Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-10-10 / nr. 80

= DIBD - 4,„ - - 18”­­ Septemvrie, în următorul chip: adecă: morți 4 ofițeri superiori, 55 ofițeri și 2625 sol­­dați; răniți : 26 ofițeri superiori, 206­­ ofi­­țeri, 5826 soldați; contuzionați: 9 oviteri superiori, 58 obvițeri și 1138 soldați; lic­­ele: 24 ovigeri și 1730 soldați; în total 11,700. Pe lăngă aceste, mai arată o per­­dere de 1500 oameni in ziua de la 17 Au­­gust și 1000 pentru fie­care din zilele ur­­mătoare, pănă la 5 Septemvvrie A­mstriea . INDEPENDENȚIEA arată de la Viena 5 Octomvrie, că, în zilele din urmă, au urmat sub prezidenție a Feld­targ­ maistrului Baror Hes, o conferenție militară, în o­ovestie de administrație și organizație. Ce dzite că, ar fi vorea a se spori numărul regimente­­lor de linie la 100. Însă, oasta nu-i vre o măsură îngrijitoare, căci, se sporește numai numărul regimentelor de la 62 la 100, iar numărul soldaților va fi tot acela. De la Viena din 6 Octomvrie se scrie că, în momentile aceste Italiea atrage luarea Se prințului Murat, carile înfățoșază gele Sardiniei, aminte­a guvernului, șie scrisoarea pe Re­­șeful ca­zemat să ajungă Italiei unite. Despre o altă parte, partida anarhică, n'au lipsit a se folosi de ocaziea favorabilă ce 'i s'au înfățoșat și foile ra­­dicale din Piemont au răspăndit cu grăbire, o proclamație dată la Palermo, care face Nu'i cu putință ca partida moderată și constitu­­apel la toate patimile de insurecție­­țională din Piemont să se unească cu de­­ca­lanii Italiei să rădice ori­ce pretecst magogii; însă, ar fi sosit timpul­ suve­­rn­­trigilor revoluționare, ne­ființa în acea ț­­­ră; și din astă cauză, la Viena urma încre­­dere că, Regele de Neam­ai, urmănd consi­­liurilor prietenești a Austriei, și luminăn­­duse asupra adevăratelor lui interese, va as­­culta glasul dreptăței și va înceta de a provoca neplăcerea puterilor apusane. Însă, revo­­ca Rdege­­niște măsuri vrednice de răs­­luționarii, nu intră în joc numai se Neapolului; căci, chiar și Regele Piemontu­­lui, nu-i scutit de atacuri. Din asta și Aus­­triea e luătoare aminte la acest vulcan săpămăntean, și ori ce vor încerca suș­­manii ei, pot fi siguri că vor găsi-o înarmată d­inaintea lor. Feann­ea­ înființa în curănd 300 luni Musulmani vor învăța atăt limbile Er acestui Institut, 6 milioane lei pe an. sail, este menit pentru un garnizon ropeene, precum și ținuți, arte și industrie.­­ Ca Sultanul hărizăște pentru tănereoa Ver­­însări­toriu de cavalerie gre, unde pănă în 14 zile vor fi contengrați 4000 cav­aleriști. INDEPENDENȚIEA, după o corespondenție de la Haplc 8 Octomvrie, vorbește despre o încerc­re solene,­ făcută de D. Hubner, pe lăngă Guvernul Franțez. Ea însărcinat cu felicitații oviciale a­le Imperatorului Aus­­triei pentru luarea Sevastopolului; pe lăn­­gă Rupe, în diplomatică urmează o mare­­­­mi­pt cure. La Tulon s'au dat în apă un pic a statu­­lui, foarte mare și care are vasului Napoleon, proporțiile El avea să se numească mai nainte Astesirae, însă, după evenimen­­tele urmate, s'au botezat acum Masacofă­ la Burză s'au rădicat cursurile in 9 Oc­­tomvrie și astă mișcare se pare a fi mo­­tivată, prin auzirea despre o curăndă re'nce­­pere a negoțiuniilor de paie, care ap urma din întrevenirea Austriei pe lăngă puterile beligerante Însă, nu se pro­pune mare în­­credere în alte propuneri. Prin un decret a Imperatorului, 217 elevi de la Sen­sir, au părăsit școala, spre a fi împărțiți în armie­ De la Marsiliea ce anunță că, guvernul Franței din n­ou au angajat un număr mare de 10,050 soldați de cavalerie la Koneranrinonoai. MONITOGUL din „Noi săntem în stare vase comerciale, spre a transporta 11 Octomvrie anunță, a în cunoștiința, că M. Ca Impărăteasa au întrat în a 5-a lună a îngrecărei sale, și că a ei sănătate este foarte mulțămitoare. În OST-DAICE-POST să cetește că, un Paris ce vorbește foarte mult, despre re­tragerea ministrului Neselrode. Scrisori­le au sosit aile din Rosiea, lămuresc că, poziție a acestui ministru de orar, ce face din dzi în dzi mai gre, fiind­că însuși par­­tida rece Rosieană, care de la luarea Se­­vastopolului se simte cu totul desiluzionată și reproșază­­ bănueștel­eB n'au luat măsu­­rile Kspiindoace, ne cănd era vreme, pen­­tru a feri acest rezbelu. tele Neselrode n'a OCT la început pentru rezbelu, însă, văzind că partida veche Rosia- Ni­­colai multă vreme au fost pentru pace, l­au­pă era covărșitoare, deși Imperatorul îndemnat