Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-12-03 / nr. 96

- 384 - urmează a ce vinde oca de țămnă 48 parale mi ocata D. CAIMACAN, păne 28 paralze, aceas cu rostirea contractului, acuma însă s'au priimit ofițiea Departamentului din Nisatps No. 23,162 în alăturare de încheierea cubiințată mi de Ec. La vănzarea jămnei și D. Cat. Dimitrie Kozadini, apin declarațiea dată în 26 a corentei, au făcut Mungeriilor, și a tacsiei nației evreiști arătare că contractul Căsăpiilor, precum și contractul eraturilor Eforicești, rachiu, păcura și cotăritul, a cărora lor, toate aceste contracte cu driturile căștiuri sănt plătite pănă la espirarea și îndatorirele trecut cătră D-lui știle depuse de D. Cozadini prescrisă în ele pe vremea ce au rămas lucrătoare Colonelul Evghenie Alcaz, fără pentru ele, vor rămăne lucrătoare și pentru D. Colonelul, o asămine declarație Politica aduce la cunoștința publică. No. 21,578 în 27 Noemvrie 1856, blanc était fixé à 1 piastre 8 ragas, et celui du pain bis à 28 ragas Gogie, conformément à la teneur du contrat; à la suite d'un contre-ordre du Minis- | 1ère ‘de l'Intérieur sous. No. 23,162, base sur la décision du Conseil Adminis= tratif, et approuvé par 8. Ex. M. le SAIMASAN la vente du pain blanc et du pain bis continuera à se faire au même prix que par le passé, jusqu’à l’éxpiration du ‘terme du contrat des boulangeries, à savoir: le pain blanc (iemla) à 1 pias= tre 20 paras, et le pain bis à 32 paras Gogte. No. 21,804. 30 Nov. 1856. -M. le Spathar D. Sosadine, par sa déclaration datée du 26 Novembre écoulé, a exposé qu'il a cédé à M. le Celonel Eugène Alkase, avec tous les droits qu'ils confèrent et toutes les obligations qu'ils imposent, pour le reste de leur” durée, le contrat des boucheries, de la fabrication des chandelles et de la taxe” de la nation hébraïque, ‘ainsi que les contracts pour la ferme des revenus de la Municipalité provenant de l'eau-de-vie, du goudron et du jaugeage, dont le férmage est déposées payé jusqu'à l'expiration des contrats. No. 21,588. Jassy 27 Novembre 1856. Quant aux cautions qu'a D. Cosadine, pour toptes ces entreprises, elles resteront. en vigueur aussi pour M. le Colonel Alkase, urmeze pănă la espirarea urmate pănă acum, adecă: cea al 2-le păne 32 parale No. 21,804. 80 Noemv. contractului acestei antreprinză, cea întăi, care cca. 1856. (subscris) G. Sfatului Cărmuitor, înle-au obligut D-sale, ear chizea pănei să ce tot cu prețurile este jămna șesă zăci parale și le susciit M. BALIN. (signé) S. BALSCHE. LA Vnn + 42 oN 777 ---ù. REVISTĂ POLITICĂ I. Cea mai mare nuoutate deacă însă va fi adevărată, este aceea a insurecției carea au esbucnit în Siciliea, la Cefalu, o politioară de 9,000 suflete și care insurecție, după ziua unora s'ar fi întins și la Giurgenti. Toate lămuririle ce unesc a arăta, că Austriea și Angliea s'au învoit în fine ca să sapue la o nouă î ntrunire a Congresului, toate greutățile orănduelei Europeene, care au rămas încă de înlăturat. Cu toate aceste, fără să credem, cu toată pozițiea Morning Postului, că astă împrejurare ar esprima găndirea guvernului Englez, noi trebue să însemnăm un articol publicat în zilele aceste de acel jurnal, prin care declară, că Anglica este hotărătă să impedece ca în Conferenții să se mai întoarcă atăt asupra crestiei Bolgradului căt acel a insulei Șerpilor și că, nu va căpăta și asupra despre o altă parte, Prusiea punerea în libertate a prizonierilor făcuți în revolta de la Nevsatel, mai nainte ca judecata să se pronunție asupra soartei lor. Sințeza era disperată să dea drumul prizonierilor Nevsatelizi, deacă Imperatorul Franției s'ar fi învoit să dea închezășuirea ea, cu astă eliberare va ave de urmare din partea Prusiei, recunoștința neatărnărei Nevsatelului. Conflictul carile definește Danemarca și cabinetele din Berlin și Viena, se pare că ar întra în o fază mult mai pașnică. împătțire ar fi putin toasă, cel puțin penpregăteaște la o expediție în contra Persanilor. În privirea depeșă priimită arată în adevăr că mișcaintereselor Neapolitane, o dă acestei îndoială asupra curăndei convocări a congresului. Acuma un corespondent de la Paris arată, că după toată părerea, el se va întruni ne la capătul lunei Dechemprie miniveliștii carii vor să arăte 10476 hotărător. O chinar și citează ziua din 20 cu data acei deschideri; aceasta însă, nu se garantează. Tot una din învinovățirile cele mai însămpre vorbele pecendite prin circurile nate făcute de Prusiea și Austriea. informate din Paris, congresul nu s'ar com o depeșă telegrafică de la Trieste din 28 Noemvrie aduce noutăți de la Constantinopoli pănă la 22 și anunță, că un fiiu a lui Dost Mohamed aëinrpat la Herat. Ei au venit să renoească curajul asedieaților și tea din Tuilerii, încăt ce știe car, că consă'i în cunoștiințire, că o armie pagană să gresul de