Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)

1857-04-11 / nr. 28

111 - - lie anunță i Pis­e curănd prin un incendiu. Focul lor “pune fn carea, D. Halfeld și D. Chern s­ au a­l 4 - EE în cvartalul Englezilor. JConcele, a­flat pentru întăea dată întrunit, că 10,000 case cad nimicit de ținut și întericat nouă întreprinderi, însă, n'au­­ butit. Ordine s'au dar mandarinilor de à notație cănd steamerile vor amenința poli­­­­țiile. Dușmășile s'au concentrat în Can­­ton. Între emigranții cinezi de pe vasul Franțez Anais, au urmat o revoltă­ o circulară cătră naționaliștii CBI, ai îndemni să nu mai facă asămine în­­treprinderi. La Paris au început certele atingătoare de ducatele Caneze, și a dus, grabnica și oprednica de părere de” rău, rumpere a relațiilor diplomatice, d­in­­tre curțile din Viena și Torino. Jurnalul de FRANIF­ORT publică te­stul adresată de contele Buci, D.­ionte Paar și pe carea acest din urmă au cetit'o mi­­nistrului intereselor străine din Acest document, îndestul de întins poartă data anunțănd­ui recemarea sa la Viena, din 16 Martie, după cum s'au aratat și are poate și că pu Rusiea, ap voi să rădice aceas­­ta la înălțimea unei crestre Europeene, pe cănd Austriea și Prusiea pretind după cum se știe, că conflictul are un caracter numai curat Germ­an, și că nu poate fi luat de sub competenție a Dietei de la Francfort. As­­tă neunire în priviri, prevestește lungi com­­plicații diplomatice, din care Danemarca va trage toate foloasele. în zilele Arestațiile făcute la Paris din urm­ă și despre care au vorbit cores­­pondențiile, se par a se ține de ceva mai însămnător și mai ales, mai în special de­căt aceea de ce înțălege îndatinat prin învinovățirea de societate secretă. Se vor­­bește de un complot de o societate secre­­tă, de hărtii descoperite de desvăliri însămnătoare, însă, că toate aceste au nevoe întăi și cuprinzătoare Le înțălege de mare adelerire și a nu le lua de­căt drept vitete. Conferențiea de Nevsatel, 31 Martie 2 a cincea seanță. în acea zi, academiea pe la Tot au pășit cătră denumirea unui Întru a- La a doi­­științelor membrii, în locul D. Solvandi a­ceasta au urmat doă scrutinuri­ de tragere, erau 37 membri, carii s'au îm­­părtășit de vot și D. Emil Ogie s'au pro­­clamat cu 19 voturi în contra a 18, date concurentului său D. V. de Laprad. Se pare, că se facu pregătiri pentru o mare primire a marelui Rusiei, carile este așteptat la Paris pe la capătul lunei Aprilie. Se zice, că admi­­ralul Hamelin și tot consiliul admiralită­­ții, se va duce înaintea Prințului pănă la Tulon. De asemine se înfățoșază ca a­­proape de subscriere, tratatul de comerț despre carile s'au vorbit de atătea ori, în­­tre Rosiea și Frațiien. de, relațiile ne­ ncetat să fac din ce în ce mai intime între curțile de Paris și­­. Pe lăngă aceste, se vorbea foarte mult la Paris, despre înființarea unei noblețe a Imperiului și în acest obiect se pune iarăși înainte proiectul de a crea domeniiri algeriene, care se vor însuși noi­­lor înobilați, răsplătirea unor mari servițiuri făcute sta­ cănd înobilarea lor va fi tului. În fine, se pare că d­ouă arestări, care se ating tot de cele de mai sus și au inclinație, s'ar fi făcut iarăși de curănd.­oată familiea sa, înpreună și cu fratele său, pentru că nu se mai înțelegea cu ve­­­­rs­evii prințil Dănilă și cu Mirco, fra­­tele prințului, care­e ăl înlocuește în lipsă. Îndată după mo, din­monte s'au format par­­cizi în acea țară; șefii nu încuviințară cu goții pi­dicar­ea Prințu­­lui Dănilă la put­erea timporeln­ică din Montenegro și așteptără că Rosie a să recunoască n­oua rănduială a lucrărilor, acesea ce nu au făcut pănă a­­cuma, deși ea au urmat a plăti subsidiile % 5 Cipica. a Lombardiei. Arhiduca Ferdinand Mare, au priimit de la Imperatorul Napoleon, o scrisoare au­­tografă de felicitații, asupra numirei sale de .