Gazeta de Transilvania, iulie-decembrie 1838 (Anul 1, nr. 1-26)
1838-10-22 / nr. 17
zur ca să să asuprească întru mimica o parte mai mult decât antapuntul al 7-lea din tractatul închiat în Paris la 1815 Noemvrie 5 între Austria, Anglia, Corusia și Tascia, încât să ține de comunicația comunilmă a M. Sale împăratului nostru cu Ionice Cinsuile insulele republică supt ocrotirea Britanii) va rămânea de ani înainte în puterea sa. Tot acest tractat împlinește lipta tractatului de negoț încheiat între Austria și Critania la 1829 Dec. 21. și va ținea dela iscălirea lui Socotinda pănălatulu cu ofărșitul lui Dec. și încă 12 luni peste acest termin, după ce una dintre puterile amândoă ca înștiința, că dănsa vește ridicarea tractatului. Dela hotarele Servii scriu cum că pe Dunăre stăpânește o mișcare neoricinuită. O mulțime de corăvii merg și vin încărcate cu de ale măncării pentru cetățile turcești de lângă Dunăre, care sânt să să pue în stare de războiu. V de însemnat și brea, cum că poarta și cu o Putere vecină au hotărăt cu tot deadintul, ca să pue în lucrare un plan al său vechiu, adecă să deschidă canalul lui Traian numit dela Rahova pănă la Costendine, care acum e plin de nisip, însă prin care, dacă vă va deschide, corăbierea pe Dunăre va fi scurtată de 80 miluri și atunci nu va mai avea nime trebuință de strămtoarea Dunării l de la Sulina, care ori și cum să fie, în tot chipul e primejdioasă. Fără îndoială prin aceasta va înceta încordarea acea politicească, care s'au eșcat și pănă acum între puterile stăpănitoare la gura Dunării. Anglia încă au fost totdeauna foarte interesată la această treavă mai vârtos din pricină, ca să să ridice pedecile, care le pune Rusia negoțului altor nații. Gubernin lustrii încă vele prea înțelepțește ce foloturi mari să vor răbărsa de lici asupra negoțului și asupra navigații cu acul, iar lăcuitorii dena Dunăre pot să fie sărbătoare pentru punerea în lucrare al acestui plan. (elencog). triest, 11. Oct. îÎnstitutul acea minunat de corăviere Lloyd numit supt protecția prințului Metternich, care s'au făcut și pănă acum atâătea merituri asupra negoțului austriac, la 18 luni încolace au clocotit alte opt vapoare noă la marea meditaană. Spun, că peste puțin că va așăza în vane de împrumutare, o sparcasa și o gargetă politică comercială și literară, Algem. Zeit. des 56stegg. Iord. Vritania mai în london este îndreptată luarea aminte a Statului negugetorecc mai vartos asupra vânzărilor cilor mari și ceiu trei) și îndigo, care s'au început în Zilele acute. Ceiu de vândut este mai mult decât oricând de altă dată, adecă 16 milioane funți. Indigo încă este într'o călățime însemnată - 12,000 lăzi.. Căutarea să face bună atâta pentru cât să trece în lăuntrul Țări, cât și prin ecsportație; cu toate aceste prețul mărfilor mai ales a cerului, pentru mulțimea lui nu poate să fie mare. franț.. După o socoteală făcută mai de curând, bibliotecile publice în Palis suau total 1,828,500 tomuri, 108,000 manuscripte, 100,000 bucăți bini (numismatică) și 1,600,000 icoane. Biblioteca cea mare crăiască între altele, stă din 900,000 tomuri, 60,000 manuscripte și 500,000 harte și planuri. Monitorul după alte mai multe jurnale însă întărește, cum că Tractatul de negoț între Turcia, Engliteza și Franța, este priimit și din partea lui Mehemed Ali. Întru adevăr acest așezământ binecuvântat, prin care să șterge monopolul și alte pedeci să ridică, nu poate să aibă decât numai urmări firicitoare pentru înflorirea comerțului de la Răsărit. Muiii au plătit și darlea cu cât mai era datoria la Poarta otomană. Jurnalul deci Deva nu vrea să cează la Correspondentul Jurnalului de Francfurt în cele care se opune acesta de starea Polonii tăgăduind că n'ar fi nici o sală asupra Polonilor, ca săși lapede portul său cel vechiu îmbrăcăndusă rutește. Jur. de Deva întărește că ar fi un document netăgăduit despre aceasta, care stă pe masa Redacții Naționalului. Tot acest Jurnal ne împărtășește un Document în orginal din Anglia dat în 31 iunie 1858 prin care Crăiasa Pritanii victoria dă privilegiu și apărare tuturor producturilor de literatură din Staturile care trăesc în prietinie, prin toate stăpănirile britanice. Această hotărăre face cinste muntă domniei Regini Victorii! Grecia. Numărul 51 al curierului grecesc cuprinde o poruncă crăiască, prin care posturile de prototinghic și arhidiaconi ai episcopilor se desființează ca unele cevânt de prilos, făcânduse printr'această întocmire oarecare economie în casa statului. Pe de altă parte îngă, opre a lăți propoveduirea cuvântului lui Dumneziu prin ctiserici, s'au orântuit șase predicatori în deosbite eparhii, grecești, care fac