Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-11-29 / nr. 95

+ ET - 93. Gazeta de Moldaviea ce publică La Gazette de Moldavie parait à Las­­ na Institugul Albinei, Lunea mi sy à l’Institut de GADeile, tous les Loys- Goea. Prețul abonamentului pe­dis et Jeudis. Prix a tgoiu un anul 111 act. A înștiințărilor doeatu par aunée Prix d­e­ Pass căte i lea răndul; în Buletinul des annonce­s piastre la ligne, et dans Oficieal 50 parale. le Bulletin Officiel 50 paras. nul XXUIL goi 29 NOEMVRIE­ ­ .­­ AL BEN VORZEAL D­OEPIEG. 1556. x lui Adjutant Colonelul Savel Mans, de a fi demisionat în privire că îm­­ de en démission de Mr, le Colonel Savel Mano, Aide-de-samr Princier, vu que pregurările sale nu'l iartă a mai prelungi slujba. Eu încuviințez demicio­ | Ses intérêts privés Gemresnent de continuer le service. J’approuve la demande nare D. Mans cu totul din Miliție, du susdit Colonel Mano, de quitter définitivement le service militaire, ființatu poroncesc, Ka de la 1 Ghenarie anul viitor 1857 să ce sloboadă re­­­ gegzșiegement délivré chaque année pour Gentgetien de cette école, la somme gulat în fe­care an [UNK] pentru ținerea acei școale, doă­zeci mii lei din econo­­m de 20,000 piastres sur les économies de l'état major supérieur et 28,000 b­as­­iniile Înaltului Glas, mi doă-zeci-mii ont sute lei din acele a Stabului Miliției. ttes sur les économies de Ghetat major de la Milice. J'ordonne que celte dis- cu apostilica Es. Sale, în cuprindere:­­ son frère par le Gouvernement; la susdite pétition le „Să recomenduește Sfatului Administrativ spre cuvenita punere la cale.” Sfa- | Chef de l'Etat, aux délibérations du Conseil administratif. Sur le vu des preu­­ încredințare, că D-lui au și nse în lucrare dpilsx­ue i s'au concedat de acquis la segtitade, dne le susdit Sieur Jacobenco a déjà joui du droit de faire va- Guvern, aa 31 Mai 1855 pentru invențiea D-sale mi prin urmare ecte de co- | Joir son invention, droitqui lui a été octroyé par brevet du Gouvernement, en date cetință să se publice spre obșteasca știință, că acest drit să găsește acum în­­ du 31 Mai 1855, par conséquent l'avis du Conseil est, qu'il soit rogte à la son­­esercițiul său, după întreprinderile făcute de D-lui Iacobencu. naissance publique par la voie de la feuille officielle, que le spudit Sieur Ja- No. 9178. 24 Noemvrie 1856. cobenco se trouve dans le plein exercice du droit susmentionné par le fait d'un commencement d'entreprise. No. 9178, 24 Novembre 1856. Acest Departe au observat că între condițiile pr­imirei elevilor interni din Le Département vient d'observer qu'au nombre des conditions, en vertu des- Gimnazie, nici pentru acei gratuiți nici pentru acei solvenți ns ce află mi înda- | quelles les éléves internes gratuits où payants sont reçus dans l'Institut du tob­rea, ca respectivii părinți s­au patroni a unor asămine elevi să airs ai­­­ Gymnase, il ne se trouve pas G obtigation pour les parents ou rations gestes­ TE regimentul de Husari a contelui Șir No.­lixie, adimits în deliberațiea Sfatului (15) celui de 6 (18) 12 (24) urgjtucfi” Secretariatul Sept. trecut, cătră Es. invenție ce­ l À n­I­NOVITALE DIN HĂUNIRU. OPDIN DE DZI PRIN OACTE. Șeful Înaltului Stab, apin panopt No. 641 supuindu'mi cererea Domnescu- Aceasta poroncescu a ce obști spre știință. No. 46. 22 Noemvrie 1856.­­ Protrivit cu rostirea așăzămăntului scoalei militare acum din n­ou în­­aceasta poroncesc a ce ob­ști spre știință. No. 4. Iașii în 27 Noemvrie 1856. (subscris) TEODOR BALII. DEPARTAMENTUL din NĂUNTRU. - C.C. Komands de stație din Iași prin Nota din 27 a curentei luni Noemvrie 635 No. 1000, miijlocește la acest Departament, a să regula publicarea prin Gazetă că de aide, mulți cai din acii militărești, ear vănzarea ce va face sus însămnate, de la 10 oare dimineață. No. 2001 Noemvrie 28 1856.­­ Departamentul de Finane aduce la cunoștința publică a­­Departe că D-lui Constantin Iacobencu ne temeiul împuternicirei ce ap­rul din dovezile înfățoșate de D-lui Iacobencu pe lăngă acea petiție, au luat NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR. ORDRES DU JOUR SUPÉRIEURS. Le chef de l'état-major par son rapport No. 641, m'ayant pr'senté la deman­­No. 46. 