Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-12-03 / nr. 96

znr” on = Tt­­ zii nul îlpgt. „r..1a de Moldaviea ce publică La Sarlette de Moldavie parait à Jas­­rotiturul Albinei, Lunea și sy à GInutitnt de GADeiPe, topu les Lun­ Toea. Prețul abonamentului pe dis et Jeudis. Prix fabonnement, trois un anu,­iti lei. A înștiințărilor ducats par année Prix d'insegt­m­ pour căte 1 leu răndul; qu Buletinul des annonce 1 piastie la ligne, et dans Orisiear 50 parale. le Bulletin. Officiel 59 paras. 1556. .AC-. T on 25 MT AIDANT) (| D TOME ABBRJEgZ. luni 3 DEKEMBPIE DGDE -- sx aus - ‘ - é 4. -M s Spre întocmai îndeplinire Articolului 272, din reglement, poroncesc că de­­. „ - - - acum înainte acei din ofițerii căl Jl CED.. doi ani după retragirea lor. . a miliției pămăntești, carii după cerire lor au din vreme în vreme, nu vor pute fi primiți iarăși în ser­­vițiul Militar, de (subscris) TEODOR BALII. DEPARTAMENTUL CULTULUI și al INSTRUCȚIEI PUBLICE. Din motivul sezoanelor prescrisă de delegatul acestui Depart, D-lui Aga­gheorghie Dulcescu, însărcinat cu prezidarea lucrărei de formarea comisiei a­­legătoare l a alegerei de Efori și sindici a Eforiei Armene din Capitalie, terminul de 4 a curentei luni Dechemvrie ce au fost publicat prin Buletinul cu No. 89, fiind în strămutare, iar desăvărșirea cerutei lucrări încuviințindu­­să à ce face Duminică în 9 Dechemvrie, să publică aceasta spre obșteasca știință a fețelor competente de a asista la zisa lucrare. (subscris) G.Asachi. No. 6200. 30 Noemvrie 1856. Duupă nemulțămirele răspăndite din partea publicului în cauza schimbărei de monedă în plata depeșelor în Biurourile telegrafice, Departe au fost re­­%­giaristi ca în viitoriu persoanele ce vor avea a se sluji de corespondența telegrafică, se înfățoșeză o dată cu depeșa și plata cuvenită în monedă notrivită, spre a nu mai fi nevoe a se întoarce nimica. Contra jăluiri însă, îmnfoțoșinduse asupra acestei dispoziții, în privirea smintelelor și À neîn­­lespirilor ne întimpinau persoanele ce ce slujesc de telegraf trebuind a cău­­ta monedă potrivită, apoi Depart, au încuviințat à ce urma Ka mai înainte, în­­ormănduse restul cuvenit de la monedele ce ap da. Aceasta ce aduce la cunoștința publică făcăndu-se cunostut, KB precum ta­­ritfa prețurilor este obștește țintă și care tot acum pute lua în considerație No. 4496, 12 Noemv­rie 1856. Politica au Capitaliei, deși prin adresul că de da Zi întăi Dechemvrie a fost demicionați prin Bulstin, apoi 6 A­­ și “Te­­ma" No. 48. F. că monedă rimirea lor poroncesc potrivită spre MITALE DIN NEANTPE. Caimacamie a Principatului Moldovei ‘ Portrivit Anaforalei , cuviințează sub­leiten D­ragoș, a mijlocit acei onorabile OPDINE DE o. 3.782 Aceasta poroncesc - DZI PRIN a DD. șefilor corpului jandarmeriei, anților în retragire Petru Codrea­nu și Dimitrie în serviție în regimentul de jandarmi a să obști il O.­bști spre No. 47. Iașii, în 25 NAA a să prmi spre știință, redacții de s'au publicat, Iașii, în 26 Noemvrie 1856, ori cine ap­ape corespondenții numai loc nici OACTE. DEPARTAMENTUL LUC. PUBLICE. a are din n­ou telegrafice, ba să în­­u. la vacanție CC publica să'și pregăteas­ o nemulțămire, care nu se va sub No. 21,701 a tr'un |­­ 6 1 NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR 1 À LI Caïmacamie de GPosrodagat de Moldavie. ORDRES DU JOUR SUPÉRIEURS. Yu le rapport No. 3752 du commandant de la Gendarmerie, J'approuve la rentrée au service de cellu arme dés sops-leptenantu Pierre Kodrean et De­­mètre Dragosch, pour remplir les postes actuellement vacants.“ No. 47. Jassy 25 Novembre 1856. „îcn conformité avec Part. 272 du Réglement militaire, Gogdonne qu’à Gane­­nir, ceux des officiers de la Milice qui auront volontairement quitté le ser­­vice, ne pourront, sur leur demande rentrer au service militaire, que lors­­quo deux années seront révolues depuis le jour de leur retraite. No. 48, Jassy 26 Novembre 1856. Ces dispositions seront portées à la connaissance publique. (signé) THEODORE BALSCHE. DERANTEMEAT DU CULTE ET DE L'INSTRUCTION PUBLIQUE. En égard aux motifs allégués par le délégué de ce Département, M. GAga G. Doultchesko, chargé de présider à la formation d’un commission électorale, et à Pélection des membres et des syndies de Ghernoghie arménienne de la ca­­pilale ; le terme du 4 du ct. qui a ete annoncé par le