Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-08-04 / nr. 61

- -­u - 4. | . Le "Ra Li D mi D - JPD ă A. Ep.­­ ; "70 E . La Guzette de Moldavie parait à Jassr goașpeta de . . àl'institut de l'Abeilletousies Lundis et -L. Albinei. luse- | | : seudis. Prix d'abonnement, trois du- Hpeysa JL... cats par année. Prix d'insertion pour - tiu o Anul HHGI des annonces | piastres la ligne et past , în buletinul c­eal dans la Bulletin efficiel 50. pag.­­sparale --- = =­­ Gol 4 AVGUST. » - 1553. B = - ----2-- - s­uzi­z. NOVITALE DIN NASNTPS. Prea D. DOMNS prin Ofisul cu No. 179 au însărcinat ne D-lui Postelnicul Anastasie Panu Directorul Departamentului Dreptăței, a merge pe la ținuturile însemnate prin acel Înalt Ofis, spre a revedui starea asistanților de pe la ju­­decătorii. Duminică în 7 a curentei ape­i ce depune, Ezamentul elevele moașe ce au studiat cursul învățăturei la Insitutul care onorata Epitropie a casei Ospitalului Central poate ar dori a asista la examen să se întrunească la 11 oare dimineața în sala acelui Institu. șe Ka, definitis de cătră Grigoriean, pentru persoanele ce % du Département de la Justice VU NOUVELLES DE L'INTERIEUR Par Office Princier sous No. 179. Mr. le Postelnik Anastase Pano, Directeur a été chargé de se rendre dans plusieurs districts pour y constater l'état des prisons et des détenus de la branche judiciaire. de l'Hôpital de St, Spiridon invite les personnes qui désireraient assisler à cet dans la salle de l'institut susmen­­éxamen, à se réunir à {1 heures du matin, - Dimanche, 7 du courant aura lieu l'examen mes qui ont suivi définitif des éléves sages fem­­leur cours à l'Institut Sghegoghieng en conséquence la Curatelle AT rh : n L ARTE DIPLOMATICNE. (urma) PROIECT DE TPATAT. # m. M. JL L. imperatorul Austriei, Impo- se . „­­ îprăteorul Frapștiei, și Regina Regatului­ unit­­­­ dorind să garanteze neatărnarea și între­­ținea pășmăntului Im­eriului Otoman, mi do­rind să deie respectiv un efect îndatorirei . Apr. i Înaltele părți contralate, ce în­­­­au puimit plenipotenți­a, cuprinsă în articolul tratatului încheiet între datoresc la caz de nevoe, să întrebuințe­­spre a ajunge armile și flotile lor, pe scopul Mai sus aratat. Apr. 2 Deacă una d­intre puterile, ce au suscris tratatul din „.­­.. Ba face ape un atac in contra Imperiului Otoman, carile ar fi de o natură să pue în pericol unul sau altul din principalile putul tratatului de față, statornicite la vite­­atunci, în altele fără să impue Rusiei niti, de-a-dreptul mi­riii sub înțăleasă, cu toate să oprească chiar sin­ aceste ar îndatori o gură o asămine restringere s­au să unei imflueniți de o contra­ba­­fie spusă lanță a echilibrului, ori să ‘ice însămne o mărtinire de hotară, peste care n'ar pu­ A doua propunere este bazată pe o măr­­­ginire care ar rezulta din o alcătuire între plenipotenții Rusiei și a Turciei. Contele Bucl­ își încheie depeșa ca, dzi­­ind că, guvernul M. Sale, fiind lămurit mai înainte despre amănunțimile acelor propu­­eri, apoi qui el au trimis contelui Colo­­redo numai substanție a lor. Eu, am respins contelui Coloredo, că a­­mănunțirile atinse de cătră contele Buol­a depeșa sa, n'au sreit încă guvernului M­ami era cu neputință ami da opiniea pre generale și nelă­­sate sub o formă nor­mală uni­că prin ur­­mare, asupra espresiilor marite bine, cuprinse în depeșa contelui Buol. De-asămine­­i ani Sale, în momentul acesta, nu poate face as­­ta, decăt să'și manifesteze din nou dorin­­ța sa de a examina toate titoare feliu, propunerile țin­­la o pace dreaptă și bună, ast­­după cum Austriea unită cu Angliea și Franți ea au de datorie numai să o poa- Akim adaug încă, că conferen­­ță suferi și lordul von Busel. Viena chiar în diziua datei Budl, guvernul M. Sale rezoluțiea de a opri contelui­țiile fiind amănate, urmănd a părăsi depeșei au luat asupră și ce hotărăre pănă la sosirea D-sale, putința, și guvernul Franței va urma a sămine nurtare și va aștepta înturna­ Cu astă ocazie, es­­toată tot p­rea D. Druin de Suis­­te