22 Novembre 1856. — Conformément aux dispositions du Réglement de l'Ecole militaire nouvel­­lement fondée, Gogdonne qu'à dater du 1-eg Janvier prochain 1857, il soit position soit portée à la connaissance publique. (signé) T. VALSSNE. No. 49. 27 Novembre 1856. DÉPARTEMENT de l'INTERIEUR. Le commandement I. C. de la station de Jassy, paf sa Note adressée à ce vaux militaires et nommement: depuis 10 heures du matin. En conséquence, celte | disposition est portée à la connaissance publique. No. 2001 Novembre 28 1856, - Le Deragtement des Finanses rogte a la sonnaissanse rp­­ves présentées par le sieur Jacobenco, à l'appui de sa pétition, le Conseil a C. 4, urmează a să bunde prin licitație în 3 apin adpeca No. 4179. Face cunoscut acestui fratelui său, în urmarea căriea­re­­a viitoarei lupni Dechemvrie de Stat , fratele său D-lui Pavel Iacobencu, au făcut D. CAIMACAN de s'au concedat de Gucernu, a în medeanul rugăminte tărgul­are de prin petițiea i ce constata formal patenta | té le DEPARTAMENTUL CULTULUI și al INSTRUCȚIEI PUBLICE. Département sub No. 1000 en Gazette | ment de Moldavie, cu­­­ du Comte Schlik No. în zilele­­ du mois prochai­­blique l'adresse Le Secrétariat des din­­­tation qui d'obtenir sur la Finances, que lui par le date disposition qui suit­­ d'Etat son Sieur 1 tm­­ du 27 et­ sollicite d'après laquelle a été donneé par son frère, 4 Septembre écoulé, une pétition dé faire publiër dans le régiment adressé No. 4179, informe Constantin Jacobenco, en vertu le Sieur Paul Jacobenco, le SAIMASAM, été recommandée de la husards 4, fera vendre par enchère le 3 (15), 6 (18), 12 (24) la place nommée Tirgou Coucouluy, un nombre la constatation formelle à 8. Ehe. du brevet M. d'invention qui a été accordé a le de DEPARTEMENT DU CULTE ET DE L'INSTRUCTION PUBLIQUE. de che­­Départe- la rgosp­­a présen- à l'effet par a ziățutz; -ILA-GAGCVUDDCDGATIGIL a a za PETER GFEAGCZĂRAL2! 43 3I- te de stofă foarte prețuoasă, sută cu flori fă­ra acea o cative mohorită mari de firu de aurui, sănătoși, un feliu de acoperemănt vestmintelui, numai te frumoe cusute deșertați, lucrați metal, unii au cu fir petre avut mai ALBINA ROMANDZAURUL. feței de la frunte­ ­- fu-­­­ DESMORMĂNTAREA DOMNITORILOR MOLDOVEI. Foarte maestroase mi în forma zurgăriilor de mă­ de mai înainte de a ce na poloci biserica din nuou În catacombele Monastirei Putna­­rimea mai a nucilor. Acestiea samănă a fi fost ca a- în anul 1772. LA Urma­, de resprin­” cel ornament, care atărnă pe de amăndoă părțile . Abia amu sera să pute curăți păruitura din mor­ în pos, cum Astădzi după amendzi-dzi de exemplu catei, ce puse toate înpreună cu toată țerina din corpu și din secr­u într'un vas curat și sfințit, carile aco­­perindu-se, s'au păstrat în mai afundul bisericei cu ce discoperi se văd mănt, cercarea mormăntul deci acelora ce s'ar fi aflănd în În mormăntul descoperit, se vădzură mai întăi ne portretul prințesei Mariea de Losonc litografit fundul mormăntului carile astmderea é zilit de că­­rămășițele unei racle de lemnu acum foarte pe­­lin calendarul pentru Romăni din anul 1854. Alta rămidă, s'au amănat ne­măne. Să cuvine mari aice trificat. Se orăndui deci doi monahi cuvioși spre „a se mai găsi afară de pulbere din corpul repo­­t mai amintit, că cele aflate în mormăntul întăiu, a cerca între rămășițele secriului, carile, precum Ce vădzu, fu durat numai dintr'un trunchiu scăfat și ro­­tund, acolo ce aflară mai întăi bucăți cu margini à jour transparent, cu în cu­ aflat în vecinătatea celui colo să fie patru osășoare din degetele mănelor, patru dinți posată d­intăiu și a Doamnei Maria soția sa anul de capu din sto­ și tehnice, lui foar­­ întăiu, numai bolta mormăntului de aur și șepte bumbi prețuoase ea carile samănă dea mai mare luarea­ aminte Petru Rareș. - Marți în singuru 1529 (?) acele formalități sanitare rea se observară și aice ca la mormăntul ep morimărtului știu doi copaci descoperit curioși, să vădzu în fund prin­ rănărim­ie de tă și pentru că pardosala cea frumoasă car­amu orau­tră a visericei nu era și în locul și atela unui secriu de lemnu de frăeii de pen­­uri neted lucrat, adăncată, „'n arabesce apoi se vede că păruirea boltei mormăntului urmă mai­ parte din trunciu­­ii evluvie, ieri­oara, 13 Noemvrie des-dimineață, urmă cerca-­­Mai iar nu precum­ Între țerina, dispoerile pămintești a îmui și cuedeta ce găsiră din ecăr­­vueu din maple­le din corpului Iziu din secriu aice,

Next