în contra­ Nu puțină mirare produce în Rusiea tes­­tamentul reposatului Imperator, lăsănd în­­sămnate băruiri pănă și pentru slugile cur­­iei, cănd, pentru acest vechiu sinistru a Sta­­tului, nu nimică în pomenește privirea aceasta­ De la Paris ce scrie cătră Gazeta de Co­­loniea” din 3 Octomvrie „Astădzi diminea­­ță la 9 oare, s'au întrunit consiliul minis­­terial la Len Clu, sub prezidenție a Impera­­torului și au ținut o seam­ă pănă la 2 oare. Precum se încredințază din izvor sigur, con­­siliul s'au ocupat cu examinarea propoziții­­lor de pace, trimese la Paris de cătră Ca­­binetul Austriei. Despre firea acestora nu se știe nimică, dar se asigură, că Austriea ce îndatorește a îndu­pleca pe Curtea de C. Petersburg, de ali primi. Ce mai adaoge, că Franțiea și Angliea nu au scop a păstra Crimea, însă, vrea să stăruească, ca Rosiea să plătească toate cheltuelile resbelului. MONITORUL publică următoarea mipe de la Coamieși, din 22 Septemvrie. Astădzi s'au săvărșit îmbarcarea trupelor spre Eupato­­ria. Pe lăngă cavaleria și artileriea, ca­­re s'au așezat pe covertele aregatelor și a vaselor de transport, infanteriea s'au ambarcat pe covertele altor vase de rezbel, care au purtes de îndată. Admi Sunia­ Comandant, au mers insuși cu a espediției la Elin- cele de pe urmă vase patoria, spre a dirigui această operație De la luarea Sevastopolului, urmează pretu­­tindene în armia aliaților ca și mai îna­­inte, cea mai mare activitate, Admiralul Eoisar au luat cu cine din Bosfor 100 pri­­ déc aa Odesa, -- Rosieni și 'iau Dușmanul, mai are acum de la noi numai pu­­și prizonieri, dar noi avem de la densul prin depozituri și ambulanțe peste 3000 prizonieri.­­ Înștiințările din Cri­­tam noi asaltul, pentru noas­­tră era nesuferită. De doă luni în­coace, nu trecea nici o noapte fără vre o măște­­servițiu 300 nimic despre lupta tărie în care diviziea, care făcea un tranșee, să nu peardeă cel puțin soldați. Eu nu ți scriu din 8. Rosienii s'au apărat ca nițe lei, nor să zică: „Poate sănt perdute”! dar pot de sigur să și adaogă­, însă, cinstea nu.” Regimentul nostru avea în dimineața de 8, numai 609 soldați, așa de foarte era deci­­mat prin lupte și epidemii, însă, după asalt au mai rămas numai 265 soldați” (Închierea raportului Generalului Niel). Atacul bastionului central, înfățoșază aceleași rezultate. Soldații noștri din corpusul întăi, trecură toate pedecile și se aruncără cu bravură asupra dușmanului, pe care ăl făcură să sufere în cele întăi momente, perderi mari, der îndată, indoiți focuri și neaflănd nici o adăpostire în contra loviturilor ce le priimeau din toate direcțiile­ ce lăsără de un atac în carile. Generalul a nu se vo­­ti prescrisă se îndărătnici. frontul Malacofului, an-șef La­sienii făcură mari anevoinți, spre a recuce­­ri tăriile ce li ce luase. În tgtulnăndusă a­­supra Redanului cu coloane numeroase, spri­­jinite de artileriea de cămpie, n­­ăsbutiră ar relua și a ni face să părăsim al doile zidiu; dar, întăile coloane de atac, spriji­­nite de gvardiea Imperială, rămasă neclin­­tie în­dărăptul povărniturei d­inafară . Mai multe re­nturnări ofenzive se încer­­cără, dar în zadar în contra tăriei Masacofă; trupele dușmane se îndesueau d­inaintea frontului întrărei; dar, cea întăi divizie ră­­masă neclintită, și cănd au început să în­­săreze, noi eram domni peste citadela fă­­ră de care. Rosienii nu puteau să-și urmeze apărarea lor, decăt numai pe puține dzile, ba încă și aceasta prin jărtuirea unei părți din armiea lor, care, după rumperea podului celui mare de dubase, ar fi rămas fără co­­municație cu nordul portului. Din asta, ei au și luat o partidă hotărătoare. Și pre­­gătisă totul spre a nimici cetatea cu chiar mănile lor, în caz cănd di­n de­mn 8­49, m­-au încunoștiințat ar fi nevoiți părăsească. În cursul nostei piste puternice explozii că, astă mare luptă ajunsăse la capătul ei. Dușmanul părăsea Sevastopoli, însă, voit să nu lasă alta, decăt Perderile noastre sănt mari, însă armiea, de care Imperatorul se poate înmăndri, au meritat lauda țerei sale. Lu­crările de îndelungate și atăt de rosdin­e a ass- În Versail are a se o osebită școală Turcească, în care, prin Dralul­­­­­­­­­zonieri ț­ni răniți mea, au respăndit spaimă întăiului zidit încunjurător. NUOUA GAZETĂ gorul estrad­­iez din Epimeea ( 4). Se pare că, Con­­Cu în Odesa, a PRUSIEI, publică urmă­­din scrisoarea unui maior Fran­­mare nerăbdare că situațiea aștep­­t­au numai ruine­ atăt

Next