Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)

1857-02-14 / nr. 13

- Gazeta de Moldaviea se publică sa Institugul Albineid Lunea și Goea, Prețul abonamentului pe sn ană, aii lei, A înștiințărilor căte Oflicieal 50 parale. 1 leu răndul; în Buletinul Anul HCGGIG .! DT d -l nalE-AA ZAĂRROORLL ZGRULTR JI -eef foinș FEVRUARIE. ăăEESES La Gazette de Moldavie parait à Jas­­sy à l'institut de Abeille, tous les Lun­­Prix d'insertion pour des annonce 1 piastre la ligne, et dans dis et Jendis. le Bulletin Pr arbonpeșeșt, ducats par année Officiel 50 paras. à trois îndănuit pe NOVITALE ORDIN DIN NĂUANIU. Caimacamiea Principatului Moxdogel. DE DZI PRIN TOATĂ OASTEA. Potrivit cu prezentațiea Stabului Minției No. 2898. 2,283, prin care Jin urmarea raportu­­lui sub No au supus cerire pentru retragirea din serviciu a comandiriului batalionului al 2-le Maiorul rea sa cu totul din serviciul militar. Acest ordin se va obști prin oaste. (subscris) T. BALII. Costachi. demisiona­­Iașii 1 Fevruarie 1857. —Ec. S. D. CAIMACAM au dat alaltaieri unu mare prănz DD. generali și ofițeri superiori a trupelor de ocupație din Austriea, garnizonate în Capitalie. Île la încheierea ospățului, mai multe toaste s'au închinat întru prosperitatea MM. Sale MPERATORULUI mi Mpărătesei precum mi at armiei Imperiale. D. General Maior Șanț, au dat marța trecută un ospățu strălucit șefului mi ofițerilor superiori ai armiei Moldovene, iar ieri D. Baron Ghedel de Ja­­nua Consul General ax Austriei, au întrunit în otelul său ne DD. Ilen. mi Ofițeri superiori la un ospățu de adio. — Necsnstatea prelungită a DD. Logof. Crupenschi și Post. Lascar Mihalati, membrii Comisiei însărcinate cu luarea în stăpănire Administrațiea provizor­­nică a părței din Beserabiea, au nevoit pe Es. Sa CAIMACANUL spre a în­­lătura ori ce întărziere de a întroloca pe numiții Boeri prin D. Petru Roset Bălănescu și Spat. Mihlil Cerchez. - Crestiea Orientală au tras țara noastră din uitarea îndelungată, la care au fost osăndit'o diplomatica puterilor lui nepăsarea poporului, uitare care ni-lu costat un secol de întărziere în desvălirea mijloacelor cu care natura au oameni și pe pămăntul patriei noastre. Stipulațiile tratatului de Paris ni acordează în urmă un post onorabil în sinul familiei Europeene, asigurează o naționalitate de care Romănii cu dreptul să înmăndresc și ne deschid ocaziea a ni face vrednici de aceste bunuri. Atitudinea (pozițiea) care eu locuitorii în astă ocazie memorabilă, în care toată Europa mărturisește a ei simpatie pentru soarta noastră, este aceea a unui popor, care începe a simți à Ca proprie valo ă. Cluza noastră este astădzi sugeiul Debatelor între cabinete pației publicistitor celor mai renumiți. și a preocu- Noi avem deplină încredere în în­­țălepciunea și dreptatea barbaților statului, carii au știut a aduce la un capăt fericit astă cvestie măreață, însă nu putem trece cu vederea relațiile nora din jurnale, cărora li place a le respăndi a u­­parte din lipsa cunoștinței adevărate și parte pe creditul corespondenților, carii concertrează binele țerei în à lor interes personal. Unele înfățoșază poporul nostru gemănd în mepsie, care de un secol sau desființat și ăl lipsesc de puterea firească înțălegătoare, né Aa une popoară întrolocază învățătura artificială, alții nu găsăsc coloruri destul de înegrite spre a zugrăvi caracterul boerilor. Astă vră e pre învechită spre a pute înșela despre a ei țintire. n'avem catoni care mane- Adevăr este, că și că avem nevoe de a ne reforma și moralicește, însă nici un omu din ori ce partidă ap fi, ns Ba vinde à sa țară. Amorul patriei, s'au adiverit prin naționalitatea ce s'au pastrat în cursul veacurilor, a încălcă­­rilor și a edunțiilor (încercare de înșelare), și acest sentiment național, atăt de prețuos, care formează puterea Statului, sub un guvern statornicit în­­dănuit cu reforme îndănuitoare, cu vrednicie va coopera de a împlini sarci­­na care interesele și simpatiea Europei au impus Principatelor Moldo-Romăne. + Săntem poftiți a reproduce pre lăngă cel Romănu și tecstul Franțez a debatelor provocatu An Angliea, în camera Lordzi­­lor, de articolul Monitorului Franției, asupra unionei Principate­­lor Vunărene. pPrord Lindhurst adresănduse cătră contele Clarendon, ministru străire, se esprimă în modul următoru.. „Mai amu încă o întrebare să facu nobilului meu amic; despre care l'am fost aminlit, și care este de un alt interes: astă întrebare doresc à face amu, spre af cruța osteneala de a să scula a doua oups. Nobilul meu amic fără îndoeală va fi cetit un articol care s'au publicat în Monitorul, de că­­teva dzite, mi precum credu, ex ăl va fi cetit cu un feliu de mirare, mi a­­nume vreu ce dzic