­ORESPONDENȚIEA AUSTRIEANĂ, arată în chipul următor, rumperea relații­­lor diplomatice cu Piemontul: „D. Șar­­re d'afer a Sardiniei din Viena, Marchizul Cantono, au anunțat ieri D. ministru a in­­tereselor străine, că în urmarea ordinu­­lui priimit de a de cătră contele Paar, părăsi Torino, de asemene și el au fost pesemat de cătră guvernul său, și pre căt guvernul Împărătesc cu ocaziea recemă­­­rei legației Austriene din Torino, au expri­­mat intențiea sa de a pu voi în nici un bii­ să jignească pe supușii Piemontezi, cari voiagează în Staturile Austriene, seau re­­ziduesc acolo, de asemine și guvernul Pie­­montez au declarat că priimește principul, cum că rumperea relațiilor diplomatice, nu trebue să lovească în nimică relațiile su­­­ Îa făcută de D. Marchis de Canto­­publică următoa­­rea scrisoare, partidelor din Montenegro: Se pare, că n'ar fi cu ne­­­­pușilor Austrieni cu Sard­nica, co­­municațiea cătră D. ministru a intereselor străine, n'au fost vorba de nici o învinovățire din partea Austriei privitoare pe Sardinica. Gu­­îa împre­­evenimentelor veniul Împărătesc va aștepta giurările de față, urmările spre a aprețui deacă guvernul Piemontez se aplică de a îmbunătăți relațiile de veci­­nătate se au­dea că provoacă d­ouă motive de nemulțumire pe lăngă acele ce acum există. GAZETA de VIENA, asupra mișcărei putință un rezbel civil în Montenegro. Pre­­„domnna Senatului, Gheorghie Petrovic, n'au În turul 1852, Prințul Dănilă au cerut aus­ Austriei, lucru ce s'au privit foarte rezbe­­lului din Orient, au fost cu neputință co­­lonelului Rostean Covelevschi, de a recăpăta influențiea perdută și ne carea colonelul Austriean Stratimirovic­­ se disputa cu suc­­ces. În acest timp, s'au format în Monte­­negro, o partidă Rusieană puternică, în ca­­pul căreia era moșul prințului, Petru Pe­­trovici, carile au fost exilat murit în și carile au Austriea. Acesta era frag­ele mai Petrovic. Însă, aste măsuri n'au făcut să înceteze nemulțumi­­rea în Montenegro, dar ea au sporit încă prin publicarea modului, prin înființarea de d­ouă dări și alte mari schimbări. Confiscarea averilor schiturilor și a în­­zestrărei clirosului, au produs chiar și o protestație a consulului Rosiean din Raguza, carile au fost rău primit la Cetinica. Con­­­sulul Franței, locuit fiind în palatul prințului, diplomatul Rosiea au trebuit să rămăe la Otel. După înturnarea sa în Raguza ele au făcut cunoscut aceste fac­­uri guvernului său. Bușunariua din Os­­trog l'au urmat și s'au dus la S. Peters­­burg unde să află și acum. De atunce, Montenegrinii s'au despărțit Rosieană, în o partidă carea nu vre să se strice și în o partidă Franco-Tur­­cească căreia, însă, Austriea după cum pretind șefii,­­i s'au făgăduit stăpănirea Cantarului, despă­­­­duvindusă Austriea cu Luterina, încăt, sub­ra acestor idei, Prințul Dă­­s­an și die­ta Paris. Înainte de a purcede, ei au concediat pe Se­nilă cretarul său Medacovici, carile­­ i se însămnase ca agent Rosiean și carile au fost arestat la Viena, pentru că Mirco Petrovici, fratele prințu­­lui, îl învinovățește că ar fi furat banii Statului. Despre o parte, Maiorul nu poate trece peste margine, pan „e-va. Factul cu carile se preocupă lumea mai mult la Paris, este osăndirea Episcopului de Mulin, pronunțată în Consiliul de Stat. Astă osăndire ar fi fost formulată asu­­pra tuturor punturilor de învinovățire și cu Între punturile de învinovățire se citează suspendarea nere­­g­ulată a preoților din Diocezie, o măsură tanul adresat care au murit. Franțiea în Petersburg. Ca pi­­ear ministrul Franței au a se preocupa Cu Ducă Constantin . După cum ce­re­ înțălegere cu Angliea și au ținut în care după amează, a șesa K­onferengu­e ceau­ care zăcea asupra i Nersatelere, .„înpre GUDĂI .­­ dac , pu au rare au înaintit și au însoțit, depeșei, au furit. Rahomiri, Ei au părăsit Vlădica din negro,­tersburg, au fost părăt 0 majoritate mare. Piemont,, rănduite la 1721. carile «fr­ ­entenegro - „ -­­ ăzu vos 5 H ‘ vw N mai tot ace cuprindere de s'au lămurit, prin gen din partea Rusiei și în cursul ea vorvește despre hotărărea luată de Gu­­vernul Austriean ca să'și recheme sinistrul său acreditat la Torino, mi îndreptățăște toate căte s'au scris pentru caracterul și țintirea ei. Contele Buol, deși în adevăr declară cu dignitatea Austriei n­ui îngădue să mai lase îndelung un reprezentant în capitaliea Piemontului, totuși invitează pe D. Paar să părăsască Torino și să se în­­toarne la Viena, spre a da relație guvernu­­lui său despre respunsul ce contele Cavur l'ar fi făcut asupra comunicației ce au fost însărcinat să­ ie facă­ mare a lui Gheorghie Franco-Turcească de cătră cu­­­tea celui urmă se afla pe drum spre Pe­­ka agent Austriean, și altă chiar partida D spre o depeșă telegrafică, se știe că s'au venit aice cu o misie a guvernului său, dar ce au auitut o mare întărtare în politie,

Next