Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-01-19 / nr. 6
oate jurnalele din London și trebue să mai spunem, că puțin și opiniea publică; căci, în timpurile de față, Englezii cent mai mult aplecați la urmărirea rezbelului, decăt la încheierea păcei. Însă, cu totul încontra acestei generale nencuviințări și chiar tocmai pentru asta, broșura învățatului economist Englez, cuprinde în sine lucruri foarte însămnate. Presa Londonului o judecă după patimile ei, o declară nevrednică de numele autorului, și o tratează ca pe o carte ce s'ar trage toată însămnătatea numai Acii însă, carii vor ceti în liniște astă lucrare, și fără de întărzarea rezbelică sub a căreia influenție ce sbuciumă acum opiniea publică Engleză, vor fi nevoiți să recunoască în ea, nu însă și în toate ideile, o mare judecași o critică foarte înțăde la acel nume, lă, mult rezon, leaptă a smintelor chiar de la începerea conflictului oriental. TRIMSUL anunță sosirea la London a doctorului Landvit, unul dintre bravii apărători a Carsului. Doctorul s'au eliberat de către Generalul Muraviev, din cauza îngrijirilor necontenite ce au dat soldaților Rosieni, răniți în zădarnicul asalt de la 29 Septemvrie. Sgachelberg, sunt în păduire. TEPRES din 12 Ianuarie adeverește, că contra propunerile Rusiei trimise la Viena prin mijlocirea contelui scrise cu un cuget de adevăr și ele nu se deosăbeau în principur, de căt numai în ce se atingea de amănunțile practice a propunerilor hotărăte de alieați. După ziua ei, ar fi pre adevărat, că propunerile Rusiene vor fi mult mai plăcute Sultanului, decăt acele pregătite de alieați. Vorbele răspăndite și atingătoare de o întrevedere sau conversație, ce ar fi urmat la S. Petersburg între deosebiții miniștri și anume: DD. Neselrode, Esterhazi, Seebah și Sonen, ar fi fără temei. În scurt, după ziua acestui Jurnal, prevederile pentru pace, înfățoșază sub cele mai bune meniri, multe între partizile revoluționare. Cu toate aceste, ministerul după ce au luat măsuri feritoare, au învoit un carneval cu costtumuri de mască, plinite de cătră toți, ni se P Italie 4. Pe cănd lumea se îngrijește a curma prin pace, rezbelul cel stărpitor, fericita Italie nu are altă grijă decăt carnevalul. Guvernatorii provințiilor Romane (a Papei) au căpătat din toate părți cereri a se rădica ordinul, carile oprea libera serbare a carnevalului. Îndesitele cereri din mai părți, dau prepus de riscai înțălegeri însă oprește a pune mască pe față, și prefacerea feței prin bou, prin borde f. Asemene s'au oprit a se întrebuința drept mască, vestmănt preuțesc ca și acel militar. Spiritul rezbelic a nației Grecești, acele bande, drept tănd nate a nostru Greciea. Ambasadorul A. Porți, Rita-beiu, au cocit la începutul lunei Ianuarie la Atena, acupol prin nenumărate bande de hoți, carii cutiferă deosebite părți a Greciei. Noul misuri spre a stărpi care au organizat 16 coloane de jandarmi, decifi constrăns prin pace, se de rezbel, a urmărit. Smoleniți, pe bandiți, au luat nepure suflămă Tatrul Rezbelului. În 22 Dechemvrie, un dezertor băia alieată, că de la 47 Franțezi, aice. El De asemine, ei au mai vorbit despre putința unui atac și tot o dată, arătăndu'și încălțămintele, au încredințat că trupele erau pregătite pentru gheață. Din asta și somnul în tabără era pe apucate și soldații dormeau înbracați. De la 12 Dechemvrie nu s'au mai desghețat, ci din contra de la 18 pănă la 21 Dechemvrie, frigul au fost destul de mare. Sentinelile nu stau mai mult de un patar. Întărituri și vase, se așteptau de la Camieș. Nimic nuou de la Chimburn. Vorbele despre atac nu s'au adeverit; cu toate aceste stau trupele tot gata. Mijloacele de apărare se sporesc pe fiecare dzi, și fie cine ape aice deplină încredere în rezultat, patru zile, temperatura este îndestul de blăndă. Decreyspi n'au mai urmat vas se poate privi acum ca de za au 12. Tot limanul formează o nemărginită cămpie de gheață, nopțile sunt foarte sănine de vr'o u zile, o mică fortăreță. Numeroase puncte de Cazaci, s'au așăzat în Crăm prin jurul taberei alieate, însă, privegerea trupelor, au făcut