Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-12-03 / nr. 49
PP 194 SDFVN antădată iarăși în fstil de rând și ușor. La amândouă întămplările articolii noștrii pot să afle interes înnaintea tuturor romănilor literați, nu pentru că doar acele idei și cunoștințe ar fi nuoă și de Dlor necitite, ci pentru că sânt zise și publicate românește. 5. DLD. Abțonați ne vor face o deosibită plăcere, dacă pentru anul viitor nu vor grăbi a'și arăta voia și a trimite banii de prinnumerație cât se poate mai curând, ca și la anul nu o să fim în starea hotără, cam câte esemplare avem a tipări pesti tot semestrul din amândouă forma. Transilbanii, brașov. 29. Poembrie c. v. în dumineca trecută seara pe la 10 ceaguri e și un oc înfricoșat în satul vecin Ghimbav (ZVeiuenrad)) prin care mai multe ca 26 familii remaseră în cap de iarnă sărăcite cu tot și aduse la cea mai ticăloată otaria cerșitoriii. Pricinuitoriul focului eă știe, însă modul cu care lau pricinuit, nu este vine cunoscut. Un român adecă familiar și de altminterea cunoscut în sat ca om de ominie, în siara de duminecă vinind sint dila cârciumă după ce ar fi petrecut câtvva vreme pe lângă foc la vatră, mai tărziu zisă cătră nevastă sa, că el are să dea dnn la vite; eși afară cu luminarea (oare cu ea în lămpași sau slobolă? nu ou știe). Dar zăcovind el pria mult, năvasta ea eși să vază pentru ce nu vine, cănd iată podul grajdului era îmvălit în funcără. Cum că penorocita femee îndată au alergat să dezlege vitele dela iasle, or vede din aceea, căci vitele cu coarne, ce fuseră în acel grajd, sânt scăpate toate, însă femeea, surpăndute podul pe dânsu, lși văzu al său mormânt în mijlocul flacărilor, unde în ziua următoare fu aflată împreună cu bărbatul său arși amândoi pănă la îngrozire, când apoi și fuseră îngropați, întraceea focul pe lângă cea mai neobosită stăruință a ispravnicilor din sat și a tuturor sătenilor de a pune o tavilă înfricoșatului element, în puține minute prefăcu în fum și cenușă 26 caee mai mult românești, 20 șuri și grajduri de ane sașilo,r zece capete de vite cu coarne și mai mulți răniztori, nu treți de iarnă și Câte pilde triste și sfășietoare de inimi, câte urmări cumplite ne arată beția în toate zilele, și oamenilor totuși nu mult le pasă! Nu, pentru că răul este foarte adânc înrădăcinat. Sântem încredințați, cum că stradvenii lăcuitori ai Crașovului precum altă dată, așa și cu acest prilej cer grăbi a întinde cu iubire de omenire ajutoriul său nenorociților săi vecini. Cea mai puțină dăruire încă se va priimi în tipografia lui Ioan Gătt, dându-se cvnstenție fiecăruia, și darul trimiținduse pentru a se împărți fără zăbravă la acii sărați, Viena. zilestul Directoriului deneral Antoni caronul al chiema de la acest post ca ministru al Statului. Postul ce se făcu prin aceasta vacant, se îndură Maiestatea Sa an da tot atunci congiliariului său de tainz Caron Frideric baron de Chiiresc. Montepnigro. Montenegrinii, acești oameni neodihniți de curând făcură răpiri nuoă la hotarele Austriei Siesta e cea mai sigur semn, cum că Vlădicul care îi ocârmuește nu este în stare de ai mai înfrăța și țănăndui între hotarele munților săi, a păzi pacea și liniștea cu vecinii, Turiu Cea mai prosperă și mai însemnată știre, ce o avim din Constantinopol, este, cumcă acolo astăzi nu se întâmplă nimic însemnătoriu. Luna cea de post a ramazanului s'la început, în care vreme toate trebile tac. Vestea însă cum ca Mehemetd Ali și Coster vor face între sine o împăciuire nemijlocită fără ajutoriul puterilor streine, tot mai mult se apropie de adevăr. O șalupă turcească cu vreo 60 pollați fugi din portul Alicsanariei. Unii vorbesc, cum că această șalupă ar fi scăpat cu voiea ofițerilor turcești, ca să aducă vești sontice lui Costeb Pașa în Constantinopol. Distul atâta, cum că această întâmplare e un greu semn de nemulțumire a flotei turcești supt domnia eghipteanului. Hatișeriful, dat de Sultanul, pomenit și în numărul trecut al Gazetei în vom împărtăși cu următoriul număr. El cuprinde multe cuvinte foarte frumoase. De ar și putea folosi provințiilor turcești!! - Vritanni ma. La 25. Noimvrie se adună sfatul de taină al reginei, ce stă ca din 200 pri- SPlicitatea Sa c. c. prin preanalta Sa Valdassi cinevoi ecrisoare de Cabinet din 22. de și a l. t. pe precolactoratul al numi de gec.