Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-04-01 / nr. 26

fui AhG Lune- Ghem­et de Moldinvia că panameă ‘a institutul Albinei și Goe Preț­l aronamentului ne­ur și lei­tin și inter mere À lea răpdel în Buletinul oficial 50 rorale. FRC - „ - - 1997 HOT 4­ANPIN­E - --­­- 671­­­ 4 - La Gysette de Moldavia paraits Jessr l'Institut de l'Abeille tous les Gandie st Jeudis, Pris d'abonnement, trois de­­cats par aunée. Prix d șeettion pour aci annonces, I piastre la Nvre, et dans te Bulletin officiel à 50 paras . 7 1954. = Cii. 3 arte cații de Dopă Turiii ap Cor- Maui o Pociea. ALBINA NORDULUI publică următoarele: In urmarea vorbelor rușiute că, locu­­torilor din Oraniembaum, le s'au oprit să pu­rteze casele lor pentru timpul verei. Ad­­m­nistrațiea palaturilor din Oraniembaum, vede de datorie să aducă la cunoștința șblică cum că, acele zise n'au nici un te­­neu­ și că locuitorii din Oraniembaum pre­­vin și acei de prin satele învecinate, sănt­torizați a'și închirie casele lor, precum i mai nainte. Topulea.­ ­Dâns o depeșă telegrafică din 19 Mar­­ie, Prad- Evendi îndată după cocipea ca 4a anina, s'au început misiea prin hărăzirea ei amnestii generale, prin ertarea din dări­mi prin cererea de espli­­e, a cărora locuitori se împărtășis inegrecție, par mulți ofițeri Englezi, au lor Porței. Cu acea­­stă oxasie, corespondentul er­­a înainte, acesei n­outăți, îneamnă și o măsură m­­­ouă, ce de curănd s'au adoptat de dibtră guvern. De acuma toți ofițerii străini carii vor cere să intre în serviciu, nu se vor priimi de­căt cu gradul cel o­­cupați în țeara lor, și nu vor fi plătiți de căt­re și ofițerii turcești de Tot același grad. Între evenimentele interesante ce se raportează de la Constantinopoli este și sosirea unei legioane de femei surde, (') în număr de 800 călărețe amazoane, comanda unei femei, pre căt veteze, pe atăta dăde. Fanatizmul au îndemnat pe a­­ceste femei a părăsi munții patriei lor, spre Mahomed. Austei a­ profitului Jurnalul LOIDUL din Viena în No. 53 și într'un articol subscrie E. Rapeac) ce exprimă asupra scrisorei Im­­unui Suveran, de așa feliu, și sub mnă atăt de atăcătoare, care de 8 zile, fiind după articolul de mai sus, încunoștiințarea de mai nainte s'au zădărnicit. O scrisoare de la Viena din 13 Martie că, după cum ce scrie din cvartira generală Turcească, Sultanul s'ar fi la­­sat de proiectul a se duce respăndit vorbe despre întrarea trupelor noastre în acea țeară, însă, coresponden­­ța crede că, astă n­outate o nu zi pănă în alta acele­­a ce fi se scriu , ar putea să ce întămple, deacă pe lăngă aceste Ce vor adeveri de la Orșova. Căli, de acolo ce arată cum că, în adevăr de la pucederea lui Etem-Pașa, agitațiea cre­­șea în Serbiea, unde se vede cu ne­ncredere ființa trupelor turcești la margine. Nimine uitat că, ne cănd Etem Pașa au venit ca aducător a fratii. Acest popor petrece în 160,090 șe­­el au dat ordin trupelor Turcești care formau în cordon pe marginea Serbieană, de trage, însă acest ordin s'au revocat, le au văzut că misiea ca urmare a refuzului senatului Serbiean la guvernul Grecesc, fi prefăcut în cenușeă Grivas constantinopoli, mare, cu propue servițiurile a fost bătuți ireună intr­e cel din monacri pe urmă unui număr încă și d­e s­­­tăte­an „respi,­e­ra­­ al mesageriilor imperiale și se încunoștiin­ GGvGND1Avste Ma fa curănda sosire hometanu, și