Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-07-09 / nr. 28
F pentru fericitul părintele său au trecut la palatul Beilervein. îndată s'au și făcut îngroparea cu ne pilduită paradă și Poompă, cina orănduială și liniștea ce s'au păzit în toate clasele de obștă cote fără pildă. „Dor într'aceelși zi se au hotărit a să popri răsboiul între portă cu Mehemed Ali Pașa, și pentru aceasta sau pornit îndată întradins orânduiți atât cătră Căpitan Pașa cu poruncă ca să nu iasă Flota afară din Dardanele, cât și cătră Seraghierul oștirilor din Siria Hafi pașa ca să nu mai înainteze mișcările sale, ci să să întoarcă la hotarele de unde au fost plecate și acolo să aștepte a două poruncă. La 20. Curie s'au poftit la șirat înnălțimea lor Huuref-pașa și s'a orânduit Șadhazam, Halil-pașa s'a orănduit Seraschi, Reuf-pașa cel pănă acum ministru din lăuntru s'a orânduit prezident al înaltului sfat, olăvitul Rizabeiu, Macei Mușik, slăvitul Jagi-Ali negi veiu cel pănă acum ministru ostășesc, o a orănduit valide dhebulati. ( Roml) Un Șeic fanatic din Cair a unis de curănd doi preoți greci slobozind cu pușca asupra lor din vărful unei minarete. Numai de căt prins și dus înaintea pașii, încredință la întrebările ce i'au făcut, că Proorocul i s'a arătat în vis, și ia poruncit să omoare 200 de ghiauri, ca să dobândiască iertarea păcatelor și priimirea în raiu. Mehemet ahi îi răspunse răstito „și mie 'mi a poruncit proorocul ca numaidecât să te trimit în raiu, din preună și cu un șreang de găt. Adoavi s'a făcut hotărărea și osânda de moarte, acum pentru întrea dată să pedepsește cu moartea un șeic de când ocârmuește Mehmet LAli. C. . Jurnalul englezesc Slobe jmai nainte de a știi ceva despre moartea ce să vestește face următoarea scurtă observație despre Sultanul Mahmude „Vl va fi la 25. Iulie de 55 de ani, și la 28. ale aceiiași luni încheie al 32-lea an al domniei sale. Acest reformatoriu vestit, are pănă acum 26 prunci, iar numai șapte dintre aceia, adecă trei fii și patru fiice sânt recunoscuți. Flota turcească, care eșind pănă la Dardanele era să întimpine pe a lui Mehemed li este destul de împuitoare (imrolante). Va stă din 9 corăbii de linie de căte 74-396 tunuri, apoi din 11 fregate de căte 54-60 tunuri, 2 corvete, 3 criglă, 2 sonete și 2 cași de abur, cu totul 290. Comanda primare este în măna lui Ahmed Fevți Pașa. După șirile ce au sosit în Diena dela Constantinopol din 26. Iunie, în Feobaster de la 8. Iulie încă cetim unele ca aceste: „Pălerdile, care să credia că ar putea să le laibă cineva în privința însănătoșării înălțimei sale a Sultanului, pănă acum cu durere opunem, nu s'au împlinit. Simptomele (semnele) de boală, pe lângă toate mijloacele întrebuințate rămaseră tot aceleași, pentru care și deșteaptă cele mai vii îngrijiri. Totuș Sultanul nu să putu conteni de a nu cerceta în vinerea trecută moșeea dela Scutari Selimie numită, la care să iasă în colească. Spun că silința cu aceasta împreunată au lucrat rău asupra înantului colnad. „Sultanul o au aflat îndemnat a erta damidea pe case întrodusă de curând la lăcuitorii căpitalei spre a sprijini cheltuielile carantinelor. Afară de această Înălțimea sa porunci, a să pune în slobozenie toate persoanele încise pentru datorii. Ungari. Sfaturile și rândurile țării în Dieta din Pojon să cuprind pănă acum mai mult numai cu cercetarea alegerilor de Deputații din comitatur Scudere, încât s'ar afla acele legiuite sau nelegiuite. A numit pricina alegerii grafului Ghed. Galui de deputat al comitatului Peștii dă prin ei la desbateri mai multe. Din Ungaria de jos de la Seghedin scriu următoarea tristă întâmplare: Doi jucători de cărți veniră în numita cetate cu gând de a călători la băi, ca acolo să-și urmeze lăpădata sa meserie, în casa de oaspeți (han) unde jălutră, au aflat pe un coieriu bogat, carele slobozindută cu dănșii la joc, pierdu o sumă însemnătoare, însă fără să arate vreo supărari. Aceasta deșteptă luarea aminte a acestor craimiști, aducândui la prepus cum că acel boieriu ar putea să aibă la sine și mai frumoase sume de galbini decât era aceea care o perdusă în cărți. Așa, și îi țânară drumul pândindu'l și în omorără; însă ei fugieră apucați în crăncena faptă și după unu staraghism îndată spânzurați. Iată urmările jucării în cărți, iată la ce fapte cheromeți duce pofta de căștiguri! duic non mogtalia restoga sozis aiști saiga fames! Sghiptul. Flota eghipteană emisă la 17. Vinedem Lamesanaria; ea otă din 10 corăvii de-