Gazeta Învățământului, 1967 (Anul 19, nr. 880-927)

1967-01-06 / nr. 880

Studiul translației în liceu După cum se știe, ca urmare a dezvoltării impetuoase a științei și tehnicii, se modernizează con­tinuu și predarea științifice în școală, disciplinelor Problemele care se iau în discuție în legătu­ră cu această modernizare vizea­ză, îndeobște, aspectele cantitati­ve — cii trebuie să se predea în domeniul disciplinei respective. Numai rareori, și sub o formă prea concentrată, care nu izbu­tește să lămurească prea multe lucruri, se arată cum trebuie să se predea, ce noi metode peda­gogice sunt cerute de noul stadiu de dezvoltare a științei. Să luăm, de exemplu, progra­ma școlară de matematică pen­tru clasa a IX-a, unde preda­rea unui material bogat într-un număr restrîns de pre cere pro­fesorului multă dibăcie. Să ne o­­prim numai asupra capitolului „Transformări punctuale“. Cu pri­vire la acest capitol, „nota intro­ductivă“ din programă dă urmă­toarele lămuriri : „Pentru noțiu­nile introduse în programă cu pri­vire la «transformări punctuale» profesorii vor folosi lucrarea «Transformări geometrice» de C. Ionescu-Bujor, predînd numai acele cîteva chestiuni prevăzute de programă“. Acestea sunt singu­rele lămuriri date cu privire la bibliografie. Transformările punctuale au fost introduse pentru ca, sub o formă sumară, atît cit se poate în cele 6 ore afectate acestui ca­pitol, elevii să cunoască una din cele mai fecunde metode de a de­monstra sau de a descoperi pro­prietăți geometrice noi. După pă­rerea mea, putem ajunge la acest rezultat numai dacă ne vom re­zelva timpul necesar pentru re­zolvarea unor probleme cu aju­torul transformărilor. In acest sens, socotesc că este de un real folos capitolul VII din „Culege­rea de probleme de geometrie“ de G. Țițeica (ed. 1962 și urmă­toarele). Dar cum să le prezentăm ele­vilor capitolul „Transformări 1­­­ "> Evid­s două posihi­sau cu ajutorul num­­elor codii fiecărui punct M al unei figuri F să corespundă un singur punct N, astfel ca vectorul MN să fie echipolent cu vectorul v. Mulți­mea punctelor transformate for­mează o figură F prim, care se numește transformata figurii F prin translația T de vector v. Aici se poate face următoarea obser­vație : translația este definită dacă se dă un punct M și trans­formatul său N prin translație. Intr-adevăr, fiind date punctele M și N, vectorul MN este bine determinat; or, conform defini­ției, acesta este chiar vectorul translației. Ne vom ocupa numai de tran­slații plane, adică de cele ce se aplică figurilor așezate în același plan sau într-un plan paralel cu vectorul v. Folosind calea geome­triei elementare, vom stabili în continuare proprietățile transla­ției. Vom arăta în primul rînd că translația transformă o dreaptă în altă dreaptă paralelă cu cea dată. Considerăm trei puncte A, B și C aparținînd dreptei date (D). Ele se transformă în M, N, P ast­fel ca să avem vectorii egali AM = BN = CP = v. Deci seg­mentele AM, BN și CP sunt egale și paralele. Urmează să patrulate­rele ABNM și BCPN sunt parale­lograme. In continuare constatăm că segmentele MN și NP sunt pa­ralele cu (D); deci M, N și P sunt puncte așezate pe aceeași dreaptă (D prim), paralelă