Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)

1839-11-26 / nr. 48

curățeze dacă poți. - Cu acel scop țio am însemnat și nici, ca să o cunoști și de la inimă să vorbiști) -­­ Ungaria. Pojon. Din o serie amestecată a Die­­tei la 12, Poemvrie ținută se trimiseră do­­uă reprezentării cătră preanaltul Loc, dintre care cea din­tâie cuprinde umilit­a rugăminte a reprezentanților țării, ca, Ma­­iestatea Sa c. c. apostolelică să se îndu­­re a hotără o zi, întru care încă supt curtul Dietei de acum Maiestatea Sa Maria Ana Carolina a Maiestății Sal­e împără­tești preaiubită Soție să se ungă ca Regină a ungariei și după vechiun ob­iiceiu să se încoroneze cu sfințit­a coroană a țării, ca M. Sa prin legăturile iubirei și a îm­­prumutatei încredințări mai mult și mai străin să se uniască cu nația.­­ a doa reprezentații cuprinde cele hotărăte în die­­ta de acuma asupra așezării și a hrănirei soldaților în țară, ca să numai fie de ani înainte țăranului nici spre o greutate. În sergia din 11. Poemvrie se alcă­­tui un proiect de lege, între care, pe temeiul păcii de la Viena și Linț din 1790 articolul al 29lea de mai nainte se înbogățește și se schimbă cu 15 puncturi, dintre care noi însemnăm următoarele: 1 Re­­versaliine sau împrumutatele îndatoriri, de­­spre religia, în care ar avea a Se crește prun­­cii ce se nasc din părinți de religii deschili­­nite să nu mai aibă nici o putere. 2) Prun­­cii născuți din căsătorii mestecate să se crească în religia tatălui lor, iar cei ne­­legiuiți în religia mamei și cei aflați în a epitropilor săi, după ce împlinesc 18 ani, să fie ori care volnic a trece la acea credință, care după convingerea din lentru o cunoaște a fi mai destoinică spre odihnirea congiinței. 3. Cei carii voiesc a treci de la catolicism la protestantism, și vice-versa, făcând se știre jurisdicției mirenești și lu­­ând atestat de la aceasta, să poată trece fără nici o împedecare. 4) în bisericile protestanților să poată intra ori­care, fă­­ră să cadă în prepus de a fi amă­git. 5) să fie îngăduit pruncilor catolici a merge la școli protestantice, precum și a­­tât catolicilor, căt și protestanților a­rși la academii streine afară din împărăția luștrii, totdeodată prinților catolici o le stea în voia slobodă a privii lângă pruncii săi îmbătători de lege străină, protestanți și a­ 7) împrotiva paragraf 5 din art. 26 dela 1790 să nu fie pro­­testanții strâmtorați întru slobozenia de a-și redica școli elementare și grama­­ticale pretutindeni unde vor cunoaște a fi de trebuință. 9) Pentru plata persoanelor bisericești și a profesorilor, catolicii și protestanții să nu fie datori a se ajuta unii pe alții;­­ iar unde este capă de bani obștiască, acolo să se folosască cu toții la o potrivă. 11) Pe protestanți să nu fie slobod ai opri dela meșteșuguri din pri­­cina religiei. 13) Unde nu sânt îngropă­­toare (țimu­rime) despărțite, să se îngroape la un loc. 14) Leptre toate să aibă pute­­re și în țările cu Ungaria întrupate. Spirit. Omor înfricoșat în Spania, în cetatea Cadiz fu o crăncenă fărădelege săvârșită. Doar fermii se întâlniră în piață dina­intea b­isericii; una din acele hrănea asupra ceilante o ură ne­mpăcată; după o ceartă scurtă trasă ceea un șâș lung de supt haină. Ceealaltă bătănd pri­­mejdia fugi în b­iserică și se aruncă la picioarile preotului, carele tocma cetea li­”­turghia; dar turbata iși prigoni­a sa tăr­­fă pănă la litariu și o străpunte la ve­­derea tuturor câți se afla de față. Poate cineva a­ și închipui obșteasca înfiorarea pen­­tru această grozavă faptă, care dovedește pănă unde ajunge pofta de isvândă a unui spaniol. Slujba dumnezeiască îndată fu precurmată, ucigașa prinsă, și biserica nu se va deschide pănă nu se vor citi rugă­­ciunile odicnnite la întâmplări de aceste. După ce ministeriul de mai nainte eși din slujbă, acum se fac cercări de a com­­pune altul nou - Repartero apucă mături aspre împrotiva familiilor, dintre care se află soldați în oastea lui Pabrera. De altă parte se aud vești, cum că duhurile ar fi aplecate la o împăciuire desăbărșită.­­­­Se vorbește, că dacă va putea f­i Don Carlos din Franța, el se va așeza cu lă­­cașul în Sakțeburg în Austria, unde și pănă acum petrece o parte a familiei lui. G­en­­­ uiri politice mai proaspete. - Finanț ministrul Greciei Spaniolachie e slobozit din slujb­ă; aceasta o așeptase mulți. Bancul național al Geriniei se în­­trupează, căpitanul va fi cel mai mic d­e curund­e și în Nemzeti Tagoalcodă b­urdecaată și asupra țării românști și limnia popimei de colo. Pănă acum încă vom fi împărtășit, însă tot nepm te­­mut că este adibărată.- - -

Next