Gazeta Învățământului, 1969 (Anul 21, nr. 976-1023)
1969-10-10 / nr. 1012
A* 1/ Proletari din toate tarile, unifi vá! GAZETA INVATAMINTULUI ANUL XXI NR. 1012 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT ȘI CULTURĂ Vineri 10 oct 1969 4 pagini 25 bani Luni, 6 octombrie. Începe a patra săptămină a anului școlar. Ne propunem un raid-anchetă prin școlile de pe valea Dîmboviței. La prima oră din zi ne aflăm la ieșirea din Tîrgoviște, pe șoseaua care duce la Cîmpulung Muscel. Intenționăm să asistăm la debutul unei noi săptămîni la școala care s-a construit în acest cartier al orașului de pe malul Dîmboviței. Rămînem însă numai cu intenția. Cîțiva meșteri mai trebăluiesc încă (în nici un caz de zor) la finisarea școlii care, din păcate, n-a fost gata atunci cînd trebuia să fie și nu este gata nici acum. Am început raidul cu o notă proastă, dar pe parcurs ne schimbăm impresia. La Prisaca, Gheboieni, Voinești și Malul cu Flori — comune din județul Dîmbovița — și mai sus, la Lăicăi, Cetățeni și Stoenești în județul Argeș, întîlnim școlile în plină activitate. Ne impresionează curățenia și ordinea care domnesc în toate școlile vizitate. Peste tot, frecvența elevilor din școlile generale este foarte bună. Consemnăm și alte aspecte pozitive: școlile încadrate din timp cu cadre didactice, în mare majoritate calificate, orarele școlare stabilite definitiv, manualele distribuite toate la timpul cuvenit. Cu un cuvînt, procesul de învățămînt a demarat în condiții bune. Dar întîlnim și excepții, note discordante. La Voinești, în județul Dîmbovița, găsim, la școala generală, o clasă a IX-a așa cum n-am vrea să vedem pe nicăieri. Practic nici nu credem posibil să spunem că aici, la Voinești, funcționează o clasă a IX-a. Nu există încă o sală anume pentru această clasă, ca să nu mai vorbim de celelalte condiții materiale necesare bunei sale funcționări. In prezent clasa este provizoriu găzduită de Liceul agricol din localitate. Luni, la primele ore, din cei peste 30 de elevi înscriși au fost prezenți 14. Restul? Mulți elevi din satele apropiate nu frecventează cursurile. Ne întrebăm ce se va întîmpla la iarnă, cînd vremea se va înrăutăți. Caracterul de provizorat în care a debutat clasa a IX-a a făcut să scadă mult interesul elevilor și al părinților. Ce intenționează să facă Inspectoratul școlar județean, Consiliul popular județean și cel comunal pentru remedierea situației în care se găsește clasa a IX-a de la Școala generală din Voinești. Dincolo de Malul cu Flori începe județul Argeș. La Lăicăi, într-o școală așezată efectiv la marginea județului, am găsit multe lucruri demne de toată lauda, realizări frumoase ale unui colectiv didactic tînăr și bine pregătit din punct de vedere profesional. Dar, pe lîngă toate acestea, aici am înregistrat și cîteva neajunsuri, cîteva necazuri ale unei școli aflate, așa cum spuneam, departe, tare departe de sediul inspectoratului școlar. Bunăoară, deși terminată de trei ani, instalația electrică a școlii nu funcționează, încă. Becurile sînt montate în fastinguri, dar nu pot să se aprindă, pentru că racordarea la rețeaua electrică continuă să întîrzie. Documentația întocmită în vreo cîteva rînduri atît s-a tot plimbat de colo pînă colo, pe la organele în drept, încît s-a rătăcit în nu se știe ce sertar. Întrebăm : cîți ani vor mai trebui să treacă pînă cînd se va racorda la rețea instalația electrică de la Școala generală din Lăicăi? Cu timp va mai trece pînă vor putea să intre în funcțiune aparatele audio-vizuale pe care le are școala și care așteaptă să fie folosite în procesul de învățămînt? In comunele argeșene de pe valea Dîmboviței am participat la o discuție privitoare la distribuirea