Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-10-20 / nr. 83

- 330 - grupat bravii arată lib, lriene din glo-Turcesc, se întorc pănă acuma­nopoli­ne soldați, rentei. În tabăra ce au șiut că ce șue­­din 29 Centem­­de la Constanti­­Maslac aucontenit mai mare parte au trupelor Piemonteze, la Dunărea, mi­rare Apgliei Franției ț­e. Abd-el-Cader, au sosit în 17 la Cons­­tantinopoli, viind cu pachebotul mesageriilor imperiale. De 8 Octomvrie se vine, că, revărsarea Nilului încă n'au ajune la Inălțimea cea din anul trecut, dar cu to­­ate aceste, să sperează săcerișuri mănoase. La Alecsandriea în 12 Oc­­despre o lovire s'au priimit tomvrie, raportul urmată între trupele guvernului și între Beduini în Egipetul de sus­­încă nu sănt cunoscute. La Meca, face holera mari stir­­pini. Înființările priimite sosesc trupe n­ouă de la Marsilica și Tu­­lon. Din partea Angliei n'au sosit nici tru­­pe curat Engleze, nici din contingentul An­­tul Pelisie, însoțea pe Englezi. Patru di­­vizii Franțeze, sunt tăbărăte pe înălțimile Berbecului. Lucrarea drumului este gre. Rosien. PRESA ORIENTULUI, vorbind despre especii­­de la Chimburn și cele ce se mai pregă­­tesc arată după o corespondenție că, Rosienii nu vor­ fi suprinși, căci, încă din luna trecută, ii rădicau tării în pămănt în jurul Oceaco­­sului, s'au acopereau cu tării punturile ce le au coeii în Crimeea 1500 barace de lemn, fie­­care căte pentru 17 persoane. INDENPEDENTIEA arată că, s'au înfățoșatu­ra antrepre­­conalului proiectat de le Chiustengre a drumului la Buceacoff. Pe lăngă aceste, nu­­meroase corpusuri soseau pe toată dziua de și din năuntru în șirăndușă de la Oceacoff la Nirgaresr în dreapta de Bug. Sosirea alieaților în apele ce despart­e­ cu guvernul Otoman, însă nego­­țiațiile se urmăreau Consiliul tanzimatului se ocupa foarte seriosu și activ, cu așa­­zarea de drumuri de fer după care se spera că se va înțelege cu fel­uritele companii înfățoșate. În Varna urmează necontenit mari miș­­cări de trupe. Un regiment Anglo-­­urcesc sosit acolo în dzilele din­tăi a curgătoarei, épa­menii a merge la Șumla, dar de-o dată ai priimit ordin a mergo la Cherci mi Ieni­­ nele. La Batum au purces 10,000 mi în curănd cor purcede alți 6,000 soldați- JUNALUL de CONSTAN­TINOPOLI, publi­­că singur o încunoștiințare aspră din partea guvernului, ce i s'au dat pentru publicaresa unei corespondenții de la Cars, care arată armita Turcească în cea mai proastă stare. Astă încunoștiințare, fiind a doa priimită de acel jurnal, apoi, ea cuprinde un cine­mi o amenințare de a se închide jurnalul, la caz n cănd ea ar stărui ne­viitorime nn asămine pu­­blicații. Alieații încărcau la Taman o bogată pradă de rozbel, ue vasile lor de transport. Magaziile din acea poliție, erau foarte apro­­vizionate cu vipturi mi serae. Cel întăi con­­voiu de Con­­soldați eliberați, sosisă la stantinopoli- Espedițiea de sub ordinile generalului Ba­­zen, purteașă de la Camies în 7, s'au întă­­rit încă cu o brigadă Engleză generalul comandată de Spencer, cu o trupă de cavalerie și artilerie, cu îndestule rachete- Generalul Hug Rozo, comisarul Englez de lăngă marși­­mirali, la peliculile în care ar­e spune viea­­ța și proprietățile naționalilor lor, prin țn­tea de a aminti Ec. Lor că, politica Odesa supuse suveranilor lor, și că cea mai de parte și nemișcătoare, sănt a fi for­­mare, ii cred că pot spera, de familii streine, ma­­d­inr pe proprietățile mișcătoare Prin ur­­cum că Ei. Lor vor cruța politica de rălile urmări a unui bombardament. INVALIDUL ROSIEAN anunță deja de Liman, pa avea de cel întăi efect, că se vor înpedeca însămnător, aprovizionările armiei Rosiene mi Se prețuește pentru la Ka ce să ia nimici o flotă de vase mici, ce Rosienii au adunat'o 200 numărul vaselor, atăt șalupe cu fundul lat, căt și barce mari, durate la Nicolaesi mi dispuse spre ducerea mai multe din trupelor, urmă­ și din aceste co zile ale HOT să aibă asupra lor unul sau doă tupuri Urmează întrebare ce ar fi voind Rosienii să facă cu astă flotilă. To­­talul vaselor, poate să transporteze 14- 15,000 oameni, încăt, ce poate ka fi să nu fi avut alt scop, de­căt înlesnirea apărărei Limanului, și retragerea lor în caz de nes­­butire. O parte a flotei, staționa la întra­­rea Limanului lăngă Chimburn. De la­­ Petersburg s'au priimit o depe­­șă secretă, din care se vede că, între ge­­neralii morți la luarea Sevastopolului, au fost și generalul Iuseroff și D. Voici­oră a distant Imperatorului și