Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-10-20 / nr. 83
- 330 - grupat bravii arată lib, lriene din glo-Turcesc, se întorc pănă acumanopoline soldați, rentei. În tabăra ce au șiut că ce șuedin 29 Centemde la ConstantiMaslac aucontenit mai mare parte au trupelor Piemonteze, la Dunărea, mirare Apgliei Franției țe. Abd-el-Cader, au sosit în 17 la Constantinopoli, viind cu pachebotul mesageriilor imperiale. De 8 Octomvrie se vine, că, revărsarea Nilului încă n'au ajune la Inălțimea cea din anul trecut, dar cu toate aceste, să sperează săcerișuri mănoase. La Alecsandriea în 12 Ocdespre o lovire s'au priimit tomvrie, raportul urmată între trupele guvernului și între Beduini în Egipetul de susîncă nu sănt cunoscute. La Meca, face holera mari stirpini. Înființările priimite sosesc trupe nouă de la Marsilica și Tulon. Din partea Angliei n'au sosit nici trupe curat Engleze, nici din contingentul Antul Pelisie, însoțea pe Englezi. Patru divizii Franțeze, sunt tăbărăte pe înălțimile Berbecului. Lucrarea drumului este gre. Rosien. PRESA ORIENTULUI, vorbind despre especiide la Chimburn și cele ce se mai pregătesc arată după o corespondenție că, Rosienii nu vor fi suprinși, căci, încă din luna trecută, ii rădicau tării în pămănt în jurul Oceacosului, s'au acopereau cu tării punturile ce le au coeii în Crimeea 1500 barace de lemn, fiecare căte pentru 17 persoane. INDENPEDENTIEA arată că, s'au înfățoșatura antrepreconalului proiectat de le Chiustengre a drumului la Buceacoff. Pe lăngă aceste, numeroase corpusuri soseau pe toată dziua de și din năuntru în șirăndușă de la Oceacoff la Nirgaresr în dreapta de Bug. Sosirea alieaților în apele ce desparte cu guvernul Otoman, însă negoțiațiile se urmăreau Consiliul tanzimatului se ocupa foarte seriosu și activ, cu așazarea de drumuri de fer după care se spera că se va înțelege cu feluritele companii înfățoșate. În Varna urmează necontenit mari mișcări de trupe. Un regiment Anglo-urcesc sosit acolo în dzilele dintăi a curgătoarei, épamenii a merge la Șumla, dar de-o dată ai priimit ordin a mergo la Cherci mi Ieni nele. La Batum au purces 10,000 mi în curănd cor purcede alți 6,000 soldați- JUNALUL de CONSTANTINOPOLI, publică singur o încunoștiințare aspră din partea guvernului, ce i s'au dat pentru publicaresa unei corespondenții de la Cars, care arată armita Turcească în cea mai proastă stare. Astă încunoștiințare, fiind a doa priimită de acel jurnal, apoi, ea cuprinde un cinemi o amenințare de a se închide jurnalul, la caz n cănd ea ar stărui neviitorime nn asămine publicații. Alieații încărcau la Taman o bogată pradă de rozbel, ue vasile lor de transport. Magaziile din acea poliție, erau foarte aprovizionate cu vipturi mi serae. Cel întăi convoiu de Consoldați eliberați, sosisă la stantinopoli- Espedițiea de sub ordinile generalului Bazen, purteașă de la Camies în 7, s'au întărit încă cu o brigadă Engleză generalul comandată de Spencer, cu o trupă de cavalerie și artilerie, cu îndestule rachete- Generalul Hug Rozo, comisarul Englez de lăngă marșimirali, la peliculile în care are spune vieața și proprietățile naționalilor lor, prin țntea de a aminti Ec. Lor că, politica Odesa supuse suveranilor lor, și că cea mai de parte și nemișcătoare, sănt a fi formare, ii cred că pot spera, de familii streine, madinr pe proprietățile mișcătoare Prin urcum că Ei. Lor vor cruța politica de rălile urmări a unui bombardament. INVALIDUL ROSIEAN anunță deja de Liman, pa avea de cel întăi efect, că se vor înpedeca însămnător, aprovizionările armiei Rosiene mi Se prețuește pentru la Ka ce să ia nimici o flotă de vase mici, ce Rosienii au adunat'o 200 numărul vaselor, atăt șalupe cu fundul lat, căt și barce mari, durate la Nicolaesi mi dispuse spre ducerea mai multe din trupelor, urmă și din aceste co zile ale HOT să aibă asupra lor unul sau doă tupuri Urmează întrebare ce ar fi voind Rosienii să facă cu astă flotilă. Totalul vaselor, poate să transporteze 14- 15,000 oameni, încăt, ce poate ka fi să nu fi avut alt scop, decăt înlesnirea apărărei Limanului, și retragerea lor în caz de nesbutire. O parte a flotei, staționa la întrarea Limanului lăngă Chimburn. De la Petersburg s'au priimit o depeșă secretă, din care se vede că, între generalii morți la luarea Sevastopolului, au fost și generalul Iuseroff și D. Voicioră a distant Imperatorului