Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-01-14 / nr. 4
+) din 2 Ianuarie, particulari, necontemt nanțiale, proiectele drumurilor de fer, și în fine, de desbaterea firmanului atingător tăciunea de însușirile Divanurilor, să se întrunească în Principatele rene, spre a-și da ideile rea acestui însămnător obiect prin o comună înțălegere cu reprezentanții deosebitelor puteri Europeene, gășit de încheierea lor proprietari, care s'au împărpă cei de la Paris, în a doua întrunire, s'au mai întine condițiile reprezentației în cele doă adunări birnici și amiciale cărora cu totul despărțite ca esterni drepturi au prin cel întăi Pocla și Polonia pus armiei sale la Caucaz mai mult spre amendzi, cu scop de a despărți legătura popoarelor muntene. De la S. Petersburg 2 Ianuarie se scrie, înaintindul între Laba cea mare și acea mică, spre a întemeea acolo noue cetăți și a se întinde că drumul de fer de acolo și pănă la Varșovica, s'au înaintit pănă la Incera, după care Imperatorul s'au și dus acolo spre a inspecta lucrările. Pe lăngă acele ce s'au dzis despre schimîn învățătura militară, trebue să mai adăogim încă o observație, carea va vedera și mai bine țările însămnătoare ce s'au întrodus însemnătatea acestor reforme, care sănt mai o revoluție. Numărul acelor carii urmează astăzi școalele militare, este de 8000 și se va mai spori după cum s'au prevăzut chiar în ordonanție, fiind că, toți tinerii carii au urmat cursurile licee seaua universităților, vor pute fi priimiți și că toți nobilii în vărstă de 14 ani pănă la 177, vor fi priimiți gratis, de ar fi păscuți din părinți avuți sau germani. Comandantul de la Teodosiea, colonelul Gagarin, carile au petrecut cătva timpurie, au purces în zilele din urmă la postul său. Ca puntul cel mai de pe urmă, la carile să măntue drumul cel mare de la Sud, acest port va căpăta o însemnătate mare. El are un avantagiu peste toate porturile septentrionale a Mărei Negre, că nici o dată nu se închide de gheață. Relațiile intime a Rusiei cu Hina, nu sănt numai niște închipuiri. Din o relație de la Kiaxia (marginea Hinei) cătră tilan dului, rezultă că relații de poetă s'au statornicit în linie dreaptă de la Chiada la Pochin (în depărtare acestor doă punturi de 2820 linii chineză seau 1400 verste) cu toate aceste, curierul nu transporte atative fost proiect. este că guvernul CT foarte absorbit de cvestiile nizației acestor provinții. Doă seanțe umaneste și ficare vor rebui lor, asupra s'au consfințit Corespondentul a întări corse plănge din a clasei teranilor Prințul Bariatinschi urmeazăză de căt corespondenții oficiale, depeșile statului sînt purtate de ce în ce mai mult KB nu pre evenimentele urmate Dunăorgaconsulta cercetaîn apăuntrul ta, înpută tăcerea cinezilor întru aceas defăimat de care atăt de despotic, pre căt și crud în slă locașul celor livre, ca o lege de poliție împovorătoare și celor omenești, poate cel mai frumos panegiric ce s'au fătare. D'i cut pentru la frica sa. Comerțul cu ce li cesta însămnător, va cam de răs s'au desființat. TES f- He 2 prescriea că ferestrele de aa fațada fiecura de viteața viitoare. De aceea D. D zeul me cherei case să fie în număr ne'apărechet. a Ieraeliților și Un ucaz Împărătesc, publice, redică astă rea crudă moarte, vai de noi! a căre varsă aprescriere, tătea lacrimi pre căt a sa vieață săntă și virtuoasă au uscat ale omenirei sufe- ministrului cunoscut, nobleța înființat minilor întăi. vardi fiind că curieri Ce ie nimic destinei Austriea . rinde. Ei au murit aice pre pămănt !ă De la Viena se scrie că după cum este cănd rugi pentru creștini, ei au înviet acolo există o deosebire însămnătoare în sus, unde nu este decăt o singură credință între nobleța Italieană și nobleța eredi și un singur altaru, rugăndu-se pentru toți țară Austrieană. Această din urmă, are Franțezii. Fie memoriea drepturi și privilegiu, pe care nu li are cea cuvăntată după cum se află din loc mărit în certuri.” sigur, voința Imperatorului este ca de acum Ucigașul Verde au absorbit toată luaînainte să nu mai urmeze deosebire între reaminte publică nu numai a Franției ce a așaprovințiilor Italiene, astă hotărăre se va cări răle și cu talentul cultivat prin a cuprinde în un bilet