cu (D). (D prim este transformata lui (D). Se pune în evidență și faptul că translația păstrează distanța dintre două puncte. Din paralelo­gramele formate rezultă că latu­rile opuse sunt egale; deci: AB = MN și BC = NP. De asemenea, se demonstrează că translația păstrează unghiurile dreptelor. Fie unghiul xoy, translația T de vector v, o Prin se transformă în O, semidreapta ox în OX și oy în OY, cu condițiile­­ OX să fie paralelă cu ox și OY paralelă cu oy. Unghiul xoy transformatul său XOY sînt ega­li­le, avînd laturi paralele. Arătăm­­ apoi elevilor că stația transformă lin nnlicrnn tran­sri­­tr­­.țrj vit polis și, egal cu ev .ial. .4063.d­r . imi­diat, cele voxxa poligon:.­­ ?nd laturile sv­in­ți­lor expusa anterior. Trecem apoi la studiul produ­sului a două translații. Prin trans­lația Ti de vector v, punctul M se transformă în N. Apoi acest punct N se transformă în P prin­­tr-o a doua translație, Ta — de vector u. Menționăm că succesiu­nea celor două transformări se numește produsul translațiilor și se notează TaTi ; arătăm că acest produs se poate înlocui printr-o transformare echivalentă T, care transformă direct punctul M în P. Aici se vor reaminti cele stu­diate de elevi cu privire la vec­tori, și anume se vor face obser­vațiile că vectorul translației este v-f­u și că produsul translați­­­ilor este comutativ, pentru că u + v = v + u. Dacă T este translația de vec­tor v care transformă pe M în N, atunci T—­ transformarea inver­să, este cea care transformă pe N în M. Se vede ușor că vectorul translației T—1 este — v. Translația identică este transla­ția de vector nul, care transformă o figură în ea însăși, deci o lasă neschimbată. Se poate enunța că produsul dintre o translație și translația inversă este transfor­marea identică. Putem folosi, cum am spus, și o altă cale, aceea a numerelor complexe. In acest caz vom face la început următoarele conside­rații generale: Fie Z și Z două numere complexe și M și N ima­ginile lor geometrice. Aceste puncte pot fi definite prin vecto­rii lor de poziție v și u față de punctul o, originea axelor. Din cele studiate la vectori re­zultă vectorul OQ = v u și NM = v — u. Deci segmentului MN, adică lungimea distanța dintre două puncte M și N, este modulul vectorului MN. Fie P punctul din plan al cărui vector de poziție e echipolent cu vectorul NM. Argumentul dife­renței (z—Z) este același cu ar­gumentul lui Z prim, afixul lui P. Notăm acest argument cu alfa. Să trecem acum la problema pe care o urmărim. Dacă z, Z și a sunt numere complexe, să arătăm "că relat'V .. *4*. a caracterizta­­> tr. f >.ie. Lungin .sestpen­­tului­­ este constantă Din cele spuse si deducem : 7. — z a . v* nd modulele, avem* P...p .*,r.an." >.i0! ărgum­­n­tul lui vZ - - t­ a.g a. De.* numărul Argumentul" -i rs*e constant Re­zultă că se*.i­ ntele MN au ac*, eari direcție același sens. Di­* relațiile anter care deducem rk­m etnici sin». echipolenți. «Lei transformarea Z «=. z -sa defi­nește o translație. Fiecăruia îi co­respunde câte o translație. Să revenim asupra proprietăți­lor stabilite la primul punct pe cale geometrică. 