Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-04-01 / nr. 26
fui AhG Lune- Ghemet de Moldinvia că panameă ‘a institutul Albinei și Goe Prețl aronamentului neur și leitin și inter mere À lea răpdel în Buletinul oficial 50 rorale. FRC - „ - - 1997 HOT 4ANPINE - --- 671 4 - La Gysette de Moldavia paraits Jessr l'Institut de l'Abeille tous les Gandie st Jeudis, Pris d'abonnement, trois decats par aunée. Prix d șeettion pour aci annonces, I piastre la Nvre, et dans te Bulletin officiel à 50 paras . 7 1954. = Cii. 3 arte cații de Dopă Turiii ap Cor- Maui o Pociea. ALBINA NORDULUI publică următoarele: In urmarea vorbelor rușiute că, locutorilor din Oraniembaum, le s'au oprit să purteze casele lor pentru timpul verei. Admnistrațiea palaturilor din Oraniembaum, vede de datorie să aducă la cunoștința șblică cum că, acele zise n'au nici un teneu și că locuitorii din Oraniembaum previn și acei de prin satele învecinate, sănttorizați a'și închirie casele lor, precum i mai nainte. Topulea. Dâns o depeșă telegrafică din 19 Marie, Prad- Evendi îndată după cocipea ca 4a anina, s'au început misiea prin hărăzirea ei amnestii generale, prin ertarea din dărimi prin cererea de esplie, a cărora locuitori se împărtășis inegrecție, par mulți ofițeri Englezi, au lor Porței. Cu această oxasie, corespondentul era înainte, acesei noutăți, îneamnă și o măsură mouă, ce de curănd s'au adoptat de dibtră guvern. De acuma toți ofițerii străini carii vor cere să intre în serviciu, nu se vor priimi decăt cu gradul cel ocupați în țeara lor, și nu vor fi plătiți de către și ofițerii turcești de Tot același grad. Între evenimentele interesante ce se raportează de la Constantinopoli este și sosirea unei legioane de femei surde, (') în număr de 800 călărețe amazoane, comanda unei femei, pre căt veteze, pe atăta dăde. Fanatizmul au îndemnat pe aceste femei a părăsi munții patriei lor, spre Mahomed. Austei a profitului Jurnalul LOIDUL din Viena în No. 53 și într'un articol subscrie E. Rapeac) ce exprimă asupra scrisorei Imunui Suveran, de așa feliu, și sub mnă atăt de atăcătoare, care de 8 zile, fiind după articolul de mai sus, încunoștiințarea de mai nainte s'au zădărnicit. O scrisoare de la Viena din 13 Martie că, după cum ce scrie din cvartira generală Turcească, Sultanul s'ar fi lasat de proiectul a se duce respăndit vorbe despre întrarea trupelor noastre în acea țeară, însă, corespondența crede că, astă noutate o nu zi pănă în alta acelea ce fi se scriu , ar putea să ce întămple, deacă pe lăngă aceste Ce vor adeveri de la Orșova. Căli, de acolo ce arată cum că, în adevăr de la pucederea lui Etem-Pașa, agitațiea creșea în Serbiea, unde se vede cu nencredere ființa trupelor turcești la margine. Nimine uitat că, ne cănd Etem Pașa au venit ca aducător a fratii. Acest popor petrece în 160,090 șeel au dat ordin trupelor Turcești care formau în cordon pe marginea Serbieană, de trage, însă acest ordin s'au revocat, le au văzut că misiea ca urmare a refuzului senatului Serbiean la guvernul Grecesc, fi prefăcut în cenușeă Grivas constantinopoli, mare, cu propue servițiurile a fost bătuți ireună intre cel din monacri pe urmă unui număr încă și de stătean „respi,era al mesageriilor imperiale și se încunoștiin GGvGND1Avste Ma fa curănda sosire hometanu, și trăește mai ales din lunt și prăzi, despre care șigimescu ținutau vinsările Armene. Aceste părți erau faimoase în istoriea veche, prin rezbelile Romanilor cu Mircidarec, | ! | Dans cum se zice, à o | | | e de | a combate sub steagurile altă depeșă telegrafică de la aue din 18 Maprie, îneurgeșții cisc operatorului Rossiei, cu nișee de cători în răs și atăcători, 40 din, attriviți cu susținerea bu și căt ar di pachebot așa Sub înV. (Episapd termini luă de nepoti unei orănduțele, cu totul contrariu digpităței uchiar aude isarernului Imperial să învoească ca, () Curde (curdistan) popor nomad din Aciea Turceaspră luggă munții Caucaz mou la mogea sosit la Neagre și obărșiea rurilor Tigru și Vusub ochii sei să se trăteze „Căt pentru Serbiea, recitealelor și d'nn aplica zilei. Poliției au 22 de a dar că din Fermanului zi priimit ordin de că, în Serbiea, priimi flermanul Imperial, că, actul public p'au esbutit, ce au făcut atăta puet, în alta vor priimi ordinul atele trupe ce n'au a o fora serePrin urmare, dila Adrianopoli, cu toate că sau de a Acuma, se pare părăsit marginea, a adupă în a reglementului asupra jur naînchide publicarea Lordului în pre pripită, de a Dou SCENE ALBENA veosanzvar ()eviseși Ce aruncără ANetrimtul cec format de speciar, dendetă ce începu să tatori, carile, ne loc ce mai lărgimi înce- An Insula Batavica. A doi zi după însămnarea mea poliție, cară a juca pe cucolu, scoțin curilite știe Gumfu” prin ea, am văzut cățiva murături. Acre tărbitoare înălegătoare, pari Olandezi și cețiva pășănteni, înapoi ori înaingau,lupu figura ce e în gurul unui bătrăn Indiean, carile aspra în esprima ariea, repezeau ceaëegănau mersu. Are o lădăroe, destul de mare, și sc otinș lor, după măsura și puterea cu care saltimcănd judecă public vancul băuta din fluer. Acest dang ținu un patrarle vară, an pcurca un demon. Acesta, cul din gurul seu îndestul de numeros spre a ET aduna cena din dărpiciea lui, scoasă de sul var. Las streșțile sale un feliu de fluer, și în căni năzăre Kle pimine numai găndea să'i mai, a cănta făcănd feliu de feliu de îngoracela, cutiea dee, deschisă iarăși cutiea și țipă ascuțit tili - peană în momentul îndelung. În acest moment danțul încegă săgăta se închieă, ănte o arie îndrăcită, și pe cănd urma nanonsiemul acei muzici infernale, de-odată lă umerile lui și'și relubă vădul lor din lățica ce deschie,, și o duzină de merni uri-diță, p căreia i se aruncăriră acestui mou Laocoon, mai mulți bani, se tii ! 1 ' rădi că, la două mile finențială, și merții ce încolorăciră À jurul trupului ce deux ceea ce suită ne Siminte, mi că de di parang. Verzi coc o | LA. La două zile după asta, m'am dus să vizitez me cosmei colnice umbroase, unde, aristocrația își petrece cu timpul nepriitor, de undie zone și duPĂ KE TBA mers, ne-an oprit leșeu, movilă de năruituri; din ea nu pa rămănea ! căci, nimine nu vreaă va cumpere, iar proprietarul ei, nu voește să o lobunască; pentru că'i amintește niște suvenire pre dureroase. Sănt aproape 20 ani, adrosă el, de cănd Valt pona Am Freet, o poligioară luat împreună unei case în curănd casa mică cu mine ce acum de la Batanica, Valt peer și se pe drumul se de ne ospătariul ca AN ruine, se găsea la o cătră aeta mi zise atunce citerone