Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-04-11 / nr. 28
111 - - lie anunță i Pise curănd prin un incendiu. Focul lor “pune fn carea, D. Halfeld și D. Chern s au al 4 - EE în cvartalul Englezilor. JConcele, aflat pentru întăea dată întrunit, că 10,000 case cad nimicit de ținut și întericat nouă întreprinderi, însă, n'au butit. Ordine s'au dar mandarinilor de à notație cănd steamerile vor amenința polițiile. Dușmășile s'au concentrat în Canton. Între emigranții cinezi de pe vasul Franțez Anais, au urmat o revoltă o circulară cătră naționaliștii CBI, ai îndemni să nu mai facă asămine întreprinderi. La Paris au început certele atingătoare de ducatele Caneze, și a dus, grabnica și oprednica de părere de” rău, rumpere a relațiilor diplomatice, dintre curțile din Viena și Torino. Jurnalul de FRANIFORT publică testul adresată de contele Buci, D.ionte Paar și pe carea acest din urmă au cetit'o ministrului intereselor străine din Acest document, îndestul de întins poartă data anunțăndui recemarea sa la Viena, din 16 Martie, după cum s'au aratat și are poate și că pu Rusiea, ap voi să rădice aceasta la înălțimea unei crestre Europeene, pe cănd Austriea și Prusiea pretind după cum se știe, că conflictul are un caracter numai curat German, și că nu poate fi luat de sub competenție a Dietei de la Francfort. Astă neunire în priviri, prevestește lungi complicații diplomatice, din care Danemarca va trage toate foloasele. în zilele Arestațiile făcute la Paris din urmă și despre care au vorbit corespondențiile, se par a se ține de ceva mai însămnător și mai ales, mai în special decăt aceea de ce înțălege îndatinat prin învinovățirea de societate secretă. Se vorbește de un complot de o societate secretă, de hărtii descoperite de desvăliri însămnătoare, însă, că toate aceste au nevoe întăi și cuprinzătoare Le înțălege de mare adelerire și a nu le lua decăt drept vitete. Conferențiea de Nevsatel, 31 Martie 2 a cincea seanță. în acea zi, academiea pe la Tot au pășit cătră denumirea unui Întru a- La a doiștiințelor membrii, în locul D. Solvandi aceasta au urmat doă scrutinuri de tragere, erau 37 membri, carii s'au împărtășit de vot și D. Emil Ogie s'au proclamat cu 19 voturi în contra a 18, date concurentului său D. V. de Laprad. Se pare, că se facu pregătiri pentru o mare primire a marelui Rusiei, carile este așteptat la Paris pe la capătul lunei Aprilie. Se zice, că admiralul Hamelin și tot consiliul admiralității, se va duce înaintea Prințului pănă la Tulon. De asemine se înfățoșază ca aproape de subscriere, tratatul de comerț despre carile s'au vorbit de atătea ori, între Rosiea și Frațiien. de, relațiile ne ncetat să fac din ce în ce mai intime între curțile de Paris și. Pe lăngă aceste, se vorbea foarte mult la Paris, despre înființarea unei noblețe a Imperiului și în acest obiect se pune iarăși înainte proiectul de a crea domeniiri algeriene, care se vor însuși noilor înobilați, răsplătirea unor mari servițiuri făcute sta cănd înobilarea lor va fi tului. În fine, se pare că două arestări, care se ating tot de cele de mai sus și au inclinație, s'ar fi făcut iarăși de curănd.oată familiea sa, înpreună și cu fratele său, pentru că nu se mai înțelegea cu versevii prințil Dănilă și cu Mirco, fratele prințului, caree ăl înlocuește în lipsă. Îndată după mo, dinmonte s'au format parcizi în acea țară; șefii nu încuviințară cu goții pidicarea Prințului Dănilă la puterea timporelnică din Montenegro și așteptără că Rosie a să recunoască noua rănduială a lucrărilor, acesea ce nu au făcut pănă acuma, deși ea au urmat a plăti subsidiile % 5 Cipica. a Lombardiei. Arhiduca Ferdinand Mare, au priimit de la Imperatorul Napoleon, o scrisoare autografă de felicitații, asupra numirei sale de .ORESPONDENȚIEA AUSTRIEANĂ, arată în chipul următor, rumperea relațiilor diplomatice cu Piemontul: „D. Șarre d'afer a Sardiniei din Viena, Marchizul Cantono, au anunțat ieri D. ministru a intereselor străine, că în urmarea ordinului priimit de a de cătră contele Paar, părăsi Torino, de asemene și el au fost pesemat de cătră guvernul său, și pre căt guvernul Împărătesc cu ocaziea recemărei legației Austriene din Torino, au exprimat intențiea sa de a pu voi în nici un bii să jignească pe