1) Prin translație o dreaptă se transformă într-o dreaptă parale­lă cu cea dată. Arg. (Z — z) = arg. (Z prim — z prim). Urmează de aici că AB e paralel cu MN și cu NP. Deci (D) se transformă înt­r-o dreaptă paralelă cu ea. 2) Prin translație, distanța din­tre două puncte se păstrează. Prin translația Z = z­­­~ a transfor­măm punctele A în M și în N. Avem : Z — z + a și Z prim ?=. = z prim + a. Scădem cele două relații. Obținem Z — Z prim = — z — z prim, de unde deducem că segmentele MN și AB sunt e­­gale. 3) Translația lasă unghiul a două drept " “un­ghiul ABC translație­i c este trim­ ... au laturile on fot- 1 «io. a­rătate mai sus. Deci „r­ir­lor sunt ege. 4. Prin t . • se un log.i . ■ transformă el. Aceasta descompunerea a «pm lui triunghiuri a) Produsul . t.*să -v. »;•. este tot o trai stați­nslați­ile : Z = . - a V Z - - b Produsul t an ț>i aplicarea s­e transformă.en :ă Z 7. -f­a­rar» • e toc o translație : . este comuti­­iv pen •. r . o =■ = b + a b) Trans. . rea ; Z = z. De a est; w. c) Transl­a­ta­­. .­.< -Z = ? — ■ la ob.? cf pro­dusul dintre u« • < și in­versa ei esti­­­i­­ că : Z — r • - -: trage con . translațiilor tiv care are la. distanța y i; î. • unghiul a d cu • țese eleviio. .su­pra­numitelor complexe -e­­nsc la­ exrmm»rea sub forma . istoric« sîn­*m ne­­voiți să ai* •• . ori*'îl tind gixta. - ic tra,v­i? mi­­, ie­­•i T'săi.'­­..-­ .. 5u< -are» , ' uuiv . ne... • - Bujor, pe ca .' o iîiciif:ii-Sroi­t ■.... (vi para.:« , tie s... »V.e­s­­tă lucrare nu pe piaț­­­a on-, actuală, fii­­d epuizată * s­­ite necesit.. rea esk­itl rh. e. ( i m­ai urgent). Capitolul • 3 rii­­tuale“ pre poate fi ref . . X-a la cerc maticieni, și ... ■ al II-lea, cin le complexe frică. Acum putem revț transformăr gen sr . • . • find cea de a doua îmbinare re : predate în difei matematicii ■ ,> și trigonorisi » ■ ■. ■ . nou de trai are . - n, it eleganța lui iu­bitori de rr, - pi vor putea a in număr comp­luiment, voi . • tie a acestor ne- ri :n­i ■ ați • lor lor în g . t tura cu noĭ miie d ; ■ Sn S de paralelism < • ,c.e. desigur, la *r­e­’n­.'* a elevilor. nuna la realizarea scopului ce ni l-am propus fieca­re dintre noi. Prof. PAULA POPESCU Liceul „Matei Basarab“, București să Potttru a ilustra cele sfizirig­e oprim num­­ tsupra anar tr-instație. Vom începe prin a da fi transformare» care face c.a PAGINA 2 TEMATICĂ ORIENTATIVĂ pentru cercetările privind activitatea Organizației pionierilor Comisia metodică a Consiliului Național al Organizației pionie­rilor propune o serie de teme care pot face obiectul unor articole pentru presa pedagogică sau al unor comunicări pentru sesiuni științifice ale cadrelor didactice, al unor lucrări pentru obținet gradelor didactice sau al lucrărilor de diplomă ale studenților de secțiile de pedagogie ale universităților. orizontului științific al pionie­paratie iu desfășurarea lecții- 41. ea festivităților pro- 42. •s­răparea lor educa­tiva.­­C. C­im:­urile artistice ca mii- 43. ba«* .1* activizare și instruire 1. Partidul Comunist Român — conducătorul Organizației pio­nierilor. 2. Rolul comisiilor metodice ale consiliilor Organizației în asigu­rarea caracterului pedagogic al activității pionierești. 3. Consiliile raionale și regionale ale Organizației pionierilor ca factori de stimulare și orientare a activității pionierești. 