Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-10-27 / nr. 85
Pepxad Hama, comandantul trupelor de avanposturi, pănă la un etaj de la Sucum- Cale, spre drumul de la Calais. De la Erzerum se scrie din 5, că populațiea au serbat cu mare bucurie la Care și că, defteridarul au 12000 cai încărcați cu provizii și o puternică escortă, spre a aproviziona cetatea, care, după raporturile oficiale își restatornicisă comunicațiile. Gazeta Engleză DAILI NIUVS au priimit de la corespondentul ei urmăun ofițer, toate scrisoare, asupra bătăliei de la Cars 1 Oct. Cr. N.Lieri, noapte Roșienii ni-au atacat cu o mare putere și fnrpe noi vorbind, puțin au lipsit să unice Careul Aciuet aau ținut fără întreruptac foarte singer pe, pere 7oare. Apărarea fortereței, mandată de bătrănul Cineti, cărue 'iau mulțămit generalul Wiliams, în numele Reginei s'au luptat nu numai Kanițte lei, ui lapiște drip; nici o dată am văzut o astfel cu de desprețuire de vieanță. Vă nuteți inchipui, cu de vitejie ce luptau Tur numai de cii, concentrănd Rosienii toată puterea lor, în contra singurei divizii a generalului Cineti, alcătuită vr'o 8,000 oameni Cămpul luptei era acoperit de 3,000 trupuri a dușmanilor, din partea noastră, am perdut vreo 600. Aoestea publică a circulaGAZETA de MOSDVA. ră adresată de cătră ministerul Lanscoi cătră marșalii noblesei, prin care se declară că, după ordinile Imperatorului, toate privilegiile epeciirape a noblesei, vor fi pastrate mstinee. INDEPENDENȚIEA arată că, la 26, condin nnou cu Admiralul Kein, era cu trei vase encorane tot la Åsand, în comunicație cu pelcuriții crucieri, culori la întrarea golfului Berniei, unde, intr'admiralul Seimul se dusese diviziea a doua a flotei, la Napren, Nastragien înfățoșa acum mari pericole. Trei fiee Engleze, rămăsăse încă în fața Sveaborgului, și niși o mișcare nu ce ovserva din nartua diviziei nevile Rosiene, de ea retrăstee tnpărăptul etăncilor de la Hulzingmore. Pănă acum ce pare că, nu s'au hotărăt încă nimică pentru întămplătoarea petreseîn unul din Quaurău doi, des pe a unei divizie navale Engleze, porturile neutre a Sveziei, ca să înteapă mai curănd brasarda în primăvară. Ce gie numai că, pănă la acea dzi, guvernul Ciedez nu va învoie. După retragerea trupelor Rușiene ce era înșirate pe mărginea Curlandiei, de la Pojamren pănă la Llibiu, doă poliții deschise și fără apărări, două porvete Engleze „Arsepsami „Desperate” s'au folosit de aste împrejurate, au făcut un debarco pe mer pine și au atacat o mică stație de vamă nu departe de satul Bernalen, între Libau vni Dons aflătoare acolo. Polangen retragerea micei patrule la Epilezii, prin mireșirea vorșitelor aruncate de pa vase, au prefăcuîn cenușă stație a vămei Rosiens de sur: Burnalen, Antium 107 acum KB, prințul Leon de Ar thun, ce aroi propee servițiile sabiei sale Imperatorului Rosiei cu marea nemulțumire a compatrioților săi, ar fi un soiu de abuiturier” și că s'ar ai prine de cătră pe” Berlineză, încăt, chiar de la început s'au tăet șirul carierei militare” ținitului WIRTENBERGER din 22 Funemvrie zice că, după cum ce ție, contele Neselrode au încunoștiințat nu de mult timp pe reprezentanții Poetei din Germaniea, să fie gata a se duce în Varșoviea, la cea întăi Acum se asigură că, astă întrunire Poloce mare, a diplomaților Rosieni în capitaliea uiei, va urma pe la mijlocul lunei Noemvrie, și se crede că, pare feliuritele cvestii însămnătoare, ating de politica de din afară a Rusiei. Austriea . CONSTITUȚIONELUL. publică o nouă crisoare foarte interesantă a unui corespondent diplomatic de la Viena, de că, poate să dea cele mai mulțămitoare lămuriri asupra aplecărilor de acum a Impeîn puntul de vedere : Suveranul de ratorului Alecssandru, unei curănde înceieri de pace, ar fi aplicat să între pe calea concesiilor. Dar, negoțiațiile chiar s'ar fi și început în momentul între Curtea de S. Petersburg și Berlin, spre ce face propuneri duirii cătră puterile anveane. D. Hagfeld și reprezentanți Baronul Bernsdorff, amăndoi să joace un rolu de chiar de intorniediator premise de față a lucrurilor, dar, mai mult de dorința cea ordinari a Prusiei de la Paris și London, ar fi însărcinați cu altă misie delicată, după ce însă guvernul lor, se va înțelege mai întăi cu Austrica asupra marșei și a formei ce o vor urma, fiindcă 64, ce află într'o poliție de pui îptedite în moșteniile aceste, șijlocitoru seau Aceste se par însă, în oarecare priviri, cam întămplare și