Gazeta de Transilvania, iulie-decembrie 1838 (Anul 1, nr. 1-26)

1838-10-22 / nr. 17

prețul acștii foi din prerie cu Foea pentru minte, inimă și li­­teratură este pre Un jumătate de an cu poșta 21. 24cr. Făr poștă? f.­ucr-arg- Pentru înștiin­­țări să­ plătesc pănă la 6­­ acri de acri întus 1 cr. argint de un rănd- -32 FEAMNULĂVANCIA. Vgausnot, 22. FUst. zr-­­ Transilbanul. Din unele părți a Patrii, și anumit dela v­ăngras, pe unde să fac de obște vinuri bune, priimim­ înștiințare din 25. Oct. c. n. cum că în vremea aceasta de toamnă sărină și frumoasă ce ne mângăe și nici la Bra­­șov, culesul­­­ o­ au apropiat cătră sfâr­­șitul sării; dar­ acesta este numai de mij­­loc și viermm­ să află înșălat, văzând că spre pildă, din via de unde storcea la un cules bogat doă mii de veare (ferii) acum abia poată să stoarcă doă sute, în anul acesta să văd păgub­iți mai vârtos econo­­mii cei mai lărguitori, carii în primăvara trecută au destropat prea de­vreme vitele, o zăpadă mai fin urmată le răpi nădej­­dile. De altmintrelea vinul din el timp de și nu este cea mai bun, iar pe toată în­­tămplaria să poate socoti între vinurile de mijloc. Pe la vintrici s'au vândut va­­ara de must de grădină cu 2 F. v. v. iară cel de dial cu 2 F. 50 cm­ v. b. Mai tăr­­ziu începu să scată prețul acesta și acum din vinul cel bun otă vadra între 2 F. și 2 F. 20 cm­ b. b. Dinarii să cresc îm­­protiva lui primii socotind că din pricina cărții lui - traduse și în patria noastră în ungurește - nu să stie prețul vinului, încât pifnițile lor colunt pline de vin și de cel mai bun din 1854. Dar oare Prismit­e pricina­ sau lipsa banilor, lăsăm să Ho­­tărască alții. Lângă Bălgrad să află vin bun din 1854 cu 5-6 -7 f. v. vadra. Cluj. Oct. 15. e. n. în ziua aceasta cegățeanul de aici Anton bauer și Cristina Feghiereși după obiceiul bisericii catolice au priimit vinecuvântare noă la împlinirea de 50 ani a căsătorii­lor, fiind le față la această ceremonie în Chicerică șasă slugui ai lor Olgi șante au murit­ lozzeci și trei nepoți și un strănepot. Frumoase zine un jumătate de veac petrecut astfel iu, la câți în vor fi amjungând­ Austria .Antre­g. La împăratul nostru și în­­tre Regina Britanii Victoria o­ au înființat la 5. Iulie a. c. un tractat nou de neguși și de vorăsiere care M. Sa olu milogsti­­vit al întări în Milan, iscălit fiind le amândoi părțile prințul Mettegnisn, și Eghedeghis James Damb la 14. Sept. Pun­­cturile acestui tractat 14 cu numărul sânt cu totul interesante și prea mult folositoare comerțului austriac. Corăbiile și mărfile cele prin legi hotărâte, și slobode pot să treacă în toate părțile, unde să întinde stăpănirea coroanei britanice, la India răsă­­ritului și ab­ea, fără ca să fie supuse la alte­nămi și tarife, de căt care sânt așă­­zate pentru celelalte puteri, care stau în comunicație comerțiană cu Critania, și iarăș care sânt rânduite pentru manufacturile, fabricatele și productele economice, care vin din Critania în porturile austriece, pri­­vilegiurile toate și toate greutățile cu ace­­ste împreunate că vor păți împrumutat fără ;

Next