4. Casele pionierilor — centre de îndrumare pedagogică a activi­tății pionierești. 5. Pregătirea elevilor pentru a de­veni pionieri și a pionierilor pentru a deveni uteciști. 6. Conținutul și stilul muncii co­misiilor consiliului regional (raional sau orășenesc). 7. Rolul pionierilor în conținutului activității stabilirea pionie­rești. 8. Contribuția organizației pionie­rilor la educația moral-politică a elevilor. 9. Educația civică în cadrul aci­­­vității pionierești. 10. Activitatea pionierească — mij­loc de integrare socială a ele­vilor. II Educația patriotică în cada activității pionierești. 12. Educarea pionierilor în spiritul­ tradițiilor revoluționare. 13. Pionierii, purtătorii unei opin­i publice sănătoase în școală. Și Dezvoltarea gîndirii tehnice a elevilor prin activitățile pionie­rești. 15. Activitatea pionierească, o con­tribuție însemnată la complet­a­­­rea culturii generale a elevilor. 1­­6. Rolul activităților practice pi­­nierești în orientarea profesio­nală a elevilor. 17. Cum contribuie activitățile d­­in cercurile tehnice la formare­a 18 l­­ocul portului ți al jocurilor 19. Pregătirea elevilor pentru acti­­v­i­atea turistică — sarcină a Or­ganizațiiei pionierilor. 20. iii.cul și fu.; ul­t durați vă p. i mizicii în activitatea prozie­i 2Î. Locul și tur.criza educativă a li­teraturii în activitatea pior­e~ reascâ. 22. Locul și­­­telor plastice c­u­­ educativă 0 are activitatea pro-2S. Emisiun­le radio-televiziunii valoarea lor educativă. 24. Analiza creației literare des­ti­­nate copiilor. 25. Analiza creației artuzicale desti­nate copiilor. 26. Analiza creației plastice desti­nate copiilor. 27. Chipul pionierului in literatura noastră contemporan. 28. Sfer;­ șî suecifica activității pionierești în raport cu activi­tatea didactică. 29. Profesorul cu dirij­ irne și co­mandant de de:at- ment. SO. Rolul cercurilor de elevi și teh­nica desîărți­lor prin com« a elevilor. 13.­­■ .U -­­a formelor și a metodelor 44. •.•*.* .-­i pion­erești sub rapor­­ti.l­­ocacități de activizare și 45. forma ■ . elevilor. :>i. P. vir» > dagigică asupra sani­­zato­rie a activității 46. piorii pt ; 11. 3î . consiliilor Organiză­ri : *■ [UNK]•■ .1 -rilfr ca îndrumători 47. ai .«man an­ior. V­a­tori­a niștărilor de tineret .n R »măria 48. 37 pui a organizării întîlnirii viie ■­ni : * ■: ci personalități ale­­-ere științifice și cui- 49 t­iraje. deprinderilor orga- 50. /•atr-ic< * și a priceperilor de ■ › idt <:*:ș i subordonare a pio­nierilor. .1. cultivar­­­a relațiilor în spiritul u.r..iii.v si socialist între pro- „ "*• vieri (tev# ășia și prietenia). ‘»* organizării rațio­■"*«­­- anțelor elevilor. . Principiile pedagogice ale acti­vității pionierești. , Rolul cadrelor didactice în fun­damentarea științifică a activi­tății pionierești. Satisfacerea trebuinței de so­lemn a copiilor prin activitățile pionierești. Cercetări statistice asupra tim­pului liber al elevilor. Din experiența conducerii prac­ticii pedagogice în sectorul mun­cii pionierești. Rolul studiilor de sociologie în fundamentarea științifică a activității pionierești. Rolul studiilor de psihologie pe­dagogică în fundamentarea ști­­­ințifică