supușii Piemontezi, cari voiagează în Staturile Austriene, seau reziduesc acolo, de asemine și guvernul Piemontez au declarat că priimește principul, cum că rumperea relațiilor diplomatice, nu trebue să lovească în nimică relațiile su Îa făcută de D. Marchis de Cantopublică următoarea scrisoare, partidelor din Montenegro: Se pare, că n'ar fi cu nepușilor Austrieni cu Sardnica, comunicațiea cătră D. ministru a intereselor străine, n'au fost vorba de nici o învinovățire din partea Austriei privitoare pe Sardinica. Guîa împreevenimentelor veniul Împărătesc va aștepta giurările de față, urmările spre a aprețui deacă guvernul Piemontez se aplică de a îmbunătăți relațiile de vecinătate se audea că provoacă două motive de nemulțumire pe lăngă acele ce acum există. GAZETA de VIENA, asupra mișcărei putință un rezbel civil în Montenegro. Pre„domnna Senatului, Gheorghie Petrovic, n'au În turul 1852, Prințul Dănilă au cerut aus Austriei, lucru ce s'au privit foarte rezbelului din Orient, au fost cu neputință colonelului Rostean Covelevschi, de a recăpăta influențiea perdută și ne carea colonelul Austriean Stratimirovic se disputa cu succes. În acest timp, s'au format în Montenegro, o partidă Rusieană puternică, în capul căreia era moșul prințului, Petru Petrovici, carile au fost exilat murit în și carile au Austriea. Acesta era fragele mai Petrovic. Însă, aste măsuri n'au făcut să înceteze nemulțumirea în Montenegro, dar ea au sporit încă prin publicarea modului, prin înființarea de două dări și alte mari schimbări. Confiscarea averilor schiturilor și a înzestrărei clirosului, au produs chiar și o protestație a consulului Rosiean din Raguza, carile au fost rău primit la Cetinica. Consulul Franței, locuit fiind în palatul prințului, diplomatul Rosiea au trebuit să rămăe la Otel. După înturnarea sa în Raguza ele au făcut cunoscut aceste facuri guvernului său. Bușunariua din Ostrog l'au urmat și s'au dus la S. Petersburg unde să află și acum. De atunce, Montenegrinii s'au despărțit Rosieană, în o partidă carea nu vre să se strice și în o partidă Franco-Turcească căreia, însă, Austriea după cum pretind șefii,i s'au făgăduit stăpănirea Cantarului, despăduvindusă Austriea cu Luterina, încăt, subra acestor idei, Prințul Dăsan și dieta Paris. Înainte de a purcede, ei au concediat pe Senilă cretarul său Medacovici, carile i se însămnase ca agent Rosiean și carile au fost arestat la Viena, pentru că Mirco Petrovici, fratele prințului, îl învinovățește că ar fi furat banii Statului. Despre o parte, Maiorul nu poate trece peste margine, pan „e-va. Factul cu carile se preocupă lumea mai mult la Paris, este osăndirea Episcopului de Mulin, pronunțată în Consiliul de Stat. Astă osăndire ar fi fost formulată asupra tuturor punturilor de învinovățire și cu Între punturile de învinovățire se citează suspendarea neregulată a preoților din Diocezie, o măsură tanul adresat care au murit. Franțiea în Petersburg. Ca piear ministrul Franței au a se preocupa Cu Ducă Constantin . După cum cere înțălegere cu Angliea și au ținut în care după amează, a șesa Konferengue ceau care zăcea asupra i Nersatelere, .„înpre GUDĂI . dac , pu au rare au înaintit și au însoțit, depeșei, au furit. Rahomiri, Ei au părăsit Vlădica din negro,tersburg, au fost părăt 0 majoritate mare. Piemont,, rănduite la 1721. carile «fr entenegro - „ - ăzu vos 5 H ‘ vw N mai tot ace cuprindere de s'au lămurit, prin gen din partea Rusiei și în cursul ea vorvește despre hotărărea luată de Guvernul Austriean ca să'și recheme sinistrul său acreditat la Torino, mi îndreptățăște toate căte s'au scris pentru caracterul și țintirea ei. Contele Buol, deși în adevăr declară cu dignitatea Austriei nui îngădue să mai lase îndelung un reprezentant în capitaliea Piemontului, totuși invitează pe D. Paar să părăsască Torino și să se întoarne la Viena, spre a da relație guvernului său despre respunsul ce contele Cavur l'ar fi făcut asupra comunicației ce au fost însărcinat să ie facă mare a lui Gheorghie Franco-Turcească de cătră cutea celui urmă se afla pe drum spre Peka agent Austriean, și altă chiar partida D spre o depeșă telegrafică, se știe că s'au venit aice cu o misie a guvernului său, dar ce au auitut o mare întărtare în politie,