trăește mai ales din lunt și prăzi, despre care șigimescu ținuta­­u­ vin­să­­­­­rile Armene. Aceste părți erau faimoase în istoriea veche, prin rezbelile Romani­­lor cu Mircidarec, | ! | Dans cum se zice, à o | | | e de | a combate sub steagurile altă depeșă telegrafică de la aue din 18 Maprie, îneurgeșții cis­c o­­peratorului Rossiei, cu nișee de că­­tori în răs și atăcători, 40 din, at­triviți cu susținerea bu și căt ar di pachebot așa Sub în­­V. (Episapd termini luă­ de nepo­­ti unei orănduțele, cu totul cont­­rariu digpităței u­­chiar aude isa­­rernului Imperial să învoească ca, () Curde (curdistan) popor nomad din Aciea Tur­­ceaspră luggă munții Caucaz mou la mogea sosit la Neagre și obărșiea r­urilor Tigru și Vu­­sub ochii sei să se trăteze „Căt pentru Serbiea, recitea­lelor și d'nn a­plica zile­i. Poliției au 22 de a dar că din Fermanului zi priimit ordin de că, în Serbiea, priimi flermanul Imperial, că, actul public p'au esbutit, ce au făcut atăta puet, în alta vor priimi ordinul atele trupe ce n'au a o for­­a se­re­­Prin urmare, di­­la Adrianopoli, cu toate că s­au de a Acuma, se pare părăsit marginea, a a­­după în a reglementului asupra jur na­­închide publicarea Lordului în pre pripită, de a Dou SCENE ALBENA veosanzvar­ ­­()evis­­­­­eși Ce aruncără AN­etrimtul cec format de spe­­ciar, de­ndetă ce începu să tatori, carile, ne loc ce mai lărgi­mi înce- An Insula Batavica. A doi zi după însămnarea me­­a poliție, cară a juca pe cucolu, scoțin curilite știe­ Gum­fu” prin ea, am văzut căți­va mu­­rături. Acre tărbitoare înăle­gătoare, pari Olandezi și ceți­va pășănteni,­­­­ înapoi ori înaingau,l­upu figura ce e în gurul unui bătrăn Indiean, carile aspra în esprima ariea, repezeau ceaë­egănau mersu. Are o lădăroe, destul de mare, și sc­ otinș lor, după măs­ura și puterea cu care saltim­­cănd judecă public vancul băuta din fluer. Acest dang ținu un patrarle vară, an pcur­­ca un demon. Acesta, cul din gurul seu îndestul de numeros spre a ET aduna cena din dărpiciea lui, scoasă de sul var. Las streșțile sale un feliu de fluer, și în­ căni năzăre Kle pimine numai găndea să'i ma­i, a cănta făcănd feliu de feliu de îngor­­acela, cutiea dee, deschisă iarăși cutiea și țipă ascuțit til­­i - peană în momentul îndelung. În acest moment danțul încegă săgăta se închieă, ănte o arie îndrăcită, și pe cănd urma nan­­onsiemul acei muzici infernale, de-o­dată lă­ umerile lui și'și relubă vă­dul lor din lă­­țica ce deschie,, și o duzină de merni uri-­diță, p căreia i se aruncăriră acestui m­ou Laocoon, mai m­ulți bani, s­e tii ! 1 '­ rădi că, la două mile finențială, și merții ce încolorăciră À jurul trupului ce deux ceea ce suită ne Sim­inte, mi că de di­ parang. Verzi coc o | LA. La două zile după asta, m'am dus să vizitez me cos­­m­ei colnice umbroase, unde, aristocrația își petrece cu timpul nepriitor, de un­di­e zone și d­uPĂ KE TBA mers, ne-an­ oprit le­șeu, movi­lă de năruituri; din ea nu pa rămănea ! căci, nimine nu vre­aă va cumpere, iar proprietarul ei, nu voește să o lobunască; pentru că'i amintește niște suvenire pre dureroase. Sănt aproape 20 ani, adrosă el, de cănd Valt pona Am Freet, o poligioară luat împreună unei case în curănd casa mică cu mine ce acum de la Batanica, Valt peer și se pe drumul se de ne ospătariul ca AN ruine, se găsea la o cătră aeta mi zise atunce citerone­­

Next