a activității pionierești. Cunoașterea psihologiei elevilor — condiție a succesului activi­tății pionierești. Din experiența organizării va­canțelor școlare. Conținutul și stilul muncii în­tr-o tabără pionierească. Din experiența cultivării rela­țiilor de prietenie a pionierilor români cu cei din alte țări. Concursurile tradiționale ale Organizației pionierilor și căile de asigurare a succesului parti­cipanților. Profesori distinși cu diploma și insigna „Merite in activitatea sportivă“ Rezultatele tot mai bune obținute în școlile de toate gradele în îmbunătățirea procesului de predare a educației fizice și de desfă­șurare a activității sportive arată preocuparea și strădania tot mai crescută a cadrelor de specialitate de a ridica acest obiect de învă­­țămînt la nivelul exigențelor actuale ale școlii noastre. Apreciind activitatea rodnică depusă de către unii profesori de educație fizică pe linia îmbunătățirii conținutului și a metodelor de predare a lecțiilor de educație fizică, a organizării activității sportive în rîndul elevilor, precum și contribuția adusă de către aceștia la dezvoltarea mișcării de cultură fizică și sport, Biroul Consiliului General al U.C.F.S. a acordat următorilor profesori dis­tincția „Merite în activitatea sportivă“. REGIUNEA ARGEȘ Bădescu Victoria, profesoară la Liceul cu program de educație fizi­că — Cîmpulung ; Prodescu Eugen, profesor la Liceul nr. 2 Rm. Vîlcea; Postelnicu Ion, profesor la Pitești; Vorovenci Ion, profesor la Liceul nr. 2 din Pitești ; Sorescu Mihai, profesor la Liceul din Găești ; Ște­fan Florea, profesor la Liceul din Călimănești ; Iovan Iulian, director adjunct la Liceul nr. 2 din Rm. Vîlcea ; Nălușanu Luca, profesor la Pitești ; Cosoiu Stelian Petre, profesor la Liceul din Găești ; Dia­­conescu Constantin, profesor la Li­ceul nr. 2 Rm. Vîlcea. REGIUNEA BACĂU Acrîșmăriței C-tin, șeful secției de învățămînt a regiunii ; Rus Ion, profesor metodist la secția de în­vățămînt a regiunii; Ghenadie Ma­ria, profesoară la Școala sportivă din Bacău ; Simionescu Georgeta, profesoară la Școala sportivă din Bacău ; Creangă Gheorghe, profe­sor la Liceul nr. 1 din Bacău ; Pas­cali Gheorghe, profesor la Liceul nr. 1 din Roman : Curelaru Petre, profesor la Școala sportivă din P. Neamț ; Cricopol Chiril, profesor la Școala sportivă din P. Neamț ; Bu­­tucaru Gheorghe, profesor la Liceul din Tg. Ocna ; Popescu Dumitru, profesor la Liceul din Moinești, REGIUNEA BANAT Boancă Aurel, profesor la Liceul nr. 1 din Arad ; Isar Titus, profe­sor la Liceul nr. 1 din Lugoj ; Trincă Marin, profesor la Liceul nr. 1 din Timișoara ; Bleier Dezi­­deriu, profesor la Școala sportivă din Timișoara; Tatasovici Dușan, di­ropfAri ' *_•. ii* ’ O ’ !