Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-11-26 / nr. 94
riștii suferind lor, respins apoi cu putere, niți de doă coloane care alergasă, și prizonieri. Nord-America, să'l omoare la întărituri, între soldați ne pieața Piero, niți, ear l'azera de a nu scrie o singurici o laudă și să true pr notă de muzică. D. Chiselefă au priimit pănă acuma în saloanele sale toată elita barbaților politici și a societăței Pariziene. Ei au început cel întăiu adunările în cursul ernei, și invitațiile sale sunt foarte căutate de cătră toți. Sparndlea. (Urma mi încheierea apr. din Gazeta ECTIANA) Cele întăi descărcături de finețe au pecturnat doi soldați și un cetățan. Arestații s'au făcut și santinele s'au pus la poarta Vămei, pe piața Riego și în strata Ariola. Tot acel jurnal din 14 mai adaoge urmă Cănd brigadirul gubernatorului miși de toarelelitar, cu o escortă de gvardie civilă carabineri au sosit pe piață; grupele BA priimiră cu strigătele: Să trăească Republica și focuri de sunete trase chiar pe puși. Grupele au fost împrăștiete de trupe și o banîn toate dă a gubernatorului s'au publicat cvartalile. În cvartalul Persei, artilerei întăi foc a republicanii au Sprijinit baioneta, baricadele care se formasă de cetățeni, resturnănd căzuți la Luzorn și la apoi sinerau. Dugheana Timpapola, de unde fabricantului de finete Boreza s'au apadar. la 9 oare de sară focul încetasă, baricadele se luasă și cănd s'au cercetat deosebitele panturi ale luntei, s'au găsit un cetățan mort și un altul rănit Vr'o 20 cetățeni în dosul baricadelor, s'au făcut prizonieri cu armile în mănă. Consiliul de rezbel s'au întrunit în date. După căt se pare, gubernatorul militar priimise o scrisoare anonimă, prin care'i descoperea planul revoltanților. arăta că, ii vreau să proclame Republica pe el și și Almeda, pe gubernatorul civil. Doă tunuri s'au așăzat din îngrijire la Guadelmedica Un alt tun s au asc Din ele se vede că Nindore Herald anunță cum că, dupre vitezele cele mai D. Buchanan se va compune din generalul Cas, secretar de Stat, gubernorul Tonei, secretar de marină, colonelul Ricardion director general a poștelor, Dr. Hovel Cub, secretar a visteriei, D. Brngt secretar din năuntru. Însă pănă acum nu se ște cine va fi generaldepe șile telegrafice din America centrală primite pe la Nuoul Orbean, asigură lui Walcher în Nicaragua, treptat ce înbunătățește. Biruințele sale de și Macaia ce adiveresc, ear armiea din Oregon a da îngrijere și Gubernatorul Stevene carile se dusese s'au văzut despre Nord și la vestul fluviului Caise în puterea Indienilor. Politica Siracusa s'au pustiet de incendiu, carile au nimicit proprietăți S. M. Cleiton, ministrul american, caCriza ministerială s'au încheiet în Sfaturile murit la Duvru Noemvrie, după o îndelungată suferință. NoVITA lELE 4118 TH. Gazeta LE PAYS raporte stantinopoli, KBD. Poartă ap fi răspuns asupra notei D. Tuvenel că în cauza dezertărei Principatelor și a mărei Negre să se înțăleagă Franției că Angliea și cu Austriea, și că atunce Poarta va aduce întru înplinire hotărările făcute. Ministeriul cel mou, este format în modulur- Marele Vezir Reșid, Aali- Pașia și Fuad-Pașa, ministri Făor portofoliu. Ministru Intereselor străine: Azem Pașa. Din asta se vede, că persoanele principale a cabinetului trecut, se află în sinul ministeriului nou. Ministrul cel nou a Intereselor străine, a cărui nume, e necunoscut la apus, se considerează ca un barbat loial. El,au fost mai înainte învățător și secretar a Sultanului. Îndeobște, compunerea cabinetului nou, este de acel feliu de a se aduce satisfacție Franției. La Constantinopoli se audză, cum că, guvernul Rosiean, ar fi înaintit cu n zel estraordinar, lucrările de întărire a cetăților Acherman, Oceacoff și Chimburn, care