Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-02-14 / nr. 13
„( cunoscute, precum Prințul Stirveiu, Bivescu, Suțu mi sn giune Prințu, unit cu | plus que certains personnages bien connus, comme les Princes Stirbey, Bibesco, familiile Imperiale de Franțiea mi Pociea, mi a căruia nume 'n'ul cunosc, ce | Soulzo, et un jeune Prince, uni par le sang aux familles Impériales de Russie et află amura Paris, seau că de curănd z au fost mini fără a se înpărtăși de France, et dont j'ignore le nom, sont actuellement à Paris, ouy ont été în acte capitală de intrigele cele mari. récemment, et ils n'ont pas élé entièrement inoccupés, dans cette Capitale aux Acel priicol, aderepează că, îndată ce ar de la început, Imperatorul au grandes intrigues: voit să înființeză uniunea acelor doă [priuviate; că cerearea sau întării în DVagtiste dont il s’agit affirme que, dès le commencement meme, . astă opinie, mi el mai încredințează, că acea înaltă persoană sperează că voulait obtenir l'union des deux Principautés; que l'expérience va confirmé dans celelalte puteri, care să pare astădzi contrarie cu incorporațiea, vor încheiea Celle orinion, et il assure, en outre, que ce haut personnage espère que les să o adopteze. Scriitorul dă încă à înțălege, demins o întărește prin ec | autres Puissances qui paraissent aujourd'hui contraires a gneogretuite iipresii hotărăte, că unirea ambelor Principate ce va desbate de Adunările ta penmont par Gadorteg. L'écrivain donne aussi à entendre, bien qu'il ne gastigme vau a ce pesni în puterea Fermanilor Porței. Cu toate aceste, eu știu, Dom- | pas en termes propres, que l'union des deux Principautés sera discutée, par les nnsop met, și totdeauna am avut tol acea opinie, că asupra acestei crestii, assemblées qui doivent se réunir en vertu du Firman de la Porte. Dependant, Turciea, mi mi ce pare că mi Asclpiea a o idee de privit de tot contrarie wi că | je Sais, Mes seigneurs, el Dai toujours eu la même opinon, que sur cola - cu mare greutate și ar îngădui Adunărilor despre care vorbesc, de a face tron, la Turquie, ét je rois même l'Autriche see. | . 1 voir, care obiect, ecle din cea mai mare imel que dssemblees ce permet front ațu din unire obiectul deliberărilor sale, sera avec une très vivé répugnance qu'elles dont je viers de parler, de faire délibéce atinge de ceealaltă întrebare, procesul de aa unui nobil și în uniunea sau despre opt care altă crestie, întru aceasta cu credință s au Par rapport à l’autre question, posée par mon noble et savant ami, j'ai sog vățat amic, nu e îndoială că am cetit articolul Monitorului despre carile entainement la l'article du Moniteur, dont il a parlé, et, comme il le peuse, je au vorbit, și precum el crede, gam cetit cu oare care mirare. În ocaziea | l'ai lu avec quelque étonnement. A l'occasion actuelle, Messeigueurs, ie me de față, Domnilor mei, mă voi mărgini de a respunde la întrebarea nobilul bonnerai a répondre à la question de mon noble et savant amului și învățatului meu amic. În germanul carile s'au publicat, nu este nici o oprire a desbate despre Dans le Figman qui vient d'être publié, il n'y a aucune défense de discuter l'union, ou toute autre question. En cela, on a fidèlement réalisé les inten realizat intențiile, poetite la Congresul de Paris. Barbații statului, carii com mions exprimées au Congrès de Raghiu. Les hommes d'Etat qui somrosaient puneau atăt adunare, aë declarat, mi declarațiea lor s'au priimit de șenipo- | celte assemblée, déclarérent, — et leur déclaration fût acceptée par les plé tenții Turci, că poporul Principatelor va fi liber a discusta toate cvestiile iipotentiaires Tures que le peuple des Principautés serait libre de discuter care ap putea avea vre o înclinare cu forma Guvernului ue ap fi a ce în- | toutes les questions qui pourraient avoir des rapports avec la forme de goutroduce la el, și prin urmare, Domnilor mei, Fermanul le lasă libere de a | vernement à introduire chez lui, et, par conséquent, Messeigneurs, Ie Firman deschide desbaterile ne ap voi a face; dar tot o dată, de bună samă au urmat Inisue les Divans libres d'oștig toptes les disepusionu qu'ils vondgoni; mais îndatorire (the assomrtion segraing was) cum că nu ce va lua nici o hotărire, en même temps, ii était certainement entendu (ile păunmriion certainly nici ce va face pre o recomendare de cătră aceste Divanuri, care ar putea was qu'aucune détermination ne serait prise, ni aucune reccommandabon faite signi Suzeranitatea Porții, se lua o anevoi de a pune în lucrare astă putere vag ses Ditans, qui pat heurter la Suzerainele de la Porte, ou la forcere într'un modu care ar putea compromita siguranța și întregimea Imperiului exercer se pouvoir d'une façon qui rat somigometige la sûreté el sintégrisé Turcesc. Pentru acea dată, eu mă voi feri de a întra în orice desbatere de l'Empire Turc. Actuellement, je n'abstiendrai fentameg pne disspusion asupra acestui suget, seau a dzice, pănă în ue grad adoptezu opiniile, poctite | quelconque sur ce sujet, ou de dire jusqu'à quel point fadorte les opinions, de nobilul și învățatul meu amic, dar de bună samă mi papea mea ectesie ! Caprimées par mon