Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-10-20 / nr. 83

­­ lei. l'azera de Moldavisa cs­pănsivă le Institutul Alupinei, Lunea și God­ea. Prețul avonamentului ne an A înființerilor PE­ndul, în Buletinul­­ parale ------ am - -­­ La Gazette de Moldatie parait à Jassy al'institut de l'Abeilletousies Innlise eudis. Prix eansegerpeit (TETE rats par ani fe irix lIinueitiee por des annonces ! piastres la lisa et dans la Bulletin officiel 650. Paian ------ RTĂ55. GOi 20 OKTOMBPIE. . 1 sr -zlie-­­ N)o)oVIALI DIN NASNTPS, Dinisterul Dreptăței fate cunoscută următoarea alcts de persoanele, ne care Pref. A. DOMNL stăpănitor au pine-poit a­ni anume: cu înaltul decret s'au rănduit pe D-lui Nicolai Donici Membru la Di­­vanul de Apel, în locul D-sale Dimitrie Roset, asemene pe D-lui Spat. Ior­­dachi Gane, fostul prezident Tribunalului de Tutova, Membru Divanului de în­­tărituri în locul D-sale Nicolai Donici, pe D. Spat. Toma Gușcă, Prezident judec. de Tutova în locul Spat. Iordachi Gane, ne D-lui Coms. Dimitrie Icono­­mitu, Asesor za­rgiudec. de Neamțu în locul D-sale Lascar Radu.­­ Pe D. Hit. Dima Costinescu Director judec. de Neamțu în locul I lit. Gheorghie Iconomu. D-lui Pah. Alecsandru Vărlănescu, Candidat judec. de Putna în locul D-sale Sard. Vasilie Patrașcan, și pe D-lui Medelnic. Neculau, Candidat la judec. de Tutova, în locul D-sale C pd. Costachi Nanu, carile s'au înaintit la funcsiea de dsesor numitei judecătorii. Ni grăbim a aduce la cunoștința cetitorilor noștri, estradtul unei depeșe vicimită de D. Agent și Con­sul Gheneral a M. Sale Britane nească, din partea Guvernului său, atingătoare de Manite măne la ocaziea căderei Sevastopolului. „Veți bine voi D-nule, a face cunoscut prin cale­­„persoanilor care au înfățoșat adresa ce au avut le 142 lei au sosit în cu 1015 oi „pent a luărei Sevastopolului, KB espresie a acelui adpec și sentimentele ară­­­tate prin ea, atăt în privirea țerei noastre căt și în privirea D-tale, au că­­știat din partea Guvernului M. Sale cea mai deplină aprobație. L­ondon 24 Septemvrie 1855. ArDe­­ e supusă șui umilită slugă. Septemvrie 1855. KIAPENDON, portul Galații, 2U0UG 20 0 depeșă telegrafică de la Gelați, priimită la Iași în 13 (25) Octomvrie arată că, prețurile productelor în acel port erau: Grăul cărnău calitatea I-a 335— 350 lei chila, cal.­a P-a 328-358 lei chila, grăul arnăut 391 lei chila popușoi 142-1448, lei sacara 330—331 lei chila, orzu 130­-140 lei chila. Din a doa depeșă din 14 (26) Octomvrie, vedem că a doua zi prețurile erau următoarele: Grăul cărnău calitatea I­ea 348-365 lei chila, calitatea a P-a 370--338 lei, chila, grăul arnăut 390—395 lei chila. Popușoi 140—145 lei chila, sacara 230- 2327­, lei chila, orzul 132-435 lei chila. —O altă depeșă telegrafică sosită de la Galați la Iași în 17 (29) Octomvrie dzice că: 10 corăbii chile grău pentru Pira­ți descărcate. 2 cu 698 Încărcate s­au chile popușoi pentru Lira și Patras, corăbii în port se găsescu 85. Prețul productelor: grăul cărnău calitatea I­a 358--380, 336-5340, grăul arnăut 392—400, popușoi 160--161, sacara 234—235­, orzul 140-­­pornit 3, m­a chila, le răndui în servițiile ramului judecătorescu, apent d'avoir din Țeara-Romă- Ro­­tație a populației ce veți găsi o d­e cuviință, priimită la Iași îu aceeași zi. P­a­rcul evens- À Fu “ ... NOUVELLES DE LINTERIEUR. Le Département de la Justice fait publier [es nominations suivantes qui vien­­ail d'Appel en remplacement de Mr. Demètre Cosset; Mr. le Spathar Georges Gané ci-devant président du Tribunal de Toutova, Membre du Divan des con- Pgmations en remplacement de Mr. Nicolas Donitz; M. le Spathar Thomas Gious­­ka, président du Tribunal de Foutova à la place du Spathar Georges Sanea, Mr. le Comisse Demetge Economou assesseur du Tribunal de Neamizo, à la place de * Mr. Lascar Radou; Mr. le Pithar Dima Costinesco, directeur du Tribunal de Niam­­izo à la place du Par Georges Economou. Mr. le Paharnik Aléxandre Varla­­| nesko, Candidat du Tyibunal de Poutna, à la place du Serdar Basile Patrascano, et M. le Medelni'char Nicolaou, Candidat du Tribunal de Toutova à la place du BVegdag Constantin Nanou, promu avec fonctions d'assesseur de ce Tribunal » Nous nous empressons de porter à la connaissance de nos lecteurs, l'extrait L suivant d'une dépêche reçu par Mr. GAgent et Consul Général de Sa Majest é Vritanigne en Valachie, de la part de son gouvernement, relative à la manifestation de la population Valaque, à l'occasion de la chute de Sebastopol. Vous voudrez bien, Monsieur, faire savoir par la voie que vous jugerez la plus convenable aux personnes qui ont présenté l'adresse ayant pour objet le glorieux -événement de la prise de Sebastopol, que le langage de cette adresse et les „sentiments qui u sont exprimés tant a l'égard de notre pays qu'à Votre pro­­rrge égard, ont été de la part du Gouvernement de Sa Majesté, l'objet de la ,plus entière approbation.