‘' Tu,ușoara ; Lache Constanți­, di. re­­­or adj.v­­­ia Lice­ ti nr. 4 din Timisoara Wilcms Angola, pro­fesoară la Școala sportiv­ă v ' 'Ti­mișoara : Gherghina Aurel,­­pro­­• fi Școala profesională I. din Reșița­: LuVe­ jic Petru, antrenat­ la Școala sportivă din Timișoara ; I­renki Barbara, antrenor la Ș Școa­la sportivă din Arad. REGIUNEA BRAȘOV Popescu a Cplilat și, ca la Liceul nr. 2 din Brașov ; Marian Nicolae, prof. la Liceul din Orașul Victoria ; Aleman Nicolae, profesor la Grupul școlar chimie Copșa Mică ; Nisipeanu Virgil, metodist la Secția de învățămînt regională ; Seleușan Doina, profesor la Școala generală Albești ; Kraisler Rein­­hold, profesor la Școala generală Bod­ Feyer Akoș, profesor la Școa­la generală Micfalău; Țițel Nicolae, profesor la Liceul nr. 1 din Făgă­raș ; Berchean Alexandru, profe­sor la Liceul nr. 1 din Sighișoara ; Dobrescu Dumitru, profesor la Școala profesională Independența; Tudoran Traian, director adjunct la Școala sportivă Sibiu; Stroie Dumitru, director adjunct la Li­ceul nr. 2 din Brașov ; Coraan Aurel, profesor la Liceul nr. 2 din Brașov ; Ebert Aurora, profesoară la Școala generală nr. 12 Brașov. REGIUNEA BUCUREȘTI Mirea Grigore, profesor la Școa­la generală comuna Vedea; Anghe­­lescu Atanase, profesor la Liceul nr. 1 Giurgiu ; Neagu Ion, profesor la Liceul nr. 1 Călărași ; Banu Ion, profesor la Liceul nr. 1 Giurgiu ; Petrache Sevasta, profesoară la Li­ceul din comuna Fierbinți ; Tomes­­cu Dan, profesor la Școala profe­sională de construcții Giurgiu ; Ni­­colescu Daniel, profesor la Liceul nr. 1 Alexandria ; Zamșa Eufimie, profesor la Liceul agricol Alexan­dria ; Miu Dumitru, profesor la Li­ceul Titu Gară ; Jinga Ianuarie, profesor la Școala generală Căză­­nești ; Iriminoiu Victor, profesor la Școala generală Pietroșani ; Stelian, șeful secției regionale Păun de învățămînt ; Constantinescu Mihai, metodist la secția regională de în­vățămînt; REGIUNEA CLUJ Brînzei Vasile, directorul Liceu­lui „N .Bălcescu“, Cluj ; Lorinczi Francise, lector la I.P.C.D. Cluj ; Dobjanszki Zoltán, metodist la sec­ția de învățămînt a orașului Cluj ; Mureșan Vasile, profesor la Școala sportivă Cluj; Hober Anatolie, pro­fesor la Liceul nr. 1 Turda ; Pavlenco Vera, profesor la Liceul „N. Bălcescu“ Cluj ; loan, profesor la Școala Cîmpeaniu profesio­nală „Industria Strmii“, Cîmpia Turzii ; Mesaroș Veronica, profe­soară la Liceul Abrud ; Plăian Vic­tor, profesor la Grupul școlar „Teh­­nofrig“ Cluj­­; Chira loan, profesor la Școala generală Poiana Blend­ei ; Hegedüs Alexandru, profesor Liceul nr. 11 Cluj ; Popitan Dumi­ta­tru, profesor la Școala sportivă Bis­trița ; Păscălău Marian, profesor la Școala sportivă Cluj ; Mureșan Li­via, profesoară la Liceul „N. Băl­cescu“ Cluj. REGIUNEA CRIȘANA ’s Francise, profesor la Li­ 1 Beiuș ; Pop Cornel, șeful de învățămînt Beiuș ; Jun­­­ und, profesor la Școala Oradea ; Blaga Emil, di­ Munct la Liceul nr. 4 Cțra- S­arcas Keni»; pregfesort la :... generală nr. 9 Oradea;­­Bo­bomei, profesor la Școala ge­­lă nr. 2 Oradea ; Gripp Andrei, :­­­esor la Liceul Salonta ; Mușat ■ >­­mitru, asistent la Institutul pe­dagogic Oradea; Sándor Petru, profesor la Liceul din Săcuieni ; ^­aza Vasile, metodist la secția re­gională de învățămînt, REGIUNEA DOBROGEA Cristian Ion, profesor la Școala sportivă Constanța ; Nemțeanu Eu­gen, profesor la Liceul nr. 3 Con­stanța ; Botoș Alexandru, profesor la Școala generală nr. 12 Constanța; Bucovală Traian, profesor la Școa­la generală nr. 9 Constanța ; Gîrbă Vasile, profesor la Liceul Hîrșova ; Bonjug Olimpiu, profesor la Liceul nr. 1 Tulcea ; Omer Ecrem, profe­sor la Liceul Isaccea ; Remnu Lazăr, profesor la Liceul nr. 