpițiul de pre altă parte la Don se însăgroapă eroul Saneri și pontonieri, însă și astă dată Turcii, Rosiei Petru cel Mare, carile subrutase Azo­­cos Vezirul cara­ Musgala s'au învins de Prin­țul, încăt au urmmaat pacea de la Carloveț­țul de Lorena cu ajatoril Polonilor sub Re­ 1599, după care Ternii formal s'au lăspi­t de I. Sobiesci. Dons aceea, urmănd crunta Transilvaniea, de Podolia, de Criș și de Aze­­na 1637, unde Duca de aur, de atunce au început puterea Otomani­­lor a scădea­ Ahmed și de reznelile Austro-Spaniole și de a­­nu îm­ine de mar ne Turci, aceștiea au fost nevoiți a dezerta Ungariea, iar Transil­ teresa nubica au recunoscut domniea Austriei. Popo­ cel rus de Constantinopoli înasprit pentru­­ perdere, au aruncat în închisoare pe Sul­­tanul. Marile Bezi, faimosul Chim­erli, resta­­urăndu el la mi­curașul; însă, lorpici se oare ce pu nătăliea de la Soaleamchelen cu Germanii Sultanul nu se in­­camina prea, și în­văteliea de a a Țeuta s­ au­ge de pericol. Triumfurile Austriei de la ase- Carlu D în perso­neă au întreprins #2 a Rosiei„cu Snozica, HII, Poltana, à pănă cănd Regele în vine de Petru sex Mare laga ca armiea Rosia­­au constriis a nă în Mondoss, au rat de Turk­ pe salul Prutului, cu care întrat I­a oară în astă țeară; însă, Petru cel Mare, încunju­­la 1711, BB, au afelat mijloace a se subtra­­ta

Next