“ - Suivant une dere-fe télégraphique reçue les prix des céréales de Galatz le 13 (25 Octobre étaient les suivants: Blé d'hiver {-ere qualité 335— de 328—338 riastges; blés durs 391 piastres, mais 142—148 piastres, seigle 330 -331 riastges, orge 130—140 piastres. Une seconde dépêche du 14 (26) Octobre reçue le même jour nous apporte le relevé ci-dessous : Blé l'hiver 1-eg qualité 348--365 piastres le kilo, 2-e qualité 330 -338, blés dur, 390--395 piastres, mais 148-445 p. seigle 230 — 232 '/, p. orge 132—135 piastres le kilo. de maïs pour Syra et Patras. Le nombre des navires sur rade était de 85. - Prix du dit jour: blé d'hiver 1-ere qualité: 359—380 piastres, 2-e qualité 336 -340 riastges, blé dur 392--400 piatres, mais 160—161 rias­­tres; orge, 140—142 piatres le kilo. lieu dans la branche judiciaire, Votre très humble ei tres obeissant serviteur. SIagendomna. . 3 Londre le 24 Septembre 1855. ii -vșe-. Bucarest le 8 (20) Octobre 359 piastres le kilo, 2 qualité - Le et 17 (29) Octobre il il en était sorti 3 dont 1 chargé avec 698 kil. était arrivé dans Mr. Nicolas Donitz, Membre le de 1015 port kilo de blés du Di­­1855 .­­ 40 ravires sans chargement pour le Pirée, et 2. L ni - „„ | Topic. , ùu­­­lătirea, cea mai î Eab­ă tecetul scrisoarei de felicitație, a­­clătirea lor cea dresată de cătră M. Sa Sultanul, Mar­­șalului Pelisie, cu ocazie a luărei Sevastopo­­binec lului. Marșale ! Armiile alieate au căștigat strălucită biruință, fructul unui curagiu a­­ma de mape mi a unei bravuri atăt de în­­cercată. În numele Meu și în numele popo­­rului Meu, vă felicitez, pe D-ta mi­ne bra­­va armată, ce Imperatorul, Augustul și in­­fimul Meu alieat­e au pus'o sub comanda no­­astră, după cum am felicitat pe bravii nos­­tri alieați, Englezi și Sardici. „Turcica, vă este recunoscătoare Frențiea și ea ce impărtășeșe de admi­­rarea generală a întregei lumi. — Bravii fii a acestor repli, ue carii, o alieație in­­timă ăi leagă unii cătră alții pentru tot­de­a­una, fără îndoială că au suferit în­­destule încercări; însă, luarea unei cetăți PRESA ORIENTULUI din 18 Octomvrie, a­­­ căreia asediu va fi una d­intre cele mai fru­rată după o depeptă telegrafică, că, după li va bine­cuvănta numile, Puternicul li-au bele D-tale armate. Mele­n­timentele ca și dar D-le Marșal, organul Meu pe lăngă bra­­„Prezidentul consiliului general de rezbel, Generalul de divizie Rifaat-Pașa, carile vă d­ebotul Austriean, l­a el 300 prizonieri­ților, împreună Rosieni la insulile Prin­­cu aprovizionările cruzile trebuitoare pentru o tabără, spre a se pune în depozit, tură de peatră în față, cănd sosi în șan­­isa încunjurător, durerea nu­ l opri de feliu, și Liban își urmă cățărarea în mezul unei grindine de proiectile de tot feliul, după care, curănd se văzu fluturănd pe Malacofă steagul întrei divizii, în jurul căreia s­ au va înfățoșa aceasta, graiu felicitările moase fețe a istoriei militare, este rel luare Chimburnului, șalupele canoniere au­torioasă. Țeara lor, întrat de-o­dată un Bar, spre a cerca adăn­­după cum a Tot­­cimea apei și a cerceta mărginile, avăntat numile. Fiți Go­ște acum numirea tănărului soldat, ce au arborat întăi steagul Franței pe Mala­­spre ai esprima sen­­cors, ed­e un sub­ ofițer din 1 de Zuavin, un copil a Parisului, numit Eugenie Libau. A- a Generalului Mac-Ma- Arătarea lui pe Mala­­coff era semnalul încuviințat pentru atacul Generalul, dă­­în mănile bravului sub­ o­­mele D-tale și bravilor companioni de arme. Por dar­ne e zeu, ca să vă aibă Tot­de­a­­una sub sănta ea priveghere.”” Vasul „Signe” carile după cocnirea cu­­ a­­cest steag era acel hon din 1 divizie, va comunica din viu cele mai sincere, celor alte părți a cetăței, du singur steagul fițer le Zuavi și'i dzisă „Acesta'i steagul de semn, pornește!”” și el se asvărli cel impulsie Lovit fiind de o puternică esbi­­întăi din tranșee, dărd ast­feliu a cufundat, ducea pe coloanei, și lu­­ resalzat­­ă Ts -­­

Next