bine să încunoștiințăz și eu pe Domnica Voastră că, în momentul acesta pe căt și în epoca cănd mi s'au cetit cră contele depeșa contelui Buoi, de că­ Coloredo, nu are priimit nici un feliu de document înscris, carile să cu­­prindă în termini mai amănunți, propunerea are de scop să o facă Rusiei, ce Austriea Cu toate aceste, un document de o asămine patură, s'au cetit în 15 a lunei trecute de­ G. Rusel și Drum­ Buol și cănd cătră contele Buol, DD. cre­cat să le dee o copie, purcederea Lordului Gon Busel de la Viena. Luis, însă, contele au venit­­înainte de fost trimis contelui Coloredo, cazile după cum am aflat aicie, plenipotenții Franției și Angliei au amintit contelui Bud­­astă în pregorare, acesta au de­­clarat că toate lămuririle trebuincioase s­au Însă, n'au priimit nimir mai mult decăt depeșa mai sus dzisă. Lor­­dul G. Rusel și D. Druin de Luis au trebuit să se ție de czacheța notelor ce le-au luat fie­care în parte, spre ami agura memoriea, și acele circonstanții au făcut obiectul unor guvernului preocupații foarte vii din partea lu­i să treacă, unui rezbel cu puterile alieate. a fără vre­o mărginire ce ce espun­­ de­ ndată atunce. Se­a­­C­n Ba­age mai dzis că, guvernul M. avantagul de a asculta turile și consiliurile lordului Rusel, ori cănd săn­ M. Sale. După! Conform guvernul Maiestăței sale atăt cu rezoluțiile luate de cătră­­­­­ ­­­ EEL. 11. .13- a DENIS jiurec) Din cercetarea geologică Dep. Acest fiu de UD Se chear ce vedes za beligrad sus de că­mun­­ta Anse ți Carnați, oprii de la Răsărit spre Anse încingu o aor bipexgie între Palanca și Semedria, plasă a țerilor Moldo-Romăne, schimbănd de o dată o în­­și agung pănă la Rapna, toarnă iar spre Răsărit formănd prin astă sinăstură șesul cel întins, pe ca­­re se află adzi Țara­ Romănă, iar în anticitate în­­napoetă, era acoperit de apa mărei Negre, cătră ca­­re Dupărea, repedzită de la Nord, ăși deschisă o cale, străbătănd'o în putere pintre acii munți de tranit precum mărturisește astădzi Poarta numită che siune, s'au înturnat cai în Dunărea, și la 8 care au ajuns la Carloviț, poliție cu 6000 locuitori Sirbi, cu Liceum, Seminarie, Bibliotică și rezidenție a Patriar­­hului Sirbesc, carile pănă nu de mult, denumea E­­piscopi Sirbi pentru Romănii Eparhiilor, Bucovinei și a Transilvaniei. Aice au murit la 1456 Ioan Huniad, și la 1699 s'au încheiet pacea între Austriea și Turciea. Pe malul drept a Dunărei, în oare­care depărtare, se vede Muntele Frusca, cu vii alese a­­coperit, care s'au plăntat de Imperatorul Romei Pro­­bus, aceste vii producu vin ales. Cinci­sprezece Mă­­­­­­năstiri și Schituri de călugări Ortodocși, sănt împră­­șiete de acest munte, unde călătorul află o deschisă man Odlescalci, cu Castel, în a căruiea biserică a în­­mormăntat faimosul Călugăr Capistran, Turgiței, a Dunărei și a Tiesei este coperit cu mlaștini lul drept în depărtare de este cetatea Eseg, capitaliea Sclavoniei, cap ne malul stăng, în asemene depărtare, se află Coloșa cu 6000 locuitori, tomuri, și orfanotrofie. Înaintind cursul pintre șesuri, cape­ spre Răsărit, cap mai de la Nord spre curge de Pesta ape o inmrMelnl alun­ia Vieșaniă a rel­­­­ete­i­oi­­- DDGG direcție a mendră. Vaporul Eli­zabeta, mă­­în riul Tissa Austrieni, pe lăngă Titel, stație a pontonierilor ene între care se revarsă în Dunăre, în prisma lor Romane Aitium și după ce au plinit a­ruini­­la avea întăi 1849 Revoluțiea Ungară rezbelului asupra sănătoase pentru canaluri artifice, a cărora curgere Mai înaintind s'au făcut multe la Almaș se vede de unde pe ma­­sura la 11 oare în este Petervardain, fu învinsă. la comi- Lan se află proprietatea cea mare tura­riului Draba, dănd în Dunărea, denirea Arhiepiscopală cu Liceum, Seminarium, împu­ge în 10 (22) Iunie, au întrat la 6 oare ospitalitate. De aice începe șirul cetăților păstri­­rite de păduri, vaporul 1 oară Bibliotică au agiune Lungă a Prințului unde Ui­­Ro­­rezi­­invitătorul tot șesul pe malul drept asemănarea unei cetăți, cu 30,000 ne­­izziz3 cnes, L3

Next