2 Medgidia ; Burtoi Ștefan, profesor la Școala generală Constanța ; Istudor Aurel, metodist la secția de învățămînt a orașului Constanța ; Nicolau Mir­­cea metodist la secția regională de învățămînt; REGIUNEA GALAȚI Nem­eru Tănase, șeful secției re­gionale de învățămînt: Dulgheru Horia, metodist la secția regională de învățămînt ; Boscoș Elefteris, profesor la Liceul nr. 2 Galați ; Call­as Constantin, profesor la Li­ceul pedagogic Galați; B­îzu Emilia, profesoară la Liceul nr.­ 1 Brăila ; Hogaș Costache, profesor la Școala de surzi Focșani ; Dumitrescu Gheorghe, profesor la Liceul „Uni­rea Focșani ; Focșa Mihai, profesor la Liceul nr. 1 Tecuci ; Angelescu Gheorghe, profesor la Liceul viti­col Odobești ; Datcu Costel, profe­sor la Liceul din comuna Bujor. REGIUNEA HUNEDOARA Berta Viorel, profesor la Liceul Teiuș,­­ Moldovan Vianu, profesor la Liceul Alba Iulia ; Gregor Er­vin, profesor la Școala prof. Gura Barza; Bințintan Aurelia, profesoa­ră la Școala generală Orăștie; Mun­­teanu Niculae, profesor la Liceul „Aurel Vlaicu“ — Orăștie ; Pănoiu Niculae, profesor la Grupul școlar siderurgic Hunedoara ; Barta Eu­gen, profesor la Școala sportivă Petroșeni ; Peterfi Eugen, profesor la Școala sportivă Petroșeni ; Po­­pescu Stelian, sportivă Deva , profesor la Școala Bănulescu Mihai, profesor la Școala generală „Petöfi Sándor“ — Deva REGIUNEA IAȘI Oloeru Nicolae, director adjunct la Liceul nr. 2 Iași ; Feurdeanu Doina, profesoară la Liceul nr. 2 Iași ; Antohi Leonid, profesor la Școala R.M.R. Iași ; Țapu Constan­tin, profesor la Liceul Pașcani ; Miță Dumitru, profesor la Liceul pedagogic Bîrlad ; Haciu Mihai, profesor la Liceul din Negrești ; Busuioc Constanța, profesoară la Liceul Cuza Vodă — Huși ; Buru­iană Nicolae, director la Liceul din Pașcani; Mitrofan Vasile, șeful sec­ției regionale de învățămînt ; Sa­teu­ Mircea, profesor metodist la secția regională de învățămînt ; Stoian Vasile, profesor la Liceul din Vaslui ; Bălan Vasile,, profesor la Liceul din Hîrlău ; Lupașcu Va­sile, profesor, Consiliul regional al Organizației pionierilor. REGIUNEA MARAMUREȘ Turda Ioan, profesor la Liceul nr. 3 Baia Mare; Pop Sudita, profesoară la Liceul financiar Baia Mare ; Navodarschi Ludovic, profesor la Liceul din Sighetul Marmației ; Gall Ioan, profesor la Liceul din Cehul Silvaniei; Scurtu Constantin, profesor, director adjunct la Liceul nr. 1 Baia Mare ; Bucin Vasile, profesor la Liceul nr. 1 Cărei j Both Ecaterina, profesoară la Școa­la sportivă Satu Mare ; .Chiver Du­mitru, profesor la Liceul Șomcuta Mare ; Cuza Maria, profesoară la Liceul nr. 1 Baia Mare ; Cordea Gheorghe, metodist la secția regio­nală de învățămînt; REGIUNEA MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARA Balint Acațiu, metodist la secția regională de învățămînt ; Lado Dionisie, profesor la Liceul din Miercurea Ciuc ; Gail Francisc, profesor la Liceul din Ditrău ; Chirteș Rafila, profesoară la Liceul nr. 2 Reghin ; Ciotea loan, profesor la Liceul Bolyai ; Tg. Mureș ; Moldovan Ioan, profesor la Liceul din Toplița ; Becsei Ștefan, profe­sor la Liceul M. Niraj; Török Bela, profesor la Școala profesională din­ Odorhei ; Man Vasile, profesor la Liceul din Riciu ; Madaras