materialului didactic, discuție pe care am continuat-o apoi a doua zi, la Inspectoratul școlar al județului Argeș. Iată, în esență, despre ce este vorba : în unele școli din aceste comune în cursul anului școlar trecut n-a intrat, după cum s-a exprimat un director — nici măcar un ac. De ce? Nu este nevoie de material didactic ? Dimpotrivă. Cei de aici au întocmit o lungă listă de necesități. Și atunci? Adevărul este că, dacă materialul n-a venit singur în laboratoare, nici nu s-a găsit cineva care să se ducă după el, nimeni nu le-a trimis, nimeni nu l-a cerut. Vina, credem, ar trebui egal împărțită între inspectorat și conducerile școlilor. Din cele ce ne-au fost relatate la inspectorat am constatat că s-au căutat diferite sisteme de distribuire a materialelor didactice. Au fost chiar închiriate autobuze care s-au deplasat pe anumite trasee. Școlile vizitate de noi n-au figurat MIRCEA IONEL (Continuare in pag. 3-a) in cea de a patra săptămină de școală Lecția a deschis o nouă poartă spre cunoaștere. Pe acest făgaș elevii parcurg cu ochii minții, in cîteva clipe, distanțe uriașe, poposind in regiuni pică ieri complet necunoscute de ei și care astăzi au prins contur real, din relief culorilor și semnelor convenționale de pe globul geografic. O nouă acțiune în sprijinul modernizării invățămintului Anul școlar care a început se caracterizează, între altele, prin extinderea preocupărilor care vizează pregătirea multilaterală a cadrelor didactice pentru desfășurarea unui proces de învățămînt modern, la nivelul cerințelor contemporaneității și de maximă eficiență. La acțiunile inițiate pe acest plan venit să se adauge recent, a și cursul intitulat „Metode moderne de predare“, organizat de Universitatea populară a municipiului București în colaborare cu Biroul executiv al Uniunii sindicatelor din învățămînt și cultură. Marți, 7 octombrie a.c., în sala de conferințe a Clubului sindicatelor învățămînt din București a avut loc deschiderea cursului. Cuvîntul introductiv a fost rostit de prof. Constantin Drăgulescu, președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din invățămînt și cultură, care s-a referit la semnificația acestei acțiuni în ansamblul activității menite să asigure continuă perfecționare proofesională a corpului profesoral în scopul modernizării invățămintului nostru. A urmat apoi prima expunere din cadrul cursului, intitulată „Curente și tendințe în metodologia procesului instructiv-educativ“, care a fost prezentată de prof. univ. dr. docent Stanciu Stoian, membru corespondent al Academiei. Participarea unui mare număr de cadre didactice din școlile generale și din liceele Capitalei, care au umplut pînă la ultimul loc sala de conferințe a clubului, dovedește interesul manifestat față de acest curs. Următoarea expunere, cu titlul „Logica științei și logica pedagogică", va avea loc marți 21 octombrie a.c. J 0 Structura anului școlar 1969-1970—pag. 2 ■ Probleme ale dirigintelui la clasa a IX-a—pag. 3 Pe ce căi modernizăm formația matematică—pag. 4 Casele pionierilor, for metodic al activității pionierești Practica acumulată in cei aproape 20 de ani de existență a caselor de pionieri a reușit să promoveze în multe locuri forme și modalități de activitate , care influențează pozitiv nu numai utilizarea cu folos a timpului liber și dezvoltarea copiilor ce frecventează cercurile și formațiile din casele respective, ci și activitatea tuturor unităților de pionieri din localitate, munca tuturor comandanților și conducătorilor de cercuri și de formații. Această extensiune, care legitimează funcția metodică a caselor de pionieri, a fost realizată însă cu mari diferențe de la un județ la altul și chiar în