Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-08-04 / nr. 61

. 4 = 142 1. guvernul M. Salecarile, au cășigat încredințarea că mi guvernul Franției ce unește cu noi, asupra marșei ce vor trebui să aibă lucrările ne viitorime, am rugat ne contele Coloredo să vie ieri pănă la mine mi iam letit condițiile următoare, ne care Austriei după esplicațiile date de cătră lordul Gon Rusel, ape de scop să le infățoșeze Pociei. 1-ln Chezeșirea mutuală a neatărnărei și a întregimei Tspuiei. 2-le Închiderea strămtorilor, cu eseșții în favorul alieaților, eapes și a Rosiei. 3-le Alieații, vor pute să aibă fiecare, căte doă aregate în marea Neagră. 4-le Deacă Rosieaua trece peste numărul vaselor ce astăzi vin în astă mare, tunce, și alieații pot să aibă aacolo fiecare, căte o jumătate din numărul vaselor de rezbel Rosiene. 5-le În caz de pericol, M. Sa Sultanul poate să apeleze la toate puterile navale a alieaților săi. 6le Austriei va propune Rusiei o îndatorire, de a nu mai spori puterile sale navale din marea Neagră, peste numărul vaselor ce ființa la 1853, și că, chiar de s'ar învoi Rusiea cu aceasta sau nu, ea totuși va subscrie cu noi un tratat, spre a face un casus belli din această sporire a numărului. După aceea am declarat că, guvernul M. Case, nu putea să puc o mare valoră practică neîndatorirea Austriei ka mai pe urmă să facă un caz de rezbel din sporirea flotei Rușiene, fiindcă ea, încă pănă acum nu au mai declarat odată că, nu e de dignitatea sa să desbată numerile; și că, deacă ea acum nu priimește ca creștrea păcei și a rezbelului să atărne de 8 sau 10 vase de linie; apoi, după un asămine caz, deacă odată vedem că Austriea poate să între în rezbel cu speranță de esbutire și nu o face, pe viitorime nici că e de găndit și nu avem probe KB peste cățiva ani op întra in luptă, în riscai în pregurări mult mai puțin favorabile și pentru tot aceiași cauză, care preocupează curțile asgizi. Am mai amintit contelui Coloredo că, Ascipiea s'au îndatorit a pune un capăt predomnitei Gossepe din marea Neagră, și l'am întrebat cum s'ar putea spre esbnati. Ea astă îndatorire es ce îndeplinească prin propunerea retragerei armiilor și a flotelor aliente din Crimea și din marea Neagră mi le a se face un tratat, prin carile, Angliea, Franțiea și Turciea s'ar învoia ce reduce olora Pocisans din marea Deștri, la aceea ce era innintea rezbelului, un număr, ne calile în unire cu Austriea, noi totdeauna am declarat că eere o amenințare pentru Imperiul Otoman și echilibrul European. Am dzis că, într'o ocazie de mai nainte, am exprimat contelui Coloredo, prin alte cuvinte foarte energice, opiiiea guvernului M. Sale asupra acestei propuneri și că ar fi de prisos să mai adaog că, astă opinie au ramas neschibată. Amânol nu va tăgădui faptul cum Kb, factul reprezentanției Amatei și a Franției din credință s'au unit cu marșa ce însuși o însămnasă, prin o depeșă comunicată mie de cătră contele Coloredo dzis cum că, eram sigur că contele în luna lui Noemvrie trecut și în carea se dzicea că, Franțiea și Angliea, să se păzască în cursul negoțiații lor, a nu pune înainte niscai păreri, a cărora respingere ar fi sigură cea mai bună probă că acest consiliu au fost urmat, se găsăște in sprijinul dar din curățămea inimei de cătră plenipotentul Austriean, npousn episop ce noi liam făcut Rosiei; însă, fiind Kă aceste propuneri au fost pecninc. de cătră plenipotenții Rosieni, carii au declarat că nu se va învoi nici o mărginire a puterinici o a Paciei și nulor Rosiene, și nu se va priimi mestecare în drepturile suverane a pe teritoriul său; că pe lăngă aceste, voeau ca din bună macar aceea voință să rapanteze întregimea pămăntului Otoman; apoi, nu se mai încalc nici cea mai mică îndoială că Rosie a tot încă nu s'au lasat de vechile sale planuri în contra Turciei, și că deacă cel puțin nu se vor lua măsuri spre a se combate atacurile ei, curănd sau mai tărziu, planurile ei tot se vor pune în lucrare. Momentul au sosit clar pentru Angliea și Franțiea de a invita pe Austriea să și îndeplinească îndatoririle cuprinse in tratatul din 2 Dechemvrie. Am z zis dar, că era chiar de prisos a ce mai informa ne contele Coloredo despre dorința ce are guvernul M. Case de a vede încheindu-să pacea, ui despre dorința ca pe o are despre o altă parte. ba mai bine să vadă urmărindesă rezbelul, decăt să se încheie o pace, care n'ar fi onorabilă cau trainică și care n'ar îndeplini căpătarea lucrărilor ce ei au voit să le dobăndească, pentru susținerea Imperiului Roman și linișea viitoare a Europei. Contele Buo au dzie că nu crede cum că mizloacele de a se restatornici pacea ar fi măntuite și că el credea de datoriea Austriei de a se ocupa cu căutarea mijloacelor de apropiere. Deacă dar despunea, un asămine plan, guvernul M. Sale, poate să descopere el va