Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-01-26 / nr. 8
Gazeta de Moldaviea ce pritică A! Institutul Albele Dmea și loi | Prețul adopamentură pe un an", 535% M-- „------- uiu Se" | E . log 1re pimă „ 4. Marți coștale DIN ARUITPS SA s'au dat o reprezentație n. DOMNU sara, în avsnsa dzilei Onomastice a Prea GRIGORIE GICA VVD, Teatrul Național, prin căutarea Imnului Moldo-Romășilor, înaintea de adunarea unui tablou alegoric, carile s'au urat cu entuziama mult numeroasă. Rap. Gzina Onomastică a AN. Sale, s'au serbat în toate bisericile Mitropoliei, la cor” în peața bicepi” cuă rrigăciuni și cu un Te-deum în biserica asistau DD. Miniștrii funcționerii Statului, ce i erau înșelate trupele de garnizon infanterie și cavalerie, Ka pe la încheierea solenităței au defilat în paradă, înintea Re. S. D. șeful Miliției Hatman I. Costachi Boldoro, statu magior. MS. au priimit în particular urările familiei mi a DD. Municipi bandele militare a pegimentelor C. R. Austriace, au esecutat înaintea Palatului alese Kromușnepi armonioase. Capa, era politica inluminată, mai multe transparente și mai ales, alese înalțate de Măgistrat, ce deosebeau prin frumoase înfățoșări. Ear, la Teatrul cel mare compania Italiană a operei, înaintea reprezentației, au esecutat un imn în onorul JA. Sale, a căruia Nume congulat de embleme naționale, strălucea în mediul emblemilor a urărilor. În urmarea demisiei date de L. S. Prințul C. Ghica, Prea Î. DOMN, au binevoit prin decret a chema la funcție de Secretar de Stat pe D. Post. Ioan Cantacuzin, fostul director a Depart. Li. publice, corespondenție particulară de la Paris, nu înpărtășește următoarea circulară a precuvioșiei S. Părintele Arhimandrit Iosafat, întemeitorul paraclisului romăn din acea Capitalie, adresată poporenilor săi romăni. Fraților! Desamnțarea sclăviei, este una din legile fondamentale a Religiei Creștine. Pentru aceasta, bisărica Romănă din Paris cheamă pe fii ei, la o întrunire ce va urma în jurul statului Altar,la 27 a curgătorei, pe la 11 oare, spre a celebra desrobirea țiganilor în Noi poți depune impene mulțămirile noastre Părintelui Ceresc, carile au făcut Ch lucească în ochii noștri ziua atăt de mult și în zadar derită de cătră crpemouii necrpi. Noi, ăl vom poza de asemene pentru sufletile generoase și în adevăr Romăne, care s'au lepădit de la cine, căt mi pentru atele ce de acum înainte ce vor s cu, de descăunarea hvrăzită de dreptatea iștei trasămine cu noi. Paris 13 (257) Ianuarie 186 22. Strata Pacin. 1 de. în rominească, ca prețul Iosafit APRIMANDPIT Sosogeala bisericei din Paris pe anul 1855. țimiți păne la încheierea anului 1855 nn fr. 13729 cheltuiți după abia detailare C 11 Rămași în casa biseritei 1612 estraordinară în cungurat de un brilant Moldova ce izetue de Moldavie parait h Jess y les, A iințerilor că e înființei ms prads 1, 4 Buletinul VII pil. parale. | Bulzet -3 „pii-J. ste goi 26 JANSAPIE. Pr ZSSS S 65 | 1856. l a.. SGgg Roumains a salué par les de DEVELLES VI SINTERIEUR Mardi soir, la veille de la fête anomastique de S. A 3 PRINCE CEUSNANT,., GREGOIRE extraordinaire a été donnée au th-âtr: National, l'hymne des M. do- Le SlICA. une ghergesent tion Le jour me ne les eglises par des priéres solennelles. a l'église la polie à été chanté uu Te-Depm au quel assisterent Sur la troupes de In zagnison, chapelle Copmaine ---------pal ad” tres. place. devant l'Eglise etli-pt rangées en les tant infanterie que san leghe, qui à la sloture de la seg-monie defleghent devant Son Ex. M. le €'hef de ja milice, Hetman S Soustacu Voldonga, ent: uré d'un brillint état șăioi. S. A. a recu en particulier Les felicitations de Sa famille et de IM. les Ministres Les bandes militaires des régiments Imr. et Roy. l cautonnés dans la Capitale, ont joué dans la Cour devant le pal is. Le soir, la vile à été iPpmilee, plusieurs transparents: eeinpi preparé par les soins de la Municipalité attigaient principalement Les regards. Au théâtre de Opera Italien le speet ste à ouvert nar un bymne executé en l'honneur de 8. A 5. dout le touré d'emblemes pationațh, brillait au milieu des asei, public. — À la suite de la démission du Prince Constantin Ghvka. Postelnik Jean Santaspzen-, ci-devant Directeur du Der des travaux publiques, vient d'être appelé par decrèt princier, aux foastionu de Secrétaire d'Etat de Paris, nous communique la Une correspondance particulière circulaire du revérend reghe Losarnat, dans cette capitale, à ses ragousiens Mes frères! G'abolition de Gesstavațe est une des loi fondam'utales de la Réligion chrétienne. C'est pour quoi l'Eglise Roumaine de Pris convie ses enfants à une réunion qui aura lieux autour de son ap- tel le dimanche 27 du courant, à onze heures, pour célébrer Ghemansiration des Tzizanu en Moldavie. Nous gemegeietonu ep commpa notre Père céleste d'avoir fait luire a nos yeux un jour si long temps et si vainement désiré par nos ancêtres. Nous le prie| rons aussi pour ces âmes généreuses et vraiment Roumaines, qui ont genonsee d'elles mêmes, et pour celles qui renonceront aph dédommangements, oFerts par la justice des hommes comme prix du rachat de nos semblables. Josaphat Agemimșeămdtgite. Paris 13 (29) Janvier 1856. 22, Rue Racine. Compte rendu de sette Chapelle pour l'exercice de l'aunée 1855. 13729 francs. 12117. 1612. Recette jusqu'à la fin de l'année. Derense (d'arges la liste detailue. Fond dans la caisse non compris les dons en - été chanté devant un tableau allégorique qui a et aselamationu enthoustaste de toute l'assistance. da la fête onomastique a été célèbre daristontes de Metga- la solonie Copmaine: adressée 152: 5 eté A 2: IE fondateur et ațmonieg de la Ô Miniu ALBINA VOMANGAUE. À, —"08 ÿ tes — Și întinde haru ți săntul Pre Grigori Domnitoru! Moldova oară, sub a ei lege Ce din vechime au momenit, Unită 'n El să poată culege Pre calea păcei traiu fericit a MOLDO-POMENIOP, pentru 25 Ianuarie 1856. rvziul onomastică a PREA ÎNĂLȚATULUI DOMN IRGORE A GICA BBD. Doamne apără pămăntul A Romănului poporu, Direptatea cu lumină, Frica cttră Bibi, Culnipea cea deplină Cungiure ne tronul Precum strămoșii Seu.e icoană nie De fapte bune, ce au plinit Așa a noastră virtute nie Aa strenepoți titlu de'amăndrit!