Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-11-17 / nr. 91

- 362 - Generalul Conon, (Bairam Pașa) carile au jucat un rol atăt de activ în apărarea Silistriei, coces în Constantinopoli, și au purces la 27 spre ace întruni cu Omer-Pașa, ca unul ce este atașat pe lăngă statul său major. Curierul de la Erzerum nuoutatea, că, tabăra au adus la de la Deve Boin, compusă din 12,000 oameni, priimisă ordin a ce îndrepta spre Kape, spre a amenința dosul armiei Rosiene. Despre o altă parte, scride la Cars cu data din 20, anunță bagagiurile lor la scrile că Rosienii au espeduit Gumri; o alta din 21 asigura încă, că ii espeduieă chiar și unile dintre tunurile lor cele mari de asediu. De la Constantinopoli 8 Noemvrie pare, că Ferhad Pașa (ofițer Ungur) comandează avangardiea lui Omer Pașa și marșuește spre Calais. Riurile, mărite de ploi, au fost trecute pe poduri umblătoare. O vre să opereze o întrunire cu mer Pașa Circazienii, SRESA de OPIENT zice: că generalul Muraviev, cu totul desorganizat, ar fi nebunit și că un consiliu de generali de la Tiflis, pe Prințul Bebutoff,an-șef a armiei Rusiene, ar fi chemat spre a lua comanda La Constantinopoli. o Poartă au dezarmat și dat sub judecată pe Tunisienii, ce au nă- au vălit asupra spitalului Franțez în noaptea din 4. După doă atacuri, în contra spitalvai Franțez, în care Tunisienii au avut 20 au omorăt și ei prindeo morți și răniți, orbite locuri doi păzitori la ospital, și au vinit cu sabiea, pe lestenantul de Bac Blez. Înpoporarea Turgțească au etat liniștită. Autoritățile Turcești, ajută cu activitate pe generalul Larsei. 280 Prizonieri Rosieni, sosise la Constantinopoli. Prevederile unui atac a Rosienilor în contra liniilor alieaților, din ce în ce scădeau mai mult în însămfortificațiile de la Silistrica Chimburnul s'au fortificat și vătarea lor,au măntuit.provizionat din nou, pe lăngă care au mai mrcimit un mare prai deplin pentru apărare. De asemine s'au trimis aprovizionări și arșier garde ră acum cu totul neadevărate și lipsite de orice temeiu, depeșele telegrafice, care a Sultanul Hără pun țasă cumcă: M. Sa ar fi 217 titluri de onor și daruri însămnătoare marșalului Pelisieanu Bruat. CONSTITUȚIONELUL, publică o relație la Constantinopoli care se vede că, în 6 i 7 au urmat mari consiliuni sa de rezbel în cauza cu Tumieierii și a reparației lerută de ambasadorul Franției. Astă și ministerul va trebui să procedeze cum Se vorbea, că soldații deplină regularitate. Tunieieni ar fi lucrat, după întărzarea unor spitale fanatice, teresază mai mult pe A. Poartă și pé care voește să'l și afle. Corpusul de armie a lui Omer Pașa se necontenit, deși pe încetul, cauza greutăței drumurilor și a pazei ce ce înainta Roșiea . General- Adjutantul Prințul Gorceacofă raportează din 2 Noemvrie st N. următoarele: Pe zi dimineață, trupele dușmane care ocupară dosul dealului de la Baidar, s'au retras. Părul de o parte din aceste la Cadichioi mi nii au remas pe la Baidar. la Chimburn, au sosit au întrat în port de căte 30-40 tunuri, în savastopoli. La Eupatorie, numărul vaselor dușmane nu s au înmulțit. Pe la Sevastopoli numai căteva comtași pe Vasele partea a Crimeei, nu s'au întămplat nimic de nou. Din înalt ordin, se împărtășește în 2 Nost. N. 6 care 4 minute sara, următoarea știre telegrafică: La gura Dnieprului stau încă următoarele