Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-08-04 / nr. 61
- -u - 4. | . Le "Ra Li D mi D - JPD ă A. Ep. ; "70 E . La Guzette de Moldavie parait à Jassr goașpeta de . . àl'institut de l'Abeilletousies Lundis et -L. Albinei. luse- | | : seudis. Prix d'abonnement, trois du- Hpeysa JL... cats par année. Prix d'insertion pour - tiu o Anul HHGI des annonces | piastres la ligne et past , în buletinul ceal dans la Bulletin efficiel 50. pag.sparale --- = = Gol 4 AVGUST. » - 1553. B = - ----2-- - suziz. NOVITALE DIN NASNTPS. Prea D. DOMNS prin Ofisul cu No. 179 au însărcinat ne D-lui Postelnicul Anastasie Panu Directorul Departamentului Dreptăței, a merge pe la ținuturile însemnate prin acel Înalt Ofis, spre a revedui starea asistanților de pe la judecătorii. Duminică în 7 a curentei apei ce depune, Ezamentul elevele moașe ce au studiat cursul învățăturei la Insitutul care onorata Epitropie a casei Ospitalului Central poate ar dori a asista la examen să se întrunească la 11 oare dimineața în sala acelui Institu. șe Ka, definitis de cătră Grigoriean, pentru persoanele ce % du Département de la Justice VU NOUVELLES DE L'INTERIEUR Par Office Princier sous No. 179. Mr. le Postelnik Anastase Pano, Directeur a été chargé de se rendre dans plusieurs districts pour y constater l'état des prisons et des détenus de la branche judiciaire. de l'Hôpital de St, Spiridon invite les personnes qui désireraient assisler à cet dans la salle de l'institut susmenéxamen, à se réunir à {1 heures du matin, - Dimanche, 7 du courant aura lieu l'examen mes qui ont suivi définitif des éléves sages femleur cours à l'Institut Sghegoghieng en conséquence la Curatelle AT rh : n L ARTE DIPLOMATICNE. (urma) PROIECT DE TPATAT. # m. M. JL L. imperatorul Austriei, Impo- se . „ îprăteorul Frapștiei, și Regina Regatului unit dorind să garanteze neatărnarea și întreținea pășmăntului Imeriului Otoman, mi dorind să deie respectiv un efect îndatorirei . Apr. i Înaltele părți contralate, ce înau puimit plenipotenția, cuprinsă în articolul tratatului încheiet între datoresc la caz de nevoe, să întrebuințespre a ajunge armile și flotile lor, pe scopul Mai sus aratat. Apr. 2 Deacă una dintre puterile, ce au suscris tratatul din „... Ba face ape un atac in contra Imperiului Otoman, carile ar fi de o natură să pue în pericol unul sau altul din principalile putul tratatului de față, statornicite la viteatunci, în altele fără să impue Rusiei niti, de-a-dreptul miriii sub înțăleasă, cu toate să oprească chiar sin aceste ar îndatori o gură o asămine restringere sau să unei imflueniți de o contrabafie spusă lanță a echilibrului, ori să ‘ice însămne o mărtinire de hotară, peste care n'ar pu A doua propunere este bazată pe o mărginire care ar rezulta din o alcătuire între plenipotenții Rusiei și a Turciei. Contele Bucl își încheie depeșa ca, dziind că, guvernul M. Sale, fiind lămurit mai înainte despre amănunțimile acelor propueri, apoi qui el au trimis contelui Coloredo numai substanție a lor. Eu, am respins contelui Coloredo, că amănunțirile atinse de cătră contele Buola depeșa sa, n'au sreit încă guvernului Mami era cu neputință ami da opiniea pre generale și nelăsate sub o formă normală unică prin urmare, asupra espresiilor marite bine, cuprinse în depeșa contelui Buol. De-asăminei ani Sale, în momentul acesta, nu poate face asta, decăt să'și manifesteze din nou dorința sa de a examina toate titoare feliu, propunerile ținla o pace dreaptă și bună, astdupă cum Austriea unită cu Angliea și Franți ea au de datorie numai să o poa- Akim adaug încă, că conferență suferi și lordul von Busel. Viena chiar în diziua datei Budl, guvernul M. Sale rezoluțiea de a opri conteluițiile fiind amănate, urmănd a părăsi depeșei au luat asupră și ce hotărăre pănă la sosirea D-sale, putința, și guvernul Franței va urma a sămine nurtare și va aștepta înturna Cu astă ocazie, estoată tot prea D. Druin