bulletin officiel No. 89, étant ajourné à Dimanche le 9 du ct, la rédaction de la feuille officielle voudra bien publier cet ajournement pour l'édification des personnes que cela son­­segne. (signé) S. Lupti. No. 6200, ce :0 Nov. 1856. DÉPARTEMENT DES TRAVAUX PUBLICS. Arp le mécontentement manifesté rag le public relativement au change des monnaies pour le paiement des dépêches au bureau du télégraphe électrique, ce Département avait établi pour régle, quà l'avenir les personnes qui auraient à se servir de la télégraphie pour leur corres)ondänce, epusent à présenter en même temps que la dépêche, une ou des monnaies d'une valeur équivalente au prix fixé par le tarif, afin que le bureau ne fat pas tenu de rendre un surplus. Des réclamations contraires ayant ete faites à l'égard de cette disposition, à cause des difficultés et du retard qu'éprouvaient les personnes quise servent de la télégraphie, à se procurer de la monnaie gherghesentant juste Le prix de la dépêche, ce Dépar­­tement à jugé convenable de rétablir l'ordre antérieur, qui consistait à rendre la monnae de la pièce qui serait offerte. Cette disposition est portée à Ja son­­publique, tout en informant que quoique la tarif de la taxe suit de­­néanmoins il vient d'être de nouveau publié dans le Bulletin, naissance jà connu, écarter toute contestation qui ne saurait êlre prise en considération. — Prefecture de la Potice de la Capitale. La préfecture par son adresse No. 21701 avait sollicité la Rédaction de la feuille officielle de publier, qu'à partir du I-eg décembre ct. le prix du pain pour ffff 72 haus nom­ăntapea D MNITOPLIOP MOLDOVEI.­­ măntulri, carile, Br, în nedumerire, ” f­a VA ! oare fi-va asta lipsa cunoștinței noastre arheologi­­­­ce, nu puturăm deslega enigamia acestue m­ai departe de păretele bisericei nu mai erau cemne de cu LG: S­ă că În catacombele Monastirei Putna. Lipsa unui secr­u (Urma), aruncă pre toți frasctul a vre­unei r­eligiei noastre, afară asemăna alte împrejurări. ...? aceea, aceste rămășițe de asemene osebit bas curat și bine­cuvăntat­ă iuvine observa că la fie­care mormănt Ce Păcu căte un protocol foarte cuprinzător și acuzat dapre pășirea lucrărei și succesiva aflare a tutu­­fiind­­­lor rămășițelor din șormbănt. De aice, că o sirmă se au veruți fină de aur să se fi­i spre AN ți­­se va împărtăși mai în urmă vor des­­­ „ vre un mormănt, se mersără la mormăntul lui bogdan nut una de alta, au că prin borticele ar fi fost cu­ cine cu precizitate, căci, atau toată luarea­ aminte ca via? l află un mormănt reposat la 1517, carile, în privința cu celelalte. În de un trept ce pasără în­­dupre ritul năuntrul „ma pănă amu, eroapa zidită aice așijderea structurei din­ sute acele arabesce de marginile de încheitoare numai închipuită, mor­­Ka mi toate palme adănc sub pămănt și chiar adăncime de 47­, palme, e­­u privazuri lucrate aflară mente arabesce un capăt mai îngust puține rămășițe nobilă la fu șepte toate din oseminte, de coronă de ginile mai din și stofă prețuoasă a unei mantii demase și, de stofă prețuoasă de matasă samănă de colorul vișiniu. mucai lucrată (eptagonu) avănd multe borticele, ce samănă să fi servit și de la masiv, și cornurile NA..E LJ.E3 În 15 Noemvrie dimineață, se reîncepu cerca­­as­­ lIb­i ZX nrii. IV ini À vr à­­ iin * fir gros de asp, și mar­­rea mormăntului lui Bogdan IV, unde să găsiră trei carea și as­­inele toate de auru, unul o verigă cu margini gra­­și dupre cum pare altul cu o mică piatră prețuoasă de topaz ne­­tăetă, și al treilea cu o și în Pe lăngă aceste, de a lungul tăete aur cipsi mantiei era 41, la apr­oa­pe 3 palmace și plimbul de sus și pănă în jos pe d­inainte cu o țesătură masivă de firu de aur și cu foarte mare artă lucrată, se aflară Supravenind­­. ăe­ă tăltijhni­­e DDN, fie-care la care CB de de­sășurit CLIHAL Bit BVOU p­e întreg, a­­ceste, cre-­z­­ini arc. . o parte în sen- Capa, contem­ cercarea mai departe, a se mai altul Mai largu, în for­­N și nu de fi prinse a între toate obiecte si PE ce ci cel mul la non inf­arne ” ma unei jumătăți de pară, de prețu în privința eraldică de la mașgini stemei) a țerei Moldovei. Gulerul manier la picioarele acelui­a Despre valora reală a a fi țintește asupra vorbei că ț pieatră pănă acum aflate tutulor să și mai de carniolu care se se lui Boldan, despre carile amu­­ a lucrurilor aflate, ni-

Next