Attila, profesor la Liceul Bolyai Tg. Mu­reș. REGIUNEA OLTENIA Bobei Constantin, profesor la Li­ceul nr. 2 Craiova ; Bobic Ion, șeful secției de învățămînt a orașului Tg. Jiu; Brăiloiu Victor profesor la Liceul din Novaci ; Dobre Florica, profesoară la Școala sportivă din Craiova ; Gionea Nicolae, director la Liceul nr. 1 Craiova ; Meriu Titu, profesor metodist la secția regională de învățămînt ; Micu Gheorghe, director la Școala gene­rală nr. 3 Tg. Jiu ; Moraru Silves­tru, director la Liceul nr. 2 Cara­cal ; Pîrvulescu Ion, profesor Liceul nr. 1 Caracal ; Popescu Eu­la­genia, profesoară, șeful catedrei de educație fizică la­­ Universitatea din Craiova ; Rinderiu -Elisabeta,­­profesoară la Liceul nr. 1­ Craiova ; Ungureanu Sabin, director la Li­­­ceul Băilești ; Stahie Marcel, profe­sor Craiova . REGIUNEA PLOIEȘTI Predescu Constantin, profesor la Liceul nr. 1 Ploiești; Stuparu Ște­fan, profesor la Liceul nr. 6 Plo­iești ; Voiculescu Maria, profesoară la Liceul nr. 4 Ploiești ; Mătușa Gheorghe, profesor la Liceul nr. 5 Ploiești ; Postelnicescu Emil, profe­sor la Liceul nr. 1 Ploiești; Popescu Silvia, profesoară la Liceul nr. 5 Ploiești ; Dragomir Vasile, profesor Ploiești ; Avramescu Paula, profe­soară Ploiești ; Stroescu Victoria, profesoară Ploiești; Gavriliță Vladi­mir, profesor la Liceul din Cîmpi­­na ; Henegaru Luca, profesor la Grupul școlar profesional Cîmpina; Terje Vasîle, profesor la Liceul din Tîrgoviște ; Stoenescu Florin, meto­dist la secția regională de învăță­­mînt; REGIUNEA SUCEAVA Zaharescu Virginia, profesoară la Liceul nr. 1 Suceava ; Boțocan Vic­tor, profesor la Liceul nr. 2 Ră­dăuți ; Pal­ Kodica, profesoară la Școala sportivă din Vatra Dornei ; Stîncel Stela, profesoară la Liceul nr. 2 Suceava; Frățeanu Orest, pro­fesor la Școala profesională cons­trucții Cîmpulung ; Frățeanu Ale­xandru, profesor la Liceul „Dragoș Vodă“ — Cîmpulung; Turtoi Theo­dor, profesor la­ Liceul nr. 1 Boto­șani ; Mandache Tiarion, profesor la Liceul din Dorohoi ; Alexandru Rodica, șeful secției regionale de învățămînt; ORAȘUL BUCUREȘTI Berbecaru Marin, profesor la Șc. sportivă nr. 2 ; Humă Nicolae, profesor la Șc. sportivă nr. 2 ; Si­­mion Pompiliu, profesor la Șa sportivă nr. 2 ; Ghimpu Evelin, profesor la Șc. sportivă nr. 2 ; Waidingher Norbert, profesor Șc. sportivă nr. 2; Dăscălescu Va­la­lentin, profesor la Liceul nr. 35 ; Dinescu Ștefania, profesoară la Li­ceul nr. 35 ; Simionescu Gheorghe, director adjunct la Liceul nr. 35 ; Jecu­­la, profesoară ; Dumitrașcu Ioan, director adjunct la Șc. spor­tivă nr. 1 ; Stănescu Gheorghe, profesor la Șc. sportivă nr. 1 ; Cîndea Gh. Benone, profesor la Șc. sportivă nr. X ; Mociani Victor, profesor la Șc. sportivă nr. 1 ; Agarici Vladimir, profesor la Șa sportivă nr. 1 ; Lovinescu Ioan, profesor la Liceul nr. 40 ; Iordan Marioara, profesoară la Liceul nr. 40; Manea Emil, profesor la Liceul nr. 36; Gorjan Dora, profesoară ; Voicu Ion, profesor la Liceul nr. 2 „T. Vladimirescu“ ; Stănculescu Mircea, profesor la Șc. sportivă nr. 2 ; Nichiforescu Radu, profesor la Șc. generală nr. 156 ; Milodenschi Elisabeta, profesoară la Liceul nr. 23. I­l" í, T­i %/c fi­u­i >i, r~ n ' ” ' * V * '■ " '

Next