cadrul aceluiași județ, de la o casă de pionieri la alta. Este timpul să se cunoască experiența valoroasă acumulată pe țară spre a se coordona influența metodică a tuturor caselor de pionieri asupra muncii pionierești în general. Înțelegem prin funcția metodică a casei de pionieri activitatea bazată pe experimentarea de metode și forme noi de lucru, precum și pe generalizarea experienței pozitive, orientată spre optimizarea acțiunilor pionierești, diversificarea și modernizarea acestora în unitățile școlare din raza de influență a casei. O primă cale prin care se evidențiază transferul metodic o constituie activitățile desfășurate cu copiii la sediul caselor de pionieri. Calitatea acestora, caracterul lor exemplar, oferă unităților de pionieri puncte de referință menite a îmbunătăți munca din cercurile și formațiile lor. Pe această cale multe case ale pionierilor sunt cercetate de oamenii școlii, care vin aoi să învețe metodica desfășurării cu succes a unor forme de activitate, să compare ceea ce au făcut ei cu ceea ce se poate realiza la un nivel mai înalt. Toată problema constă în a face ca această comparație să nu fie în dezavantajul casei pionierilor. Acest aspect al funcției metodice îl realizează în bună măsură majoritatea caselor de pionieri Sprijinul acordat școlilor nu se reduce numai la „modelele“ oferite la reședința casei de pionieri. El privește mai ales sprijinirea unităților în organizarea unor acțiuni mai deosebite la sediul acestora. Pe această cale casa pionierilor iese din aria muncii nemijlocite cu copiii, pătrunzînd în cea a activității cu comandanții și conducătorii de cercuri și de formații din afara sa. Această afirmare a funcției metodice nu trebuie înțeleasă, firește, în sensul că personalul didactic activ care lucrează la casa pionierilor trebuie să se substituie angajaților din unități. Sunt case ca acelea din Brașov, Iași, Constanța, Cluj, Pitești etc., care acordă unităților sprijin în organizarea de noi cercuri sau formații, instruiesc pe conducătorii acestora și îi vizitează pînă cînd activitatea lor se ridică la un nivel satisfăcător. De pildă, casa pionierilor din Cîmpulung Muscel a instruit timp de 10 zile, la sediul ei, pe toți conducătorii cercurilor de aeromodelism din județul Argeș. Casa pionierilor din Ploiești a pus bazele unor formații de dansuri în 8 unități locale, iar cea din Cluj a sprijinit școlile generale nr. 1, nr. 2 și nr.7 și liceele nr. 2 nr. 5 și nr. 15 în organizarea și instruirea echipelor de dansatori. Exemplele se pot înmulți cu unele case ale pionierilor care au sprijinit materialicește o serie de cercuri din școli sau le-au oferit sugestii pentru valorificarea intensivă a condițiilor locale. La Reșița, de pildă, cercurile foto din școli sunt filialele cenaclului casei pionierilor, după cum la Ploiești, Pucioasa și Tîrgoviște, cercurile de rachetiști din casele pionierilor au stimulat înființarea unor cercuri asemănătoare în școli. Participarea la instruirile realizate pe plan județean cu activități practice și expuneri reprezintă o altă modalitate de exercitare a rolului de for metodic al caselor de pionieri. La recentele instruiri ale comandanților de unități din toată țara, multe case au prezentat activități demonstrative care au întrunit aprecierea generală. De exemplu, casa pionierilor din Iași a organizat un reușit concurs de orientare turistică și a prezentat trei filme realizate de cineclubul său, menite a generaliza experiența pozitivă în munca pionierească din județ. Casa de la Tg. Mureș a proiectat, cu același prilej, filmul propriu intitulat :,Din activitatea taberelor județului nostru“, casa din Constanța a oferit comandanților un izbutit montaj