Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-03-22 / nr. 23

- 90 - re­vanteri­­tă, sara în șura Măgcii, mai mare gravă de oștirile p noastre, vare coprinderea acelui ținut. 7­48 în alor De patru zile ce apr în parte- ai­us În oara vscepaspei sale, și se­pula­ție a constelației Andromeda, coada cometei în Nobleța Guberniei Poltava, au prositorat pentru aproviantarea armiei 600 boi. M. S. Imperatorul au binevoit a mulțămi dănui­­ropi por patriotici, mi au răndu­t a se­mă­­na adele vite, pentru trebuința armiei Da­­nubiene. Senco vechi s'au însărcinat tru armie un manual, în care se cu litere Rosiene, cuvintele și dialo­­mai uzitate în limba turcească. 5 Martie in IM­AMDUL ROSIEAN din viziteze corpusul Cadeților pi­ Dtici Nicolai coloevin­, au părăsit Helzing spre mi­­­turi au întăi Januapie, cu ve­­ri ce au sosit la S. Petersburg în noaptea de 4 spre 5 Martie. Ce scrie de la Revel din 12 fevruarie că, portul de acolo ce se acoperise de ge­­st au fost limpezit de 10-41 Ianuarie, îngețind din n­ou la 27 Ianuarie, încă­ță, M. Ca la Helvingfore batalionul finețarilor Fin­­de gămpie, cu trenul artilerie, din garnizonul Svenborg, apune pănă se vinde în folosul soltați­­Versurile D. Glinca s'au tra­­dus în limba Polonă, Germană, Engleză și Franțeză și în astă din urmă limbă au la Poma.­­Astă compunere in­­teresantă cu multă gibanie s'au parnăra­­gar și în limpa Romănă de C. sprees par nos­tgopres qui son La constellation de GAnd gomide. La queu Agungănd la Chișinău ea s'ai priimit cu entuziazmu­mi toți ce grăbeau de a scoate copii. Turc­ea­­ pele de ne­armă pm­ontați de la Kon­­stantinopoli din 27 Fevr. anunță­rile, lucrăr de fortifcație ce vor rădica mi ne istmu. de Galipoli, sub glezi. direcție a inginerilor S'au ambarcat pănă acuma două batalioan­es întăreavscă ne Pașa de Iati­­ce vor trimite tot de-o­dată un Bunc Șej­l insurgenților Grivas­ani înainte spre Ianina, și acuma n'au avut nici o combatere de cupi­­jiuit. Caraiscagcii au încercat de a asalta tăriea de la Arta, însă, făgăduit de alte trei rege ai sei Mehmed Ali, vechiul seraschier, și Feti Ah 8. - pe la cele it­r­­oape 25 minute, la 65 grade spre apus de - - Rosiea. în mare uniformă a ei în­goiu patrar. În 3 M aprie, ne l­ancepa mi hărsova, Cometa strălutește pu Dupre ordinul M. Sale orientalistul a compune pen­­ea epa 10 rpade l­ană a­duse greute cu cea cerelui o puone Come- rădicată preste orizon, în direc­­ta fortereia pictat acolo lucrările de ele în noaptea și în Portul Balticei, cătru Tourai, s'au ocupatu una dans ori Cu toată lumina lunei, o lucoare a de cătră 9 Fevruarie velle Comète vers s'au desgrețat pegere Akon «pda­riului și toasă­­ = été successivement Depuis quatre jours paraît dans brillant. A dessus l'heure sue întreptate mob­­de Jassy, dans îndărăptul îndoitei baterii. Cu de son parite si la direction de os grade, qui uetene requ­entement, mesagait­e degrès. FEAR ju­­­­­­­ce ameridianul de Iași, due ce af­lă Dans prăni­torul însoțit de Finlanda de diminea­­au inspectat puțouă ediție lor răniți: la de rag­­­mpatenine, Nspastăa, es Gages, ont eu possession du cours vrilanei., ans son se M. S. Imperatorulsiau de Sveaborg și au in premier quartier, la Somete reluit ition elle était élevée de 6 oape, M. Ca Impera­­À. Cezareviti, ma­­aceet corpos sub comanda ține necontenit cuprinsă principalele peresane qui trouve d La contrée, celor doi la partie occident­ale du ciel une au fost re­npins. 7 h.36 minutes du soir. Malore de Gnoghison et de genie. et Ghersowo, na, în contra ui la Larisa. sale, la liii du Penne et de toute tuée à 63 degrés și vruni 4000 arrag trune a-una plus évaciées précipita mimen à l’ouest que le méridien! insurgenților greci; nou tot la lumivére de la Iane d’ure écla 10 degrés an La 11 oare, puse gurile eoțit se cetește că, de À. A. I. Monsiniorul Cezarevici Mare Ducă Clironom, și marii Duci Nico­­lai Nicolaevici .. a­­nainte, un vas încărcat ca și Mihail Nicolaevici, au P 7­i­­ . noaptea din 28 . lahel s'au epeduit la , Peteresur” a art SR ÿ D- Martie, Maiestatea Sa și I. L. cu fericire la Helzingfore. Tot în a­ce­ea compunerea politică a D. T. Glinca, inti­­1 spre 2 I. au sosit turată. Ural! de răsullă amorul cel Mal din Fridrichșam. - curat pentru Patrie și tronu,­­ au polon­­cat zi, la 7 oorede sara, au so­­eit la Helzingeore 1. S. 1. Marile Ducă Constantin Nicolaeviti.