cântă. Constituționelul Ioae Semi-Oficială, zilei, care se încheie cu următoare vrednice de însămnare: și deca găndul guvernurilor mi starea relațiilor case dupre larma ce să face în jurul nostru și prin foile publice. Puterile À le întemeea pacea Esponei, mai înainte ticea pe te țintesc la aceasta, și avem toată încrederea că peste puțin, lumea pa ave dovezi despre spiritul înțălept și înpăcător, 1 zilei însuflețește. Tor acea Gazetă dzice, încă nu ce cunoașe deslegarea crestiei Sințere, deși puteri ce pot opune unei intervenții mare (din partea Prusiei). Guvernul Greciei, au înpărtășit la London un act diplomatic cuprinzătorii stărei politice și finanțiale a țărei, înpreună cu guruiri a plini cu sfințenie îndatoririle, cerănd îngăduire, protecție a puterilor apusane, și binevoința fiind că prin asta tronul Greciei va căpăta un razim puternic. —De la Galați înștiințeaze, cum că comisiei acolo lucrătoare, pentru navigație a Dunărei, au început a ei lucrări spre a înlesli plu la gurile acestui riu. Șalupa Franțeze „Alert” s'au rănduit a restatornici mi răndueala modului desse află acu acolo în deplină Astă măsură era foarte neaparată, nile călăuzilor și a altor patroni, carii despocau fără cruțare. Asămine comisiea au orănduit un vaporu Turtescu cu mașina Bagher, spre a curăți arinișurile de la Alganii. Opiniea competentă încredințează, că amu nici în viitor, nu va fi foarte cosilisitoare, înlăturarea arinișelor Algane, nici pentru care se crede de ajuns închiderea din partea Rușiei a unui canal care dă în brațul Sulinei. Astăzi în 13 Noemvrie au purces de aice comisiea spre a cerceta Chiliei și a Sănt. Gheorgi. Imperatorul și Împărăteasa Frațșției la palatul Tuilerini. Regele la 17 (29) Noemvrie în În discursul constatează dorința de pace a Europei, însă s'au mutat Prusiei au deschis persoană camerile tronului susținea case drituri asupra Principatului Nevsatelului. Presa de Orient dzice, că amu în Besarabiea sporind să însamnă trupele Rusiene, au fost peste tot „eiea” Vaporul noutăți de la Niu lorc au sosit morți, il luără Prin ea sce la Liverpol cu la 12 Noem aa Melila ce așepde Madrid arată, ear între revoltanți, 5 pănă septe și librărăniți cabinetul poziție a voit de mător: nada se tă afla Ki se află în cele mai bune condiții. Indigenii un milion dolari. Dau negoțier tratatul au început la ii spre a negoți ea, a se retrage, acreditate, că ca au 9 la GreToată partea așăzade un Ciiton Bulver, made Unite la chear blicările vas de un pe amu înfățoșată nn ou articol au etatornică dorință că căpitanii vaselor încăpeau acolo în miară de an Kon-1 2 È la privire mai ales cărcăror ne o tărie impt a cresei cuvinte unite, a deua lucrare, pentru în privirea a rămăne „Nu la arinișurile ce cuvine a Alganiei și acest gurile - V G -„GOLITOR VEZA IAȘII INSTUTUL TIPOLITOGRAFIC A ALBINEI ROMĂNE Actul cel mai interesant de astădzi este nota identică care am sa cadorii Rosiei și Franției au arezentat Î. S. Repud-Pașa, ea cuprinde 4 punturi principale: 1-iu în locul Bolgradului Rosiea propune să dee Turciei insula Șerpilor și Delta Dunărei. 2-le Oare Î. Poartă ns vede că ocupațiea Principatelor este în contra Apt. 31 a tratatului de pace” ae De asemenei cuprinderea Mărei Negre. 4-10 Despre peoglanizarea Principatelor, care D. fi de opinie ca Divanurile ad-nos, liber să rostească în favorul unirei teritoriale și administpatise a Principatelor, deacă asta ar fi dupre dorința locuitorilor? deacă astu pot s'ar lua în considerație de Congresul din Paris, oare Poarta ca putere Suzerană, s'ar opune? Spre a desbate aceste întrebări avea a se face un consiliu estraordinar, și totodată Poarta au împărtășit Nota Angliei, Austriei și Franției. | | £ q à 2 58 > ac » n „ni - CRG5l ---- ---- -- G