Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-01-14 / nr. 4
L14 - nuoue milelonte însemnătoare în favorul semnări publice ne reclamă cu plăcere în an. Buletinul O | tions à leur destination primitive, pour subvenir par là à tant d'umeliorations que țara. reclame le Dienstghe du Dar En attendant la source Tot sub îngrijirea St. Spiridon, vient de con isporul bine-facerilor o nouă fontație cată de D. Post, sub patronajul ficial publică un act nici partea acei case sanitare Cotinescu. D. Post. Drăghici s'au înființat în satul sătu Ggiurgeni o școală sătească pentru creșterea fiilor lucrătorilor de pământ, nici aniulspitalului Central nu au secat la Dimitrie Drăgici, carile s'au îndănuit a numitului Boieri, carile după gent din țint. Roman, earams cu un venit binefacerilor de noi, și a unui Ospital de 40 crivate în politica Bacast făcu a ea moșie 11,100 leine DD. Medelnicer Ioan Andoniu Giunadmiue au use acel așezămănt de Săntul Spiridon, au încredințat și Slugerus enregistrons aujourd'hui la nouvelle fondation d'un cet hôpital sa terre de Gi cès, il a fait pne rente am Le Buïletin santé à MM. le Nedelnitzeg dans core la ville de Vasloui par Mr. Officiel Ioan | après avoir placé cet à étab ses frais que M. pays. hopital pour 40 Dragitch, des bien faits n'a point tari de nos jours; nops faite qui a légué à urgeni district de Romano, et auque!, jusqu'à son devuelle de 11,020 piastres. publie du lissement sous le patronage un act susdit Boyard, lequel, de l'hôpital central fier les soins d'administration de celle maison de Jean Antonio et le Soulger Jean Kotinesco. Dragitch a fondé le Postelnik Demetge l'instruction des enfantu des cullivateurs. sur sa lits, de C'est enterre, une école rurale pour SP SE ét 3-. ratul nu poate pica vombardarea | ? terpi pobili. - : d'intre dușmanii POLITICĂI. GAZETA de TELEPAN zice, că Hesistențica sa, de căt ascultănd de voința l amenință pe admiral că'l va AJU urmări criminalicește, după cum fie cine în Pentru ca cauza Sinteză să poată fi prin ră jurnalul german din Francfort care va renaște în forma reorganizarei Principatelor. Se așteaptă ratificațiea oficială a curților subscriitoare celui de pe urmă protocol a Conferenției de la Paris, spre a se tipări și acest document. Astă ratificație poate că se va aștepta vr'o 15 zile, în privirea îngreuerei drumului din acest anotimp. Se știe că s'au vorbit despre întrevederea ce au urmat la Atena între Regele Oton și ambasadorul Persiean, Feruc Han. Testul micului cuvănt, pronunției cu astă ocazie de trimesul Persiean, noaște. Însă se vede cu oarecare mirare, o aluzie la vechile lupte dintre Perși și Greci, doi nații și astădzi amice. Feruc-Han, trebue să fie un Persican îndestul de învățat și ei au avut dreptate să nu arăte ură asupra descingătorilor lui Mieltiad și Temistocle. După o pace de 2300 ani, lesne poate cineva să erte dușmanilor săi, și chiar Tanisul deacă va trăi ne atuncea. Ba agiunge la aceasta peste vr'o sută de secole, cănd în coloanele sale va vorbi despre Rosiea. Deschiderea Cortezilor Portughezi, au urmat în 3 Ianuarie. Cu astă ocazie Regele Don Pedro V, au pronunțiet un discurs. Acest document este de un caracter foarte liberal. Tănărul monarh anunță prin el curănda înfățoșare a osăbitei legi asupra învățăturei primare, căreia ex iau dar mai întindere, fără însă la CE ne'ngrijească cele alte graduri a învățăturei De, asemene ea îndeamnă ... a Ce ocupeze cu activitate de căi Prin aceasta cad toate vorbele din con rea - A ET totul lipsiți de noutăți Grebus de interesele Hinei și de cearta An fi primiți în armie cu graginea cui mai înverșunați aparre spre . și a copiilor Englizesc. E unde Franți ea au pregătit de Angliea are dreptul de a face și cheamă asă urmeze mai departe asupra purtărei sale ilegale, toată asprimea legilor. TRIMSUL din contra declară rezbelul Persiei, și asta este tocmai aceea la care nu se va învoi Angliea. Pentru astă putere, nu este Persiea aceea de care ar asculta Heratul în un asămine caz, dar Rosiea care ar comanda sub flamura politicei Persane. început, aplăudează aceasta și arată acum condițiile nouei păci pe care Hina va trebui să o încheie cu Angliea, o întinsă de dăunare, ocupație a Ciranului și a altor că ANS'au arătat mai nainte, că dom . PA ?teva punturi mai apropiete de capitalie, Unirea Englezilor în Indiea atărnă de la supremațiea lor în Afganistan. Și în zădar se va face orice încercare de a li se aminti