articolul, care fără îndoeală au provocat o înpriurire foarte simțitoare în Europa, cu atăta mai mult KB oare care persoane sine NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR Saimasamie de l’Hospodarat de Moldavie. ORDRE du JOUR SUPÉRIEUR. va la présentation de GEtat-maiog de l'armée basée sur le rapport No. 2283 du commandant du régiment de ligne, relatif à la demande en retraite du ma­­iog Costaky, commandant du 2 bataillon, J'approuve sa relraite définitive du service mililaire. Cet ordre sera porté à la connaissance de l'armée. (signé) T. BALCHE. Jassy 4 Fevr. 1857 No. 10. - 5. Exc. le SAIMASAM a donné avant hier un grand diner à MM. les Généraux et officiers supérieurs des troupes, Imr'” d'Autriche garnisonnées dans la Capitale. A la fin du repas des toastes ont été portés à la prospérité de LL. Majestés l'EMPEREUR et l'IMPERATRICE et à celle de l'armée I'e, MM. le Général Major Schantz a donné mardi dernier un diner splendide au chef et aux officiers supérieurs de l'armée Moldave, et bier M. le Baron Soedi­­de Lanoy Consul-Général d'Autriche a réuni dans son hôtel MM. les Géné­­raux et officiers supérieurs pour un diner d'adiepu. - L'indisposition prolongée de MM. les Logothètes Croupenski et du Postel­­nis L. Minalacu, membres de la Commission chargée de la prise en possession et de l'administration provisoire de la partie de la Bessarabie, a obligé 8 Exec. le Caïmacam pour empêcher tout retard de faire remplacer les dits Vo­­vards par MM. le Logothète Pièrre Rosetty Valanesso et le Spathar Michel Tcherkez. — La question orientale a tiré notre pays de l'oubli auquel la diplo­­malie des puissances ct l'insouciance des peuples l'avaient condamné, et cette indiférence nous à coûté un siècle de retard dans le développement des oyens dont Ia nature a doté les hommes et le sol de notre pairie. pulations du traité de Paris nous accordent finalement une place honorable au sein de la famille Européenne, nous assurent une nalionalité, dont les Roumains sont fiers à juste titre, el nous procurent l'occasion de nous en rendre dignes. Gat­­titade que les habitants prennent dans celte occasion mémorable, où toute lEurope fait preuve de sympathie pour notre sogt, est celle d'un peuple qui commence à sentir sa propre valeur. Notre cause est aujourd'hui le sujet des Débats des cabinets et des préoccu­­palions des publicistes les plus renommés, Nous avons pleine confience dans la sagesse et la justice .des homimes dEtat qui ont su mener à une heure 8 ; epghepse fin celle grande question, mais nous ne pouvons passer sous silence des som­­munications que certains journaux se plaisent à répandre en partie par défaut de connaissances exactes, et en partie sur La foi des correspondants qui constituent le bien du pays dans leur intérêt personnel. Les unes représentent notre rep­­rle gémissant dans le servage, qui est aboli depuis un siècle et lui refusent celte facalté intellectuelle naturelle qui remplace dans certains esprits l’instruc­­lion artificielle, d'autres ne sauraient peindre avec des couleurs plus sombres le caractère des Boyards, et surtout celui des membres du Gouvernement. C'est une pratique si usée que personne ne devrait se méprendre sur sa véritable st i Ù S ai Se s, maiu ras se P est vrai que nous ne comptons pas des Satons, mais pas un seul qu'il soit, ne trahira son pays. L'amour de la patrie est tendance. homme de quelque parti constaté par la nationalité qui s'est conservée à travers des siècles, les inva­­sions et les séductions étrangères, et ce sentiment national si précieux, qui fog­­me la force de PEtat, soas pn Gouvernement stable doué de réformes salutaires, coopérera dignement à remplir la tâche que les intérêts et la sympathie de GEp­­rope ont imposée aux Principaulés Moldo-Roumaines. On nous prie d'insérer, dans notre journal, en langues française dans la Cham­­bre des Lords, par l'Article du Moniteur français, sur l'union des Principautés Danpriennes. Lord Lyndhurst s adressatit au Comte de Clarendon, Ministre des Affaires Cirangèeres, s'ehrgime en ses tegmmes. .... J'ai aussi une autre question gpo je veux poser à mon noble ami; question dont je l'ai prévenu, et qui se rapporte a un toat autre sujet. Je désire faire celle interrogation maintenant, afin de lui épagner la peine de se lever une se­­conde fois. Mon noble ami a, sans doute, lu un Article qui avait paru le Moniteur, il y a quelques jours, et, comme je le pense bien, un mouvement d'etonnement. qui sur le Continent, et il Ga lu avec Je veux parler d'un article a indpbitable­­ment provoqué une très forte impression d'autant cela Încuviințez intereselor et roumaine, les Débats provoqués en Angleterre, Les sti­­dans

Next