literar-muzical, cea din Cluj cîteva din renumitele ei filme consacrate taberelor în corturi din Munții Bihorului, iar casa din Slatina a pus la dis PATITA SILVESTRU vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației Pionierilor (Continuare in pag. 3-a) ELEVI LA PORȚILE CIBERNETICII DISCUȚIE CU ACAD. TIBERIU POPOVICIU — Clujul, vechi și important centru al culturii din țara noastră, este și locul unei intense cercetării activități în domeniul matematice. In ultimii ani, specialiștii din acest domeniu s-au preocupat intens de formarea tinerelor cadre, începînd această acțiune încă din școala generală și din liceu— Cum s-a născut ideea acestei acțiuni? — l-am întrebat pe acad. Tiberiu Popoviciu, unul dintre principalii ei inițiatori. — Din necesitatea, pe care o considerăm esențială, de a propaga în rândul tinerilor cunoștințe privind cibernetica, cunoștințe de mare importanță indiferent de profesia intelectuală căreia i se vor dedica. Acum trei ani, ia o ședință a filialei din Cluj a Societății de științe matematice, m-ari, angajat să sprijin înființarea a două cercuri de elevi ciberneticieni. în ciuda unor sceptici, am început pregătirea unui program concret și, în 1966-1967, a luat ființă cercul de cibernetică— Care este conținutul activității acestui cerc și ce rezultate concrete au obținut pînă in prezent ? — Elevii claselor a X-a și a XX-a de la liceele din Cluj, dotați in mod special pentru matematică, au învățat treptat ce este analiza numerică, ce este teoria informației. Au luat contact cu primele cunoștințe de cibernetică. Au început să lucreze la mașina DACICC-1 și au fost martorii momentelor creatoare din proiectarea și construcția mașinii DACICC-200 S-au înregistrat primele succese și, odată cu ele, acțiunea a cîștigat încrederea cercetătorilor de la Institutul de calcul, precum și colaborarea cadrelor didactice de la Facultatea de matematică-mecanică a Universității clujene, în acest an, cercul de cibernetică al elevilor din Cluj va urmări patru direcții : calculul numeric, teoria grafelor, teoria informației și construcția aparatelor de calcul. — Cum s-a născut „cercul micului calculator“? — într-o zi, profesoara de matematică Niculina Popa, de la Școala generală nr. 2, m-a căutat pentru a-mi solicita sprijinul în organizarea unui cerc de matematică pentru pionieri. Existau toate condițiile prielnice pentru a răspunde acestei cereri. Așa s-a născut „cercul micului calculator“. Membrii acestui cerc, pe atunci în clasa a VI-a, au început după cîteva luni să programeze la mașina de calcul DACICC-1, în anul următor ei au învățat să rezolve probleme de transport, și au însușit cunoștințe elementare de teoria informației, s-au deprins să lucreze și cu mașina Olivetti „Programatoi“. — Ce perspective întrevedeți pentru aceste activități ? — Desigur, perspectivele se întrevăd pe baza rezultatelor. Dintre absolvenții claselor a XlI-a care au fost membri ai cercului de cibernetică, 18 s-au prezentat la concursul de admitere la Facultatea de matematică mecanică din Cluj și au luat cele mai mari note. Voi avea marea plăcere de a le preda două cursuri fundamentale și îi voi urmări pînă la absolvirea facultății. Ei încep în acest an și munca de cercetare. Un colectiv de studenți, în frunte cu responsabilul lor, Florian Potra, va trebui, peste 5 ani, să raporteze realizările obținute și să ne furnizeze prețioase date asupra acestui experiment pe care îl facem cu ei. Este vorba de un experiment menit să ne dea indicații asupra modului de recrutare, selecționare și formare a tinerilor matematicieni în spiritul actualului proces de matematizare a activității practice, în lumina mișcării matematicii moderne. i