fi privit de cătră nu numai cu favor, dar încă va fi pentru el o sinceră cauză de mul- Însă, ar trebui proiect, carile să poată fi efectiv, adecă carile să impue Rusiei nișe condiții, ear nu un proiect prin carile alieații să'și impue lor însuși condiții adevărate sinceră lăsind pe lăngă aceste și o deplină libertate în lucrările Rusiei de pe marea Neagră. Contele Buol, am mai cizic, trebue să mie că, un asămine plan nu se poate de feliu cine nu lucreze. Propunerile ce ex le-au sprijinit mi cuvintele de care s'au servit, nu dovedesc că, după opiniea sa, Rosie a potrivit cu onorul și vredniccea sa, de putere de întăiul ordin, ar pute să se învoiască cu niște așăzăminte deacă în dorința ce o arată de a susține Imperiul Otoman și de a nu da o cauză dreaptă pentru nelinișea Europei; însă, despre o altă parte, deacă Rosiea odată cu încercarea ca de a se feri de adevărata crestie mulțămitoare, prin concesii atingătoare de Principate și de navigarea față de Dunăre, reîndatoriri și uuește în dreptul sau de a conserva spori mijloacile sale de a lua asupră'i și aspre atacare. Contelui Arnim Ambasadorul său la Viena. Noi suntem datori la intervențiea îndatoritoare a Contelui Esterhazi despre împărtășirea Confidențieală a prospetului de de- declarațiile sale nu sînt vederat că, sinceze, că scopurile sale sînt periculoasă și că, activa conlucrare a Austriei cu alieații săi, va fi folositoare chiar propiilor sale interese, și Îndreptățite în ochii lumei, doar nu spre a ce umili ne Rosiea, dar spre a se opri progresurile ambițioasei sale politici și a ce căpăta garanții pentru viitoarea pace a Eurorpei. D. Va ceti astă depusă Nota Cabinetului de Prusie a contelui Buol. (Va urma), din 5 Iulie adresată țăriire, asta să fie un ln Mohlu, prin bătăliea, care făcu la 26 politie faimoasă, August 1520, care au perit 2 Arhiepiscopi, ear însuși Regele, în a sa fugă de mlaștinimi puțin împoporate. Acemene cauză și o altă politică, îndeamnă pe Guvernu a za 7oape, lăsănd în dreapta politica Rossildul festetil cu timpu în sănptoase min podskline. neața poporul au ajuns la Tolna mpre doșiniu de mult, pu cumpărni acesta moșii Sina. Romănu că coma de 8500 ce între Turci și Unguri, în 6 Episcopi, 28 Magnați. din preface În 11 mit $i opini, aceste Macedoniea, lațiile celor mici, însă avuți economi, celtuitori, schimbă între pate. a baronului părinții corile nu asupra iezuiți, cprii dănșit rolurile. Evrei locuiti; mi Adonian cu Magmați Împărăteanca în a ei eplavie pentru călugări, astă surscris actul daniei, a călcărei dreptului gintelor, acel Rege de asemene s'au înecat în mlaștină. Lăsănd în stănga politicali au cu carile ii au mers la Contele Crunii, Faimosul Ministru spre a protocoli cu a ca iscălitură. Acesta înțălegănd că darul nu era în proporție nici a cererei nici a scopului, cu bucurie îndată au iscălit actul, dar în loc de armă, preste tot înscrisul au turnat din calamari negreață, ec scuzindu-se de zelul ce au avut în astă încunjurare, ca să șinească cererea părinților. După aceea paraz mi poartă anticul ei nume, baporul au trecut la Împărăteasa prevenită de mărimea acelui daru ue 1 opră înaintea Promontorului Eugen, unde acel șare era un ținut întreg, au însemnat ne ea Iezuiților i prin Germani, a cărora industrie și general au avut un palat mi napk ne mi asu Ce alvunei un loc de grădină, de legumi, de cere nu în Cepnel, de lung su acurat; căci, fiul Mariei Tereziei, nemulungă de 5 mire apănd ne va șepte cate sine cultiritorul Iosif al II, prin faimosul său antesființat în tot Imperiul acest ordin mi șultelite, cap din agerea lor au fondat: scol, spitale ierotrofite, pentru care era întemeete la încemi toate aceste așezăminte. la 5 opre după amendzi Elizabeta ni aduse ln Pesto; a cerceta mi a descrie astă frmunsă as în pună clape. De ai se începe insula Spun că în proha imptrăției Mariei Terezei, aveau în urmă mare înmurire ca acti locăr (23) Iunie dimi-oaia, Iluescu amu căteva milioane, din asta ce vede pa Pace de linum, unde moceasa de Romani făcută, că venas spre a sămăna ami s au re- acestei renușite Sugerane, au fost cerut mi de aa Contele au căpătat de na bănea, drept danie astă insulă, cănd ele preluna ce n'ar fi de ax folos, de Kit a face o grădineva legumi pentru mănăstire, s'au înecat părăul mlăștinos Cele. La astă bătălie, au combătut ka alitate, oștirile Moldo-Romăne. Însă tot aici, la 1686, Prințul Carl de Jorpinren, (Lotzingen) au gătit deplin de Turci și au ezisepat anraprea de rugul Otoman. De aice, în ee, presemetele Dunărei sunt monotoane, șesări nemărginite, adunate mai mult parte a Ungarii aptipizate vor putea coloniza în poliție Regele Ludvig ax P au rănduit Dunărea pe ambasadorii Sultanului Soliman, din care au urmat bătăliea de la Mohni, căndea à ce îneca în o pedeapsă în vechime Sa § - GCGGG.