sigur ce va ține la Paris. Trebue să facem o observație, că doă jurnale ministeriale din london, GLLOBUL și MORNING POST, adeveresc și el, că Angliea și Auseiiica în sine s'au lasat dans dorea s'ar fi întins spre Palermo, și că amnința Franției, înfoinduse la redeschiderea conplocații guvernului ar fi fost nevoiți pace fuga; însă, acest fact încredințare, ear puntul asupra cărora toate alte, de făt numai pentru ca ce unesc, este că, pe marginea după cum s'au mai arătat, mica poliție Cefalu, sentente însămnătoare s'au trimes în Siciliea și opiniea respăndită este, că nu trebue să trională a insulei. Ori și cum însă, fie că rescularea să fi isbucnit pe un singur punt a insulei sau pe mai multe de o dată, tema potuși ce încredințează, că întărituri foarinformațiile întămplări. Am arătat mai sus că nu urmează nici să a pune din trimișii pe Angliei , totuși aceasta înlătureze orice adooge, că lucrurile publice specializeri, carii s'au împărtășit din luna lui Mapke din ministrecut dar, tnii acreditați de acele puteri cel mai absolut și cel energic în sinul confereștiților, cererile Rusiei în ce atinge de Boagrad și me sau Șerpilor. Ori și cum însă și oricare ar fi pozițiea cerută D. Tuvenel refuze să de a priimi maniera de respune încunjurător ce s'au opus de cătră retențiilor, are încă nevoe de subscris insurecțiea în s'au început din nici o luare aminte serioasă Dupr te CB chipul crede că se Tpete pea închiderea De se însă adaog, că dacă va adopta deschiderea conferențiilor, Te tulbura pacea Europei, va găsi mulțiămească ca la o așa toate la Constantinopoli a deosebitelor pude negoțiațiile în sinul Congresului, deslegare încăt ce raportează, că și lucrărilor congresului, însă că, lor, ceva nu sănt ne lăngă cursă respingă stăruim a prenungi pe 1or cu sol îndată după Paris. Grăndueala noi Angliea mai este un pas ce întămplare care cererile și să au la astă cerere, n'au făcut'o pentru și D. Morni va Petersburg înturna în la încă în făcut bine cu se ar putească acele rămășițe de trupul aflătorului în el cea ape, din Mapies, întăea Doamnă, fiica Imns se palpesa despre aceasta anume Gulage în privirea firul întăiu născut acestui morar fiu a lui Ștefan era îmbrăcată măntat însuși Ștefan cel Mare cu întăea și Doamnă și cu ambii săi fii Petru și Bogdan, pus aceste mai tărziu Mormăntul acesta, dupre cum samănă,i pentru apropiimea mea Clefan cu tragerea tuturor clopotelor, unora au fost a începe îndată din partea amintitorului unde se presupune măntat însuș Eroul nostru, mijlocul părței acestei de biserică unde o lespede mare si rotundă de marmoră. La aceasta deci 4 Statul Moscvei, Cimeon(?) De aceea ei ramasă, în mijloc nu se cuvine fiica parte a se află încă pimică, bolta mormăntului, ce întreca la (adăogi) mai mare de locul din Țara CBaice, deși cem a doua Romănească lui sa soție și că toate monumentele pănă amu și de pe ane de laturile Bicepiner, lot mormăntului o vinu zăhăească. s'au (Va urma). codri nets namei mică se știuse și pre carile nu însemna nici o visirpingie. și ce ape a ce ‘andos. lo, ou pre cuș #n7pa ce părea, de amintitor (pomelnic) seau Nape unde Istu mormăntus e voltit ce numai acoperit cu doă lespezi de peatră. .. în mijlocul său Ce vădu nișe rămășițuri pămintești, cum samănă de un june, ba de 14-45 api, avănd ne capu o căciulă de catife mohorătă mi marginile în gur o garnitură felb ceasta se fă i neagră, aceasta samănă foarte mult cu o că spori ancsietatea și curiozitatea despre cele ce aveau Trupul au fost îmbrăcat în ciulă cazacă Roșieană, un feliu de spențerii cu bumbușuri de metal foarte deși, de la grumaz pănă la brău. Comisiea se înțălese unanimu, că în acel mormănt să nu se cerce nici de cum mai de amănuntul, și nici scurperatorului poate că figura se ști, a se descoperi aice, unde e propriea țintire acestei interesante întreprinderi. Sfințiea Sa D, comisar spiritual, ordonă pentru începerea lucrului în acea parte a bisericei o nouă Opiniea dreaptă să fie înmarcat comisarul tehnic hotără, că altfeliu nu se poate începe de căt din însele morminte, denpe cum dzice o tradiție întemeetă din astă monastire sănt mine aproape de mijlocul panahidă în vestminte să fie înmor- Amurit a doa la tărdziu, unuu din de căt ai sericei, însă la mormintele 151 Pads BB. Mai întăi șisiea hotări de a destruca a ce depărta aru- fară de doă lespedzi mari întru a fund de 3 °, palme, mi așa nu spre dpeanta, unde 6 mauzoleul lui Drept aceea, mormăntul se acoperi cu lespezile Stefan, ce spre stănga se înaintă separat, alte sale mi să păși în partea de a doua a Bisericei, îndetă ce dede de o boltă de mormănt mare. Biserica trebui aceasta, sănt așezate pe sub mu(păreții) bisericei din păuntru, dar s'ar fi aflănd pe astă lature a Marii Doamne, arinișul a bisericei într'o adăncime pănă unde bisericei, să se vadă toate mormintele, căte !