însuflate nu din pozițiea du famare și foarte laudovilă, de a ce ajunge odată la aie, după egeumenteie urmate iibnă acum de la deosebitele punturi a teatrului astă dorință s'ar pute rezuolu lui. Cum că mpteșanii curănd, nu pre urmează încredere, fiindcă ce ped mai multe greutăți decăt s'ar pute crede. Astfeliu, corespondentul zice că, s'ar păre desigur cu mică, voeagul ce Imperatorul petrecănd Imposar Alecsandru l'au întreprins fiul său spre 4 ce duce ln Hersonez, de la speudlarea augustei sele sforii, să pun ne ]ip în grage care, au voit prin aten eta, iului, spre a Mai prelungi cu nehotărăre o marmie desorganizată, pe carea, asupra căruia Gp în stare să o electivul ma încredere, numai fizeză. Vizitănd teatrul rezbelului, au putut să vadă chiar cu ochii săi mai înspre lucruri, ce alții căutau săi ascundă și neral cvariile Prințului Gortenconde, de amidoi generalii Statelberg un baron Becheneiorffe, dis carii, cel mici este atașat pe lăngă ambasada Rușieană din Viena, careE insalt la cea din Repain du o mai mare adeverire prostăței priimită din Racine Alecsandru Prusieană, cum că, Imperatorul ar fi în ajunul de a face un pas hotărător spre pace, deacă prințul Gorceacobf nu va pute să spereze mai mult, Kw se va susține pe cursul ernei în Crimeea Despre o altă parte, sosirea de-o dată în Berlin, a amănduror plenipotenților Prusieni de pe lăngă curțile din Tuilerii și Soames, nu face să presimțim oarecare nu aue propuneri, pe care, cabinetul Prusiean vre să le facă puterilor apusane, și în obiectul cărora, contese Halfeld și baronul Bernsdorf, vor priimi verbale instrucții atăt de la Regele Frideric-Ghilem Giu căt și de la D. Mantaufel. Feliul negoțiațiilor, care se vor încredința acestor diplomați, care se poate de în privire lb, puterile apusane au declarat de mai multe ori, vor refuza Prusiei orișice împărtășire, căt că De asta, și cabinetul în regularea păcei viitoare. Prudată că mai tricarii se sioau s'au lasat de o cammată negoțiatori estraordinari, cu servilă mai nainte, în persoanile generalului Wedel și a D Usedom. Cea întăi pe care aste propuneri greutate o va pute întimpina, stă în regulile și vuna cuviință diplomatică; căci, pe lăngă cele de mai sus, niște așa propuneri ni se pot face iarăși foră știrea ocazirea puterile rezervatorutul Austriei, căreia, cu negoția fiilor urmate de curănd, alieate, după cum s'au arătat, de a ai trimite propunerile de pace, ue Rostea ap agunge să Ai formuleze într'un Kit hotărătoi lămurit. Însă, ea stă greutate de formă, după toată putiința ce Ba rădica chiar dacă Prostea Ra avea de cătră o îngrijire, Ka, PI arătat FRERE age ul întăi su fee înțăle cu Cabinetul Viepe? Doar, pe apărat că totul în fine va atărna de la feliul și Intinderes propunerilor, ce Rosiea va judeca nimerite să Ai trimată puterilor apusane De va zadar, oue negoținți, atunce, Pruerea ce va osteni chiar in fliind că Franțiea și Angliea, după cum s'au mai cizic, nu vor upuri aare propuneri, decăt numai ne atele formulate, într'un așa chip, încăt, fără nici desbatere să poată di luate și prefăcute în preliminarii de pace. INDEPENDENȚIEA din 1729 ] Orromngie, cuprinde o lungă corespondenție de la Viedo proiecna, asupra greustărilor PĂSCUTS Vienei Germane. De miclul reorganizezei că, astă reforma e obiectul preocupațiilor nu numai a Cabinetului Vienez, dar însă, și dorința tuturor liberalilor P germani. Debîncercări s'au făcut de la 1848 de cătră gnconstituireavernuri, spre a se îndrepa Germaniei mi amăndobă n'au eskalit. Trăuri trezba, mi cu toate aceste, înnoirile cei răi au urmat la și cesalaltă la propri a se pune în lucrare, cerute mai ales de spiritul vecului, sănt foarte nevino Urmează lasă întrebarea, deacă a treia întercare ce s'ar face în curănd, va ai fața margimei intereselor ce ce află în joc și a Se povea mai mult noroc de esbutire? țintirei opoziției, urmează îndoială, are crede că, proiectul Austriei ne încă nu se cinoaște, va întimpina nu numai contre -dăscători între tugerigile julite de privilegiile Victoriei. Turcii biruinții de puriescu era co- acum a Rusiei, sufere foarte chiar fanatismul EA .3 luntă cu o cu astă ocazie se vor desce secarile pretins tare de a cunoaște mai vine spiritului public și să'l convingă, religioe grabnica Ca hotărăre de trimeste secrete atesta, atea de de îmnăvispozițiile Kb țerra mult de nenorocirile rezirea la 1118 L- ge delicatu, fi vorea numai Vente, de simailele baze a unei n5- cea în