Gazeta de Transilvania, iulie-decembrie 1838 (Anul 1, nr. 1-26)
1838-11-26 / nr. 22
21. 24cr:„Fără poșta 2f. ucr. arg. Pentru înștiințări să plătesc pănă la 6 JVM gasneur. 28. Not. Prițul an știi foi din primiă cu Foea pentru minte, inimă și literatură este prein jumătate de an cu poșta ssprve ALMADPTA tobv. rânduri ucr., de ani între, tcr. argint de un rând. un fă a șiueiluranță a affă. lușrin viena. 27. Poembr. M. 9. Prințul domnitoriu a Țării romănești au ajuns anii cu norocire. PRIVIRI asupra industriei și a negoțului în Ungaria, Transilvania, Moldova, Țara românească și Serbia, în Gazeta dela Viena „Adleg” e și de curând un articol dat de Ar.g- întru care să îmfățișază o icoană interesantă de starea industrială și comercială ale acestor țări. Scriitoriul vorbește mai mult despre Ungaria numărănd ramurile acele de industrie și de negoț, întru care mai ales de zece ani încoace s'au făcut pași neașteptați și păuni acum încă prea puțin cunoscuți la țările streîne, să miră de puterile acele atât morale cât și fizicești, care să lesvolvesc din zi în zi cu atâta fologi pentru patrioți. în scurt, Arg nu face alt cevaș în pomenitul articol, decăt numără urmările ideilor și a teoriilor lățite în Ungaria și în Ardeal mai întăiu și mai hărtos prin prea înbățatul, neocositul și servintele patriot Graf Stefan Seceni în curțile sale „Czeg” șredit), „Vilaz” luminz) și anteli, care au mai urmat după aceste dela dănsun șți care mulținmea patrioților se priimbă mai tărziu cu crațele de torte, și astăzi de toate părțile să nivoesc a le pune în lucrare. Puteri nemărginite de industrie să mișcă astăzi în aceste doă patrii, arăntătoare de un viitoriu mai fericit, opre cucuria Stăpănirei și opre mângăerea tuturor binesimțitorilor. Nici să poate altfel cu apucăturile și mijloacele întrebuințate de Graiul Sf. Seceni și de ceialalți după dânsul, au dat bola și îndemn de multe ori și la cii mai împetriți și învechiți în prejudecățile sale, ca măcar de rușine să miște, să facă, să ajute căte ceba în ofera, care li s'au orănduit de soarte, ca să lucreze întrănsa. Să ascultăm unele cuvinte a Graiului Seceri și să judecăm ce întipărire au trebuit să aibă acele în mințile și în inimile compatrioților săi, în prefața dela „predu zine între altele multe: „Bete știut, cum că cu mulțimea numai asta vei scoate la cale, dacă vei lăuda și te vei mira de toate ale ei; acela, care spune dreptul, îi descopere greșelile și o mustră, nici odată nu li este plăcut, căci iau vătămat depărtănimea și face ca ea (mulțimea) să simtă, cu cât este acesta mai presus de dânsa. Ușor este a amăgi, și la fice asta nu trebue de căot numai lingușire, care abia poate să fie sa rciastă carte, care pănă la abia ediții în leimsa Unguriască abii mai mult ca crui mii prinumeranți, s'auu tradue și în nemțire și e ștită, judicată și prețuită de toți cunii patrioșii, ori de ce nații să Fin. ) adecă cu oomneșii aii neprișnuit