Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-08-02 / nr. 60
tu filazeta de Moldavita ce puănsivă la mpuitităl Albinei Lupea Prețil anonamentului lean” mi Gosa 111 lei A4dif înguințeze căte 1 lea răpdus în Viletinăl oficial 50 parale. lu de: e--------- -MI) La Gazette de Moldavia ragaili Jassy à l'Institut de l'Abeille tous les Lundis etJeudis Prix d'abonnement, trois ducats par année. Prix d'insertion pour des annonces, 1 piastre la ligne, et dan” le Bulletin officiel a 50 paras. - ------ i pșii 1 5 luni 2 Avgust. DE - - Etc. © NOBITATE DIN CASNTRU Sa D. Ceneza- -Adisranu Baron Ocren-Coren, au purces a Datlori spre a face o inepenție trupelor cantonate în Moldova. cel JRosmnntoru în țeară, Feorul Săntului Ilie, satean Folticeni în 20 Iulie, cu toate împrejturările de față, au număr osul de marcă pimșinteană și străină. Manufănturile engleze și caii de mă roseni, mai ales s'au văndut KB folos. Spetacule de tog loliul,u desfătat pe oaspneții ce s'au fost adunat ci toate părțile a VVV.3 u eLL1 au FOSG reunit acolo un concurs de agtunen 4e ce de neguțitori mi Don N 1554. NOUVELLES DE L'INTERIEUR. s. Ece Mr. l’Aide-de-Camp Général Baron d'Osten-Saschen, est parti avant hier pour faire une inspection des troupes captonées en Moldavie. La foire de la S-te Elie, la plus importante dans le pays, qui se fait à Falticheni le 20 Juillet, malgrè les circonstances actuelles, avait réuni cin concours considérable de marchands et de marchandises indigènes et étrangères. Les manufactures anglaises et les chevaux Moldaves de bonne race ont eu surtout un grand débit. Les spectacles de toute espèce ont | diverti la toate des curieux qui a affluée æ toute RAP - re e osiea. JurnALUL de S. PETERSBURG cuprine următoarele: Prin un ordin de zi supleenrep din 1 Iulie, consilierul privat baron Cemidorif, triște ecipaop dinapoi ministri plenipotenț a M. S. Împeratorului, la rang de consilier privat actual și s'au denumit membru a consiliului Imperiului. Prin un alt ordin S. Imperatorului, de zi din 15 Iulie general maiorul din Ilinschi 1, gubernator mlsi herniei de Herson, gubernator civil a rus'au denumit generalul a Bacopariei, pis In 15 linie, baronul de Reprep, nuoul apedirar în calitate de trimis estraordinp și ministru plenipotent a M. €. Peelui Prusiei, pe lăngă curtea înpărătească, a avut onor să fie numit în audienție M. S. Imperatorului să prezenteze M. scrisorile creditive. Din cămpulu rezbelului de la Dunăre, arată că, după bătăliea de la girgi, artii s'au mai întreprins nimită în .. lăngă cabinetul Vienei, vita cavaleriei, star a poliției s'au rădicat a trupelor noastre tărărătel la frăteți. Din ce se ținură” cătra timp în fața bateriilor partea sa, general adjutantul prinț Gor carantinei, mai departe de baraca tunului, lacotă, dorind a ce încredința despre pu apoi, reparcteasă pe mare terea numeriscă a dușmanului pe margina stăngă a Dunărei, prindă vreun act de dușmănie, întreprinsă în 4 Zue M. S. Imperatorul, au binevoit să băie la Frătești o recunoaștere în putere supra Purțului mi a Sloboziei Giurgiu; de lăngă vor Inpărătesc. însă, Tepui carii rădicasă un ca D spre raportul prezentat M. Sale de păr de punte între aceste două punturi, ce TPP ministrul finanțelor, după propunerea ce 'i s'au supus prin D. General adi mărginită a priimi ? .. . Awencoff 2, înplinitorul funcțiilor de geer- gubernator Nupției Rusiei și Basaratrupele noastre prin focurile din întăriturile lor și nu îndrăsniră a eși afară la cămp. In cursul abiei, M. S. Imperatorul au ordonat cu leștei recunoașeri, gegeria adjutantul condata din de a prelungi încă pei ani, adecă, pănă la 15 - re