vase, a flotei dușmane, fac toate modurile, ca acestor oaspeți prețioși doă fregate cu elice de 50.60 tunuri și doă corvete de cai, chiar în liman ce află: doă fregate trei baterii plutitoare, de canoiere, doă vase de transport, un Bac de comerț și la Stanislav unde se unește Dnieprul cu Bugul, se văd șapte șalupe canoniere, adecă peste tot 23 vase. De la Tivali din 17 Octomvrie, înștiințează Gazeta Caucazului, felurite despre sosirea ambasadei Persiene estraordinare. Se Ji facă petrecerea plăcută. Ce zice că, Șahul precum și tntălul său mimicios au fostite daruri prețioase, pentru a motiva această ambasadă. Persienii au vizitat Iaucaz împărătesc, cu data din 29 Oct. întinde peste tot imperiul Rosiean, dispozițiile aflătoare 13 gubernii, în folosul mobililor scăpătați de întră în armie. Astă măsură, ei au luat cu scop de spori numărul ofițerilor. Ametrica. GAZETA GERMANĂ de bucurești împărtășește următoarele, asupra unei întămplări în această capitalie. D. Stefan Tir, de nație Ungur, au fost în servițiul trupelor Austriene, însă, au dezertat în rezbelul Piemontez purtănd arma în contra Austrienilor. În urmă ar fi întrat cu rangul de colonel în secție a comisariatului, în armba Engleză. Însărcinat a face cumpărări de hamuri la București, unde se află chiar regimentul Franț Carl, în care servisă, s'au cunoscut și aresta indusă s'au trimes sub escortă preste graniță. Este de observat că, numitul, după giudecata militară au fost condamnat la spănzurătoare pe care s'au înscris numele său în neființa Ca (în contumațiea). Prusien M. La Regele Prusiei, au hărăzit ordinul vulturului poșt de a II-a clasă, Ece. S. Soliman-Pașa, comandant an-șef a trupelor Otomane aflătoare în Țara Romănească. De trebue să credem o corespondenție de la Paris cu data 14 Noemvrie, D. Proches Osten, noul internunțiu Austriean la Concurile ce va dute cu răni la de vapor Austriean și se vastantinopoli, postul său, pe vasul „Elisabeta” va trece prin Atena opri acolo căteva zile, fiindcă este însărcinat cu o misie confidențială a Imperatorului Franț Iosiu, lăngă Perese Ozon. 26 se arerează a ce da întrebuințată. îndepărtare TA să de emvrie dică por; de la de vapor de vapor. El, 8 Noemvrie, Poartă mai mică îngreuere, o pedeapsă capitală și la au fost priimită în princip, nu era o curăndă cicnire, după ministerul fără de uecea Însă, fiindcă urmeaun mare exemplu, și să se facă de tabăra Roșieană, și se aștepta mai mulți inși, apoi, Acesta u un punt ce indin de căt la o mică alte doă purcela Sepunturi ș al unorvadoă corvete seătrul și baleturi. rul lordului, M. au găsit un bal și Un Keier procesul de telegrafice, cea mai mare plăcere în Prințul Bebutof, o masă, în lucrare pentru au dat prodosirea în onobasculi-can au alicat a rapurtat un toast credinciosului S. Imperatorul Rusiei. De la Berlin în 43 Noemvrie cr. N. sau a se în de de petoți părății afară de Gold umanezi iar zău 7 755557 2 se numesc Chiliane, sănt pterile greco- Fine Ce și la pizantine, ușitate în tot imperiul Bizantin poarte ce țineau mai mult ori mai puțin de acest imperiu. Căutați în facsimilii manuscriptelor bizștine din seeculii YPG-HP a Mondfocon, în paleografiea grecească, și veți jura, că literile din aceste manuscripte, și literile cu care scrieau și tipăresu Serbii, Rușii și Romănii pănă la începutul secolului acestuia, sănt