noble et savant ami;mais mon et onnement est certainement pentru că la Congresul de Paris era o înțelegere, între reprezentanții pu | vis parce quil y a eu une entente, entre les représentants des granes Paisterilor mari, ca mai înaintea reunirei Dinanurilor, să ce fi consultat noux2xt Principatelor, că mai întăi a fi înpărtășite raportele comiarilor, șanses, au Congrès de Paris, qu'avant la réunion des Divans, qu'avant que Île peuple des Principautés eat ete eunsulté, qu'avant que le rapport des sommisși a fi Congresul pesnit spre a le uepuela, nici una din aceste puteri să nu | saires eût ete communiqué, el que le Congrès se fût réuni: pour examiner, facă nimică spre a înmuri oniunea în Principatele se au aiurea asupra aucune de ces Puissances ne segait gien pour influencer l'opinion dans les crestis particulare (unionea) cugeta deci, că nu fac alta decăt a respecta astă Principautés ou ailleurs, sur sette question particulière (sur l'union). Je pense vortanueb. rI5 peu „Cele ue IeNRUGG AJMEACIIE. , Asupra acestora Contele Kaapendon au dat următorul respuns: giuruință, întru căt Guvernul Reginei se află întru aceasta îndatorit, ferindumă, pentru acea dată, de a întra în declare pe asupra acestui obiect (unire). (Tradus din the Times 10 Fevruarie) rations. Or, s'estia une question de Le Comte de Clarendon de l'union l'objet de leurs la plus haute imrogtancee...fait la réponse suivante : done, que je Lt fais que D 3. llNN - le N. ment de la Reine y est engagé, en m'anstenant, pour le moment, d'entrer dans une discussion sur ce sujet, (l'union) (Traduit du The Times du {0 courant). ȚA P A-P'O MDNEA SCD. în zilele acestea cartea de vizită a majorității locuitorilor capitaliei, șei cu sașă a claselor de gips, pentru articolul din „Monitoriu” atingătoriu de unirea Principatelor Dunărene. Acest entusiasmu ue Romănii arată reprezentantului Maiestății Sale Imperatorului Capoleon I, pentru augustul interes ue poartă țărilor noastre, dovedesc dorința nemărginită ce toți Romănii au pentru înplinirea acestei neapărate uniri, care singură ar putea face fericirea Eselenirea Sa D. de Beclard, Consul general în Principatul Romăniei, privil țărilor noapte. În. Domnitorul Prințu CAIMACAM, dupre propunerea Presi Mitropolitei a Es. Ministrul Cultului, au v binevoit a numi ne Precuvioșiea ca D. Apximandrit Dionisie, de Egumen a Monast. Babeni în județul Rimnic-Sarat. TIMPUL Jurnalul de București publică următoarele: MuuuiUUMMMUIMVII AUURIPIMUMI”IILVUUMMIPUUUU RI VVIZĂI VVVRL . uui unii VU. . . de MMMMMĂDDvi di REVISTĂ POLITICĂ, prin care repetează aceea ce s'au arătat pe Peel au adaos, că, dacă cuvintele calde asupra acestui punt este mă putem posesiile sale Italiene, lucru ce au sale s'au părut atăcătoare, el este gata a puțin explicat mi înțăles, după cum area fost obiectul unei interpelații a D. Distraeli le retrage și ami esprima părerile sale de ce ea le pendon au încunoștiințat formal că trupele OST-DALIE-POST, publică un articol, credzuse și ne arătase camerei. Sir Re- alieate sănt în puntul respunzind la o întrebare curst Depmansa de convocație lui oficial Franțez, sultative, statului rt Peel respundzind la o întrebare atingătoare de un cuvănt rostit de cătră el la un ea va înfățoșa o propunere asupra surprindere. Însseanța din 12 făcut de jurnale, va trebui Că fie nerston înțăles în cazul acesta, că adecă nările vor pute să desbată cvestrea mirei, între Franțiea Din nătoare o altă declarație mult mai a Lordului Caarendon, rezultă, se și observează însă, sub rezerva drepturilor Porței. Aducere și joia trecută, au îndreptat cea au declarat, întăi subscrise, aceasta în contra celor ca a Dinanurilor con- Austriea pentru a ce garantui acestei din sp din publicațiile teci- în seanța din àcordul Palrău. dzi- 24 mi Austriea în adevăr sau tonului. D. Cobden de scop CE arunce ataÎle lăngă aceste, Sir au anunțat camerei, că la de ocă, convenție a urmată perațiilor flotelor Engleze în contra Canîn camera Lordzilor, Lord Clan deșertare- În urmarea articolului Monitorului LN 3 urat -par versal, crestrea Prințipatelor Dunăre pe o între Anralia și Austriea, goți Vieminunr din Birmingam, au recunoscut că în cupă cel întăi loc în preocupațiile poli.””7 încușteție acest fenomen politic la o adevăr s'au pronunțiet, că în el Cap afla tice din timpul de față. Despre dănsa s'au PEAR provocată prin înțălegerea ce vre oarecare atingem cătră unile persoane învorbit și în seanța de sară 9 Fevruarie aluteze între vuruile de S. Petersburg și sămnate, și între carii Prințul de Ligai Camerei lordzilor, și Lordul Clarendon, uilerii. r ” Morți chiar marile Ducă Constantin, înau declarat că, publicațiea jurnalu Ttiile care în Franțiea sănt învinovățite lina timpului de pregătire, improvizație a a Lordulii And. dumșănoase pentru Rosiea, și pentru Masă, ei au dat dpeurescuz pentru adeaera, au cauzat cea mai mare”, ar fi servit de instrumente. Ianuarie a camerei însămmurilor, înturnăndusă asupra factului unui țătot și Robert o dată KB n'au y au declarat, Da că n'au fost co- însuflat prin nici un sentiment de răvoi a avut că tratat secret, subscris între Franțiea și curt asupra nimănuia.