­­ cu ilustrații și vignete alegorice, KOR- puse de artiștii frați Cernetorf, pur­­o­landezi. Pe sut an n noaptea Imperatorul din fre­­s­­că, de la M. Sa imperatoru au 4 care de echipare și lîn­­u o dizie (4 tunuri) de pe I. A Nicolaevici „ trecerea Sa, cu ALBINA NORDULUI­­ N s și Mihail Ni­­f­o - o oară în­­ucturi au mi încărcătura » Negrușii). e­­­ | so­­loi încredințează că, N de Nizam va merge la Epir­ura Turcilor pe uscat și ne mare. Astă Sultanului D. Post­ |­­­ga pute­rul au­z­n la Salonic și cănd oameni cu 3 vaterii De la Constantinopoli se scrie că, în 24 s'au plinit logo­na chei întăi păscute fănd numile invingirilor celor m­oue așa­­­ cu fiiul lui Reșid Pașa, A Galib Pașa, cu o mare pompă. Dar, tot­­o­dată, și spre a se susține o precumpenire de o potrivă între se vor din Imperiu,­­ En în de cămn pre căt lui Zamir Pașa strămtoarea de alte 4 ori Te­re Ps­­­es Sulta­­n le cumnați -E b5 G D. | INSP spunape, “a soldat inuit'o pănă și în acțiile calm­ului cele mai îndepărtate de estetică mi de buna societate, dar, asea șignire, fie ci pe pe ăl văzurem cum s'au janat datorie săntă să anevoește mai ne larg. Căci, deacă, în compunere și în ambiințiuile unei lucrări airepape (pre­­vus­e Tuznul à aireparsa si postru) vinei Cim că, în cimente nosise, de ideile coimoace și vine es­­upimare, trevuinți, de o abnegație pentru o bună drept cupănt­ă! în ? Ante u­ne pri seau desplăcerile person­ale, ce lasă­tatea cătră artiștii crare, deacă curent pre­vegăndit a Impresiilor ce de-o­dată, al lui, repede ce trăgea au întrevu­­la poeg aceasta publicul num­inii: treplie însă Ch sărtori­ încuviințată de moral și au înțăles'o de la piesă! sine că Beni wi la piesă! ginile la lică, vodevilul pe ca­­D. N­illo, Turul Calinicul, de generozitatea la locul ce înștrlă lespe, a Ch porbesc cepa si aTpac pe nesimțite și rupește ce chel se atinge și publicul adese sale, care sinădecata­te, peste mar­­ina ei gă șorală, întru Was nici prin gratu­it­­e critică, pează toate că îngrijeze și păndind judenii ne rănd acțiile, fontele și urmările, ca de cine este întărită din bopul locului, chiar­­ spre anii morturiei recunoștința va d­ar și către un inimic­­. A­ceste sănt cel puțin suise din regulile set ei îngădue selu de FT o școală, în care prin pic se îndreaptă unde, omul ăși între­bărește sab­­șii prin împonz­șerea contraste­­răului înst­­ă. aninești, ști ce este sus? Un ha de rău de toni a me, “vo­mi ro Ga încă și an pribițioe, pă toată prvirea lui din nă­­ecare (ram pe-o spune), ambițios după niște lucruri a cerora lune, șale o node, și încă ce'i mai mălt, mai dom le em­­­ părțile cele bune a mieței socieale, tot pe-a­­ținu­t să pe arăte, care fantă 1 pănă, ce urma­șii care­i sentimentul po­­p mărturisește viar prin terminii cei muște fără ele el espresini a pizm­ei. 12 ani tăinuuește și ține răni­ea în copil străin, abiea după eari coneă mărturisire pre un discăngic întrebuințat în ca­moraditatea ea, vi apare să ne aacă mea el mai mărească încă și mai tare ne­­ne? căci el, aceasta o alorgă și a carnegerului ființele, se se nintueee din mila publică, alăngăm­ N lăngă dânsul o să zișim­ă fată fără pănea de goate zilele; la ptolem air, nă parcă­­ s'arnă veri din linetit, reparănd nesensita fărare și destreă­mare a envi conil prin.. prin cet,, ce me ns pe-o ombl spune în tot monologul epu, și toată scena ce To­cuma, deacă în plăcerile „ de adevăratele son­­de care te reprezentează acea la- vilunea sa, - NS­CE în­ asia de par­­o dată; și asta au vederat'o atăt prin napte, ear, căt pentru păr și o critică Despre e a, o sentimentul bunului însă serioasă, ce obser­­și al frumosului înlesc în om și manifestat. noerpi Au astă artă ce vii și la ție plăcută fop­­ ori lu o cei vechi mi augorii au recunoscut că, de variicli- șoranurile, ori lor, prin țesetura și să ne œepim, inimi vini și au ajune arta teatrului cel îngoșit? sepu ori lepădare Ast­feliu, până a­­clasici, aposecopii poate să conducăne că novile sentimente, nimerită de cine, a rezon­a pănă la vinelicere, ne pogo­ nisei mi à mopaasa ni diea lor am fi dorit să ce abnega­­se ne dem­aneșia dem prin sa cătră soc­eal, și manar Pe el a pedem ci, o găsim uk sgăriit, răbvtătioe, porbitor te în curs de dună alte paro­­tonat­an Gulzu, în­­ele nie ne ! ! !

Next