surori de cruce, seamănă unele cu altele întru toate, ca o picătură de apă cu alta. Uitați vă în Montfalcon, sau Montfocon, mi nună va mai rămăne cea mai mică îndoială. Nu Gustarii ori Slavii, au întrodus aceste litere la Romăni, ci, cii dintăi le-au aflat la Romăni și la bizantini. Romănii, rupți mai întăiu de cătră imperiul, noi de cătră biserica apusului, au scris cu litere greco-vizantine înainte de domniea Bulgarilor. Geamde la Ohrida cărți și blincui ori Geamblicu au adus popi Sărbești, pentru că în țară era lipsă și de acele și de acestea. Cele 4 evangelii de la Ohiort, scrise de părintele Făvrilă cu 4 ani înainte de mergerea lui Geambla cu limba Slavonă, la Ohrida, sănt scrise și pentru noi n'au altă însămnătate, contribui spre a desamăgi pe închinătorii ipotesei lui Cantimir. Dar, alt document de mare importanță s'au aflat tot în biblioticele de acolo după purcederea Domnului nostru, D-lui Vornicul Constantin Hurmuzachi, după ce într'o epistolă ddo. London 6 Octomvrie, mă înștiințează că, manuscrisul părintelui Făvrilă e în limba slavonă, apoi adaoge: „Dar, am aflat ant document istoric de o mare însămnătate pentru principate, un tratat din anul 1588, încheiet între Moldova și Angliea de-a-dreptul, între Domnul Petru și Regina Elisabeta. Prin acest tratat se concede Englezilor dreptul de comerțu în Moldova, pe lăngă o dare de 3%.. Tratatul 6 scris în limba latină, și D. C. Hurmuzachi au luat o copie după dănsul. În altă scrisoare din Paris 11 Octomvrie, scrie mai ne larg, că în London au aflat și cumpărat un esemnar al cărței lui Richard Hakluyt, ce s'au tipărit în London 1598—1600 în HE vol. în folio. Tomul I nau. 290 cuprinde sus numitul tratat în 1588 cie între Petru și Elisabeta în 27 August prin ambasadorul Englez Harborne. *) de npisiseri multe privinți pentru ghimpul de față arătăm KB AN tomul al Ș-le fața 803 al Manualului Consulilor de Niltitv, ce arlă următoarea notiție importantă Mi Piamlareborne de privilegiile căt că vor Ă Lx D nu folosinduse de pro Petru PȘichiopu, și BO în R Lg Amvasadorul Harebornu ieare acordase A8: nă, au : ui . f) Diguirparar pu epa de tot pe cunoscut în literatura ieterică Romănească Ea cere mai întă citat in Manuel des Consuts par Mitită rom HA nan unmi anoi menționat și cenfișuru. Vez în foiletonul Zimbrului din 3 Apriliudă NII, potița cel reprezentant al Angliei în Orient, să lățească comerțul supușilor Englezi și în părțile Moldovei, de care pe atuncea atărna mi partea din marea Neagră, ceru, în obiectul acesta de la Pettu, ca suveran, o narenrs Spre a dovedi ambasadorul reginei iigetru al Moldovei, an 1588, paterrs prin care acest prinț învoește sudeților chanezi de a comerta în staturile salemane, că au chiemat loarea amilire a publiciștilor romăni asupra unu docoptent puțin cunoscut, încăt prinvețe tecstul. (Încheierea va urma), istorică ce: A. T. L. - Amicul a Dlui T. Codrescu, și în care se rifactu istoricu de Elisabeta lăngă .. De căpătat de la guțitorilor ce caute în un picșit 1 latinesc și Vogeșe Pne Privileg of Peter, wanted to the English Marchants, Ex data din 27 Dugust- the Prince of Moldavie, en date du 23 Aout 1888 D, à. mini puțin Hurimulancl TH n'au acestu o mare însămnătate, AN MAI N Molcova, mai ales în Otomaracade orrginalul acoperire cu totul moule, meretul făcuții său piesă _ 290 în pas deecre