și unul dintre favoriții săi, pediției Nicolaeful: de la Chimburn ar fi însă, dar nu după cum jurpalile străine, poliție, trebue să se treacă Bugul și acest fluviu nu are o așa adăncime, încăt, să îngădue vaselor de rezbel inarmate să între în apă, pănă la puntul unde se află Nicolae Iul. Astă cetate dar, nu poate fi atacată și bombardată, decăt prin ajutorul șalupelor canoniere, a bombardelor și a vaselor ușoare. Nu ce mie, dacă escadra esediționară ape de spre a întreprinde singură acest atac, îndestulătoare mijloace felin. Monitorul însă, arată că, trei baterii plutite aputerilor străine, alungăma că guvernul acea acest cinci canoniere franceze, precum și 6 canoniere engleze, au jucat un rol foarte însemnător în bombardarea Chimburnului, însă, totuși focul vaselor au făcut cetatea să se supue. GAZETA AUSTRIEANĂ zice că, consulii ziceau o depeșă de la Viena arată că, scopul esratorul Alecsandru încă nu părăsise Nicolaeful mi că la 5 Octomvrie, au trecut în reviu echipajele flotei ce sosise de la Sevastopoli. De la Nicolaeff aflăm următoarele: Regimentul husari de rapolie, carile în de marșul său spre sud au avut o dzi de repaos în Nicolaeff, s'au inepinat acolo de Imperatorul și s'au aflat 3 Octomvrie, au mai inspirrat Imperatorul doă drușini sosite la Nicolaefb, a guberniei Orel, au vizitat casarmiea echinagilui al doile de marină, unde sănt așezați reaviții din Sevastopoli și au convertat cu mai mulți dintre ei despre ostenelele și servițiile făcute. Mai tărziu, au mers Imperatorul la fabrica de funii, unde sănt așezate detașamente din al 34-le, 35-le și 36-le echipaj de marină, și li au mulțămit pentru burajul și craropuntica dovedită la apărarea Sevastopolului. În 5, au eșit imperatorul gpalere întru întimpinarea 37, 38 echipajelor de marină No, și 39 spre a primi pe acești bravi stat de la 8-14 scop admiralilor a acestei luni dinaintea Odesei, ca să cruțe această poliție. Totodată, acea gazetă publică testul unei Note, pe care consulii ar fi adresat o alienți și căreia cuprindere este următoarea: „ființa aletei alieate în portul Odesei, de îngrijire despre o bombardare. Prin urmare, subscrișii, consuli generali și consuli privesc ca o darcipie a lor să ceară luarea aminte a DD. adcolaeră. De la Kiev deasemene ce anunță despre trecerea a Moscva. O depeșă telegrafică de 14 Octomvrie arată, că imperatorul Alec că Generalul lidere, iariși au Odesa lăsănd compendant în Helfrecht, ar fi, prin urmare, cănd Rosieane urmă desbătute în pegostații, se privească tot asămine cătră Canoru la Constantinopoli din fn acea dzi carile au sosit acolo Contele Paar, Comandantul puterilor Jandarmii aflători în tabăra de Moldaviea. De la Cairo înștiințează surces la Repul, spre ce marea Neagră pănă se va sepa sub protecțieaui a Austriei. Ea n'au Detailurile la Trieste, agiung pănă la Pentru trebuința lielii Epgleiu, a de la cea în Franți ea, à garnizona putut aic. Ca Aust à se cuacolo, la Maslac, in canitațiile învoi mai pe însămnătoare la Odesa și celut ce au acest de a marginilor, ne lungul în Liman- Rosiean, a bombardament. Subscrișii, adăpostește o mulțime anotători nevoiași că, cerigă prin a prini petrecea de simplă intermedieră și puterile Occidentale, negoțiații cu Rosiea, ceste, Franți ca mească mijlocirea de nenorocirile făre unei păci, Austriei, spre aria comandanții escadrei alieate, în În sandru Constituțional, sane, propunerile |utea mi Angliea, să retragă mai lare pri reină aceea Amstrica . O scrisoare să fie transformate ăși ieu libertaîn foarte bună stare, patru drușine a miliției de încă tot la Nicolaese, urmate pe rănd, va cătră puterile apuîn mpesimina pe do în privire cătră frappoterile maritime vor fi pace, numai ziua cănd îustriei, cabinetul perile, îa plin simpla fie legată să de de pacea Rosiea la Viena, și Angliea va trebui fără ca încredințează timp ce, nu ce mult, la întrarea lor nu a poate nici unul puterilor beligerante; nici nu că, că Impela Sdesa din șeri acolo, pe generalul adresată cătră dar trebue si trimite nu vor pute Austriea totul fie cuprici caobosită în credințab lume dar, vor treb subscriepropuneri pa pute atunce se unesc în Ch modirile puterea armiilor. S. Petersburg, as fi urmărită pounere încăt, să Fie lăngă nor stat, ca CB Ba trimite acele aceste să să mai chiar din și în apriiurmă căti, eimți propusiea din Z Labs J. Ni