unul d­intre fa­­voriții săi, pediției Nicolaeful: de la Chimburn ar fi însă, dar nu după cum­ jurpalile străine, poliție, trebue să se treacă Bugul și acest fluviu nu are o așa adăncime, încăt, să îngădue va­­selor de rezbel inarmate să între în apă, pănă la puntul unde se află Nicolae Iul. As­­tă cetate dar, nu poate fi atacată și bom­­bardată, de­căt prin ajutorul șalupelor ca­­noniere, a bombardelor și a vaselor ușoare. Nu ce mie, d­acă escadra es­ediționară ape de spre a întreprinde singură acest atac, îndestulătoare mijloace felin. Mo­­nitorul însă, arată că, trei baterii plutite a­­puterilor străine, alungă­ma că guvernul acea acest cinci canoniere franceze, precum și 6 canoniere engleze, au jucat un rol foar­­te însemnător în bombardarea Chimburnului, însă, totuși focul vaselor au făcut ceta­­tea să se supue. GAZETA AUSTRIEANĂ zice că, consulii ziceau o depeșă de la Viena arată că, scopul es­­ratorul Alecsandru încă nu părăsise Ni­co­­laeful mi că la 5 Octomvrie, au trecut în reviu echipajele flotei ce sosise de la Se­­vastopoli. De la Nicolaeff aflăm următoarele: Re­­gimentul husari de r­apolie, carile în de marșul său spre sud au avut o dzi de repaos în Nicolaeff, s'au inepin­at acolo de Impera­­torul și s'au aflat 3 Octomvrie, au mai inspirrat Imperatorul doă drușini sosite la Nicolaefb, a guberniei Orel, au vizitat casarmiea echinagilui al doile de marină, unde sănt așezați reaviții din Se­­vastopoli și au convertat cu mai mulți d­in­­tre ei despre ostenelele și servițiile făcute. Mai tărziu, au mers Imperatorul la fabrica de funii, unde sănt așezate detașamente din al 34-le, 35-le și 36-le echipaj de ma­­rină, și li au mulțămit pentru burajul și craropuntica dovedită la apărarea Sevastopo­­lului. În 5, au eșit imperatorul gpalere în­­tru întimpinarea 37, 38 echipajelor de marină No, și 39 spre a primi pe acești bravi stat de la 8-14 scop admiralilor a acestei luni d­ina­­intea Odesei, ca să cruțe această poliție. Tot­o­dată, acea gazetă publică te­stul unei Note, pe care consulii ar fi adresat­ o alienți și căreia cuprindere este următoarea: „ființa aletei a­­lieate în portul Odesei, de îngrijire despre o bombardare. Prin urmare, subscrișii, con­­suli generali și consuli privesc ca o darc­­­­ipie a lor să ceară luarea aminte a DD. ad­­colaeră. De la Kiev deasemene ce anunță des­­pre trecerea a Moscva. O depeșă telegrafică de 14 Octomvrie arată, că imperatorul Alec­ că Generalul lidere, iariși au Odesa lăsănd compendant în Helfrecht, ar fi, prin urmare, cănd Rosiea­ne urmă desbătute în pegostații, se privească tot asămine cătră Ca­­noru la Constantinopoli din fn acea dzi carile au sosit acolo Contele Paar, Comandantul puterilor Jandarmii aflători în tabăra de Moldaviea. De la Cairo înștiințează surces la Repul, spre ce marea Neagră pănă se va sepa sub protecțiea­ui a Austriei. Ea n'au Detailurile la Trieste, agiung pănă la Pentru trebuința lielii Epgleiu, a de la cea în Franți ea, à garnizona putut a­ic. Ca Aus­­t à se cu­­acolo, la Maslac, in canita­­țiile învoi mai pe însămnătoare la Odesa și celut ce au acest de a marginilor, ne lungul în Liman- Rosiean, a bombardament. Subscrișii, ­­adăpostește o mulțime­­ anotători nevoia­și că, cerigă prin a prini petrecea de simplă intermedieră și puterile Occidentale, negoțiații cu Rosiea, ceste, Franți ca mească mijlocirea de nenorocirile făre unei păci, Austriei, spre ar­ia comandanții escadrei alieate, în În sandru Constituțional, sane, propunerile |­utea mi Angliea, să retragă mai la­re pri rei­nă aceea A­mstrica . O scrisoare să fie transformate ăși ieu liberta­­în foarte bună stare, patru drușine a miliției de încă tot la Nicolaese, urmate pe rănd, va cătră puterile apu­­în mpesimina pe do în privire cătră frap­­poterile maritime vor fi pace, numai ziua cănd îustriei, cabinetul perile, îa plin simpla fie legată să de de pacea Rosiea la Viena, și Angliea va trebui fără ca încredințează timp ce, nu ce mult, la întrarea lor nu a poate nici unul puterilor beligerante; nici nu că, că Impe­­la Sdesa din șeri acolo, pe generalul adresată cătră dar trebue si trimite nu vor pute Austriea totul fie cu­­pri­ci ca­­obosită în credin­­țab lume dar, vor tre­­b subscrie­­prop­uneri pa pute atunce se unesc în Ch modirile puterea armiilor. S. Petersburg, as fi urmărită pounere încăt, să Fie lăngă nor stat, ca CB Ba trimite acele aceste să să mai chiar din și în a­­prii­­urmă căti, eimți propu­­siea din­­ Z Labs J. Ni­­

Next