autograf cătră minister, creștere ecsaltată, poziție a sa de bisericaș, „giulleu lectau Imperatorul au ordonat de a ce complecta „„„ de contrarie cu caracterul său, nepunep de la 1848, i'au însuflat planul amerostrat a face o epocă pune din un capitan an-șef, un leitenant 60 în istoriea bisericească. Ei au declarat iu, un sub-leite i și gravîntăiu, un sub-leitenant Gunteri că înaintea Asișelor (cercetărei) ape îndiști, în carii însă nu intră statul major ieși să fie advocatul și personalul accesoriu său, ca o pregătire la aceste să încredințază că ar fi măr franți ea. Crimenul cel crud, plinit în capitala lumei civilizate, la picioarele altarului, au mai adăncă olărire, turisit mai nainte următoarele: „Eu sănt un om dintre clerul cel ordinar, și mă înfățoșez ca plenipotent și advocat a clerului de răndu. ” În timpurile din urmă bi produs în toate clasele și religieiserica de tot s'au abătut din a ei cale. Tot acă în ce modu se - o dată s'au întrodus acea o noue dogmă, nu mi- esprimă în aceasta un organu a iudeilor, tă a inmaculatei care eu Franțezi, carile atestează rezultatul LU- 1 - - - - yl Ti scopăru o idolatrie. Scopul meu au fost ce au străbătut negurile ce îm a plini o mare lovitură, pentru ca prin măna și aceste zise sănt mea biserica în sfărșit să capete o deșteppărtășim soana Papei, Pe tronul său, Cu măna mca Cu omoru. Dar sănt om sărac, și nu mi-am de adănca durerea nenorocirei nevindecat “am putut strănge bani pentru a sămine călăriile de care s'au lovit concetățenii nostorie. De aceea mi am ales de sfară pe trii Catolici și Tu a lor biserică. Noi plăngem cu dănșii moartea unui sănt și virtuos bisericaș, carile în toate mitropolitul de Paris, deși nu avem nimic în contra persoanei Mitropolitului, precum clasele socie și în cazul întăi nu a și fi avut cel mai sentimentele mic motiv tăței protegeu de caritate (îndurare), de toleranță (îngăduire) de amorul aproapelui, de supunere, de înțelepciune, de marinimie și de îngrijire neobosită pentru toate pătimirile Noi cel în fricoa turmei lui încredințate. *) Dogma inmaculată, (credința?, a zemislitei ceremonii. Noi plăngem cu civilizație a getrupelui a săntei Mariei de CC. Mana [io în contra persoanei lui Papa și Mitropolitul au fost un om foarte bun, dar carile pentru preot M. la asămine un recnet de moarte în mezul unei auguste teză, care ăși acopere fața de doliu de rușine văzind plinidu-se în finul sacrificiue nu se caută la carul public a persoanei; de aceea au trebuit eu și verse singele Mitropolitul, precum ar fi trebuit să'și verse Papa deacă a'și fi putut plini scopul meu dupre planul cel dintăiu.” plăngem cu religiea crimenul sat plinit lui Dum- D. de Brunov avea să părăsească Pumnezeu, zeiței omului, și curețirei tu- DL 5.sul în 11 Ianuarie, fiindcă misiea sa se tulor cugetărilor rele, sacrilegiul neauzit „mtticiea- Acum nu rămăsăse alta de carile au aruncat un pumnalu de ucigașe șii----------..---- - și la toată și cu mai creștinătatea Catolică se rădică un strălucit soarele cel frumos și generos, un crimen Însă, ereditară Austrieană fiind la 1839, numai în un loc consfințit presuraua lor religie, moartea „Organu a Iudaismului Franțezi, ții zidirilor esportănd dar după Noi nu putem de o sfară pentru mormăntul acelui rescumpărarea concepții,”) în sar cum rușina însuflă guvernul sălbaticilor și ar înspăimănta cămipă, au fost în apul ceva flori de cea mai tuturor religiilor blestemați, pornirea sa, pretecstănd preste Învățații barbarieaeadul însă respăndim că noștrii dzicu, că a Creștinilor se vor bu Ba priimi cu păs56 milioane rope evlavios căzut la picioarele altarului pacate Prin case barbații virtuoși de toate nații, raportul haru sufletul acelui p nobil bisericaș,4 la Roma, model facterul persoanal a omului, ce la caracteși nobleța AB . Venețiean, gvardie a corpului lombardo Venețiean, care era arhiepiscopului era un înalt de părere noi + carile spre pămănt întregei lumi cănd înfrăța 1 în nbuzurile clerului Doupe statute ea ce com- vigioe Ka un alt Libur: mîmei, sub de rău și și dreptului binesufletul AN diuu Cu intăiu AM voit să mergu ! În astă privire eram deplin hotărit său ca persan s'au împrospătat proclamat în pentru care monument, la Roma