cuprinderea înscrisă a tratatelor lor; căci, ii se vor ține numai de ideea ce au avut cănd le-au dictat. Ambasadorul Persan au sosit la Paris, și acum urmează întrebarea, dacă Imperatorul Napoleon va esbuti să încoroneze lucrarea sa pentru pace, prin înpăciuirea și a conflictului dintre Anglie a Eropei una după alta, în tristele sale întămplări. Sarcina mijlocitorului va fi grea atragă peste puțin pe toate puterile cuambasadă statornică primită la curtea din Pechin, și întrarea liber în țară, hărăzită voyagerilor de toate națiile. Taimful carile privește aceste rezultaturi ca folositoare civilizației și omenirei întregi, adaoge, că n'ar fi bine să se tăgăduească, că Angliea este chemată să joace cel întăi rol, în prefacerea acestui mare Imperiu, vită definitiv regulată, n'au mai ramas al- Perla de căt en ce capete întărirea Adunăsrea, carile amenință de a lua niște proporții federale la convențiile hotărăte în ții mult mai întinse, de căt acele ce le Paris. Astă întărire nu se pare a fi cunoaștem, văzănd și pe Rosiea la mijloc, îndoelnică și după căt se pare se va da Rezbelul carile s'ar ațita cu acest chip în încă de ln 14, în cea întăi dzi a întrunirei puterei legislative a Confederației și poate să fie de noată trimisă Agranicran și în Persiea, nu va întărzie să bună priimire acelor propuneri, judecănd dupre interesele ce să află întoate numile lui Napoleon n- au De la la Berlin deslegarea conflictului, într'un înțăles în joc, însă, deacă ea se va încorona de . pacinic, s'au asigurat. esbutire mai la urmă, atuncea, istorica va fi Chiar la Berlin, nu se înfață spre a înregistra numile lui Napomi RP PR MERS decăt foarte puțin de aceste impresii, ear în cele alte mari poliții a Germaniei, ște cu totul. Ieon PI, în întămplările și epocile cele mai glorioase, în epocile de pace, precum ea predomne I Sturg analele istoriei rezbelului. ALBINA NORDULUI din 1 Ianuarie, cyberg, priimind cu o sară mai nainte în au prinde o ordonanție Înpărătească cu data Po AI din 30 Dechemvrie privitoare ne corposul caaA- „seună cu mulți alți membri ai cieților mi academilor militare a Rusiei, or, fi așteună cu MAL mulți alții „pa acelui comitet, le-au asigurarea că cau Astă ordonanție întroduce mai multe schim fte lui comitet, le-au cu asigurarea că cauce t ucimuza Ste la cale pacinic, văr, care au de scop perfecționarea acelor”a Sinieră ce va pune la Re așezăminte, pină CR îngreue însă statul + IT a șestiei cerei trupelor pro- cu nuoue sarcine. Între nuouele schimbări, Tra asupra crestiei trecerei trupelor pr cea mai însămnătoare este acea care pre- fene prin oarecare pămănturi - ici mari ocupăm scrie primirea elevilor esterni chiar din încăt mui Mal avem să mișce asupra acestei clasa țăranilor cănd ii au măntuit cursu- Dieta germană sa desbat șeful scaunu, și ce poziție va lua Ausiile învățăturilor lor din universitate, Aieuve CT seaunu, și 2 ccești elevi vor , d , ca și :BECTI vnțeză dus de elevii iitărei lui sir M. Seimul, anunță Englezilor, tinge că singele vărsat de curănd în Hina, vaglo-Persicană, iar asupra lor ! “ , de la Canton este un Sinope s'o sub tăcere, pe căt va timp, pănă l-iu au fost înscris în ofițeri, întocmai MORNING HERALD, carile este lor, și unul data din Gela Stutgard *e scrie căse scrie că unu din Wirten- 7 Ianuarie, că Regelele de comunicație, care vor trebui să pue clienție pe prezidentul comitetului Statur- Portugaliea în relații cu restul Europei și să înlesnească relațiile provințiilor între ele. Azii întru aceasta vo Alară de phveștiea qu să așteptăm noua sosire că mentală, conferențiea a ce mai afla Cei mai nainte de politice, ceva, săntem cu în AEO MATE cum Publice. Pe lăngă aceste, Regele asigură că sta Regatului s'au îmbunătățit, atăt prin o sporire a mijloacelor de viețuire, căt germane, și prin o împuținare a pustierilor făcute deacă de holeră. În fine, el anunță, că Guvernul său BA propune cortezilor niște măsuri finanțiale, spre a spori veniturile Visteriei, în proporție cu cheltuelile neapărate cu criza prin care au trecut Portugaliei. Cuvăntul Regelui, adeverește chiar de la început, că neînțălogirile născute între guvernul la Goa și în PIndi, Portughez și curtea Pontificală, sănt în ajunul de a ce înlătura, după unelegoțiatorii îndelungate și ostenitoare. De la Constantinopoli se scrie cu data a poștei de pe ma- se a- | | căt pentru prvestiea O- de la Paris au pucănd Tezi Ka CR acum se Cu- odinioară dușmane, ne Cor