zădarnice aceste șireclicuri. Un vas de transport Englez, încărcat cu pulbere, Marea Marmora grade sub zero, s'au priimit în taau arătat că au fugit pentru ea buna tratare ce se făcea la Eupatoriea. O fregată prizonierilor lucru ce e Franțeză sau din cauza stricăciunilor ce rise; ea au fost scoasă de vasul Labrador, că știde cătră De tpel sau Fiecare mărit în li sutea denimică sărit în aer MOoPVITALELE GRILEI Depeșe Telegrafice. Generalul Bazen au purces de la Marsilica la Sevastopoli, pănă în 6 ianuarie urma acolo mare geru, și canonada asupra fortului Nord, nu conținea. Se proiecta o expediție în Georgiea sub comanda generalului Colen Cambel. Generalul Wiliams petrecea încă la Tiflis. Generalul Muraviev, după ce au surupat tăriile înaintate de la Cars, au lăsat acolo o garnizonă de 1000 soldați, bine aprovizionați, iar cu restul armiei sale s'au îndreptat spre Gumpi. Cincisprezece mi Turci și Egipteni au debarcat la Trapezunda, din care, o parte s'au înaintat cupe Erzerum, după ce au pătimit mari neagrunsuri din cauza gerului și a ninsorei. Rumperea Persiei cu Angliea, este un tact deplinit. Șahul ni s'au înduplecat la mijlocirea Franțeză, după ce au asdzit despre căderea cetăței Carl. D. Murat. Ambasadorul Angliei, carile se arăta de asemene neînduplicător, au purces de la Teheran în 6 Dec. și toată legațiea Britanică agiunsăse aproape de Mosul. Prințul Alecsandru, Domnitor a Serbiei, au împărtășit la Constantinopoli, că redactorul Serbesc a jurnalului oficial din Beligrad, s'au destituat, pentru că au reprodus un articol din Albina Nordică ce se publică la S. petersburg. Spun că Drezda sau Brucsela s'ar fi propus pentru locul de Conferenții. Expedițiile de amuniții la Crăm, ce se amănară, dar s'au înoit. De la Varșovica scriu din 3 (15) Ianuarie, că, Prințul Paschevici vederează încă de agiune putere viețuitoare. El are încă toate simțirile, mi glasul lui sună sine. Ex cunoare a lui stare și sufere cu supunerea sa pătimire. Fără ajiutor străin, nu se poate întoarce în așernut. În Calabriea, au urmat puternice cutremure de pămănt. JURNALUL de S. PETERSBURG din 10 Ianuarie dzice: În privirea dorinților Europei întregi, Guvernul Imperial a Rusiei au acceptat propunerile Austriene. Guvernul Imperial n'au voit prin tratații de lucruri secundarie (des disspssions assessoighes) a întărzie împăcarea, a căruea succes respunde dorințelor sale celor mai vii, drept care cu toată încrederea așteptăm că opiniea publică a tuturor țărilor, va fi să aprețuească o asemene moderație. MORNING-POST scrie că alieații vor cere de la Rosiea reale mărturii, că Rosiea nu va mai reîncepe alte încercări de învăluire. 7.48 (2) Magasin de Jean Lewandowskhi à Jassy, Le soussigné a l'honneur d'annoncer a ses chalands qu'il vient de recevoir toutes espéces de marchaudises de France, d'Angleterre qu’il offre aux prix les plus modiques telles que: Bijouterie d’après le gout le plus moderne. Parfumeries des premiers fournisseurs de Paris. Chaussures pour hommes, dames & enfant. Gants de Paris id. id. id. Objets de toilette en tout genre, de corsets pour femmes et demoiselles. Papetterie pour Chancellerie et de luxe. Assortiment complet de machines à café d’invention récente et divers ustensiles de ménage. Toutes sortes d'objets d'optique lunettes, en tous genres, lorgnons, thermométres barometres &. Vin étrangers, liqueurs fines, thé, chocolat de santé et un assortiment considérables en conserve alimentaire, de toutes espéces. Bonbons de Paris, dattes &. fruits d'Afrique. Cigares de havane de premier choix &. autres. Le Magasin de soussigné est le principal dépôt des poudres de Seidliz, et se charge de comissions pour toțtes les villes de l’intérieur de la Principauté et de l'étranger. Jean Lewandowski. IAȘI, INSTITUTUL TEO MATOGRAFIC A AJIBINEI ROMĂNE. Monitopis. În orice espicație a unui sapsal cu o Femee, sentimentele naturale inimei noastre mi „ politeței, ce ni se de educație mi frecventarea lumei, libertatea absolută a atacului mi străintele mare și 16c - asupra barbatului, că însă un pedepsit sau un adapt. A. O. I... . . o