de Suiste bine să încunoștiințăz și eu pe Domnica Voastră că, în momentul acesta pe căt și în epoca cănd mi s'au cetit cră contele depeșa contelui Buoi, de că Coloredo, nu are priimit nici un feliu de document înscris, carile să cuprindă în termini mai amănunți, propunerea are de scop să o facă Rusiei, ce Austriea Cu toate aceste, un document de o asămine patură, s'au cetit în 15 a lunei trecute de G. Rusel și Drum Buol și cănd cătră contele Buol, DD. crecat să le dee o copie, purcederea Lordului Gon Busel de la Viena. Luis, însă, contele au venitînainte de fost trimis contelui Coloredo, cazile după cum am aflat aicie, plenipotenții Franției și Angliei au amintit contelui Budastă în pregorare, acesta au declarat că toate lămuririle trebuincioase sau Însă, n'au priimit nimir mai mult decăt depeșa mai sus dzisă. Lordul G. Rusel și D. Druin de Luis au trebuit să se ție de czacheța notelor ce le-au luat fiecare în parte, spre ami agura memoriea, și acele circonstanții au făcut obiectul unor guvernului preocupații foarte vii din partea lui să treacă, unui rezbel cu puterile alieate. a fără vreo mărginire ce ce espun de ndată atunce. SeaCn Baage mai dzis că, guvernul M. avantagul de a asculta turile și consiliurile lordului Rusel, ori cănd săn M. Sale. După! Conform guvernul Maiestăței sale atăt cu rezoluțiile luate de cătră EEL. 11. .13- a DENIS jiurec) Din cercetarea geologică Dep. Acest fiu de UD Se chear ce vedes za beligrad sus de cămunta Anse ți Carnați, oprii de la Răsărit spre Anse încingu o aor bipexgie între Palanca și Semedria, plasă a țerilor Moldo-Romăne, schimbănd de o dată o înși agung pănă la Rapna, toarnă iar spre Răsărit formănd prin astă sinăstură șesul cel întins, pe care se află adzi Țara Romănă, iar în anticitate înnapoetă, era acoperit de apa mărei Negre, cătră care Dupărea, repedzită de la Nord, ăși deschisă o cale, străbătănd'o în putere pintre acii munți de tranit precum mărturisește astădzi Poarta numită che siune, s'au înturnat cai în Dunărea, și la 8 care au ajuns la Carloviț, poliție cu 6000 locuitori Sirbi, cu Liceum, Seminarie, Bibliotică și rezidenție a Patriarhului Sirbesc, carile pănă nu de mult, denumea Episcopi Sirbi pentru Romănii Eparhiilor, Bucovinei și a Transilvaniei. Aice au murit la 1456 Ioan Huniad, și la 1699 s'au încheiet pacea între Austriea și Turciea. Pe malul drept a Dunărei, în oarecare depărtare, se vede Muntele Frusca, cu vii alese acoperit, care s'au plăntat de Imperatorul Romei Probus, aceste vii producu vin ales. Cincisprezece Mănăstiri și Schituri de călugări Ortodocși, sănt împrășiete de acest munte, unde călătorul află o deschisă man Odlescalci, cu Castel, în a căruiea biserică a înmormăntat faimosul Călugăr Capistran, Turgiței, a Dunărei și a Tiesei este coperit cu mlaștini lul drept în depărtare de este cetatea Eseg, capitaliea Sclavoniei, cap ne malul stăng, în asemene depărtare, se află Coloșa cu 6000 locuitori, tomuri, și orfanotrofie. Înaintind cursul pintre șesuri, cape spre Răsărit, cap mai de la Nord spre curge de Pesta ape o inmrMelnl alunia Vieșaniă a releteioi- DDGG direcție a mendră. Vaporul Elizabeta, măîn riul Tissa Austrieni, pe lăngă Titel, stație a pontonierilor ene între care se revarsă în Dunăre, în prisma lor Romane Aitium și după ce au plinit aruinila avea întăi 1849 Revoluțiea Ungară rezbelului asupra sănătoase pentru canaluri artifice, a cărora curgere Mai înaintind s'au făcut multe la Almaș se vede de unde pe masura la 11 oare în este Petervardain, fu învinsă. la comi- Lan se află proprietatea cea mare turariului Draba, dănd în Dunărea, denirea Arhiepiscopală cu Liceum, Seminarium, împuge în 10 (22) Iunie, au întrat la 6 oare ospitalitate. De aice începe șirul cetăților păstririte de păduri, vaporul 1 oară Bibliotică au agiune Lungă a Prințului unde UiRoreziinvitătorul tot șesul pe malul drept asemănarea unei cetăți, cu 30,000 neizziz3 cnes, L3