Orlobă Denisoli, în plinigorul funțții lui 1857. TOT pe bazele aflătoare acum 10 N . ” NPESzatmen comandant a Frăilor-iiția-aurarei, driturile ,mi crivilegiile de general maiorul Buturlin, înplinitorul func- Porto- Flamadco politiei Odesa, uceastă neînsămnătoare hartă, nu s'au mai întămplat nimică pe Dunăre pănă la 6 iulie. JURNALUL de ODESA din 26 și 21 țiilor de cvartir-maistru ansel, fură ușurel veau să înceteze la 15 Avgust viitor, ajunși de contuziile boambelor, cum și 2 M. C. Împeratorul, după părinteasca înaiițeri cu un soldat, grijire pentru acii din locuitorii Odesei, din clasa nevoașă, carii au suferit mai clară de mult de daunele cauzate prin bombardarea poliției de cătră flota dușmană, la 10 Aprilie anul curent, au binevoit a hărăzi 6.539 ruble argint spre a ce înpărți între 20 cetățeni. Iulie publică următoarele: În 22 Iulie de dimineață, două vapoare dușmane s'au apropiet de poliție și Dee 0A A te de la Constantinopoli ! fără să întrezăzască politiei Odesa, un nou înalt la Turdea. LS minizze BE DI SES sin ALBINA VEMANA es e GA, D# AAERCANDPS CTEPZA, (urmarea). D. S. vrea, era încă și un barbat de lume, nțălegere a acestui cuvănt, încpenit cam de mijloc. Adeseori mă sgea el maipă arăta vinerii (AS îndestăneze Ie pirigul verii zilei 31 Vieața cea mai reglată, ha barbat cu științi ad BEA, KE idei sa și cepioice, cănd senzațiile morale sau suferințile fizice nu'l iăeau, el era în solietate un barbat de gustul cel mai ales. O cilină dintre amizile care, sălți ne D. Sgurza TEL înadevar, mai amibil și mai perzi, într'o zi, că, chiar și după poate ciperi FL cupolecă bindăusul mai marre sorile de-l răndul, rănd ocazie să petrec 15 zile la moșiea ea, renințez singur de adevărul acestor cuvinte, ba mai tare în conversațiile mai de sarb, căni, veeiile were mai ațintitoare și mai pemițengati, care, Tu făceau Ch nămești de rie apr de voe, ne căndea de abie zimonea, gusturile cele mai simple și mai strinse, îngăluoa să nu'și mărginească îndumarea din nătăi era averea, întrebim singur, toate fenurile rință, ajutor și proteltie ce'i adresau din toate părțile: sărmanii de învățătură vii așuzii- porociții, așăzămintele de binefatere, și cu ani de intimitate, dleană n'au pegresut mai tărziu de ață- RERSANDER EUD . M de Siourdza était encore nomme du monde, sertion du mot, în “en mai frumoasă dans la plus belle as- Homme de science profonde, d'idées solides et seghiepses, il était en société, quand ses sensations morales on ses souffrances physiques ne l'oppressaient pas, nomme dun goût Ie plus exquis, de Ghesprit Je plus aimable et le plais enjoué. sait un jour, qu'on ne connait plusieurs années d'intimité, VUne dame de ses amies me dipas hien M. de Stourdza, même après si lon na passé plusieurs soirées de snite am putut să mă în- | dvee lui; en eflet, ayant en plus tard occasion de passer quinze jours à Eniritul ces ce de-sa Campagne, J jai pu me convaivcre de la vérité de ces paroles: c’est re uimșieel prin ersurtout dans les canseries dn soir qu 11 pétillait d'esprit, qu il vous éblouissait par les traits les plus pi iquants les plus inattendus, qui vous fasiaiant involoulairement éclater de rire pendant qu'il souriail à peine. La vie la plus réglée, les goûts les plus simples et les plus austères și permettaient de: ne mettre à sa charité d'autres bornes que celles de sa fortune, primitivement médiocre. Je me suis ment il pouvait suffire à tont pe bien qu'il faisait, à toutes les demandes de secours, d'aide, de protection, que lui adgessaient de toute part les pauvres, des malheureux, les établissements de bienfaisance, d'instgas- Cutii soptent demande som a,