Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-11-26 / nr. 48
2 f.24cr. fără poștă af. acr. arg. Pentru înștiinmintie inima pruna cufusia lemtru și țări să plătesc păna la o teratură rânduri 8 cr. de aci însue jumatate de an ci poșt 1 cr argint de un rănd. lineste pe un Da FARMULĂ VANAUI Vgasnot. 26. Noemughie. Prițini acintii foi din fS3. affo. Aa- Trutiluluil. Gazetele ungurești „Egdealii Nigadoști „Egdftri Niglar cuprind următoriul articol din cuvânt în cuvânt:: „Șofalva (Comitatul Dobrini), Noemvrie 92, în țănutul nostru pe norodul de rând romănesc o deosibită împregiurare în trasă în prăpastia lesnădăjluirei. Alocă, mai mulți popi românești vestită în biserici, cum că în vara trecută au căzut o ladă (sicriu) mare de ghiță, care netopinduta pănă a treia zi, atunci nouă popi îngenunchiază lângă esa și în urma îndelungatei lor rugăciuni lada se deschisă, din care scoaseră o scrisoare, ce oau scris Dumnezeu cu mâna sa însuși, în aciastă sfântă scriptură noroadele ce luminesc: cum că de vor mai prăi și de aci minute în păcatele sale, vor sosi niște paseri cu cașul de fer și aceste vor mânca pe lumea toată. Poroclul atăta credință au dat acistei amăgiri, în cât cu nici un feliu de dovede nu llo poți scoate, are folos astfeliu de adiere spre somn, sau n'are? la aceasta lesne pe poate respund. 2 Întru nimic nu ne îndoim, cum că această istorioară, care de s'ar povetsti și însuși despre sălbaticii din America, iar nu despre românii din Europa, ar sluji spre necinste și rușine, peste puțin va fi priimită și lățită încă și prin jurnalele nemțești, dintre care unele - după cum cine cunoaștem pândere anume după întâmplari și știri de acele, care vădesc pe lesne starea culturei unei nații cum este a neași fiindcă prin povestiria mai sus adată cum vedem, sânt mai mulți popi româniști compromitați, sereiiilor, carii nu ne cunosc, fără voie încă le vor vini următoarele întrebări asupra romănilor: Ting sânt româănii aceștia? ce religie țăn ei? ae feliu diobicituri și gerimonii au, care luminează sau întunecă? popii lor în care în căte seminariuri se pregătetc? te îmbată ei în aceleași? căgi ani sau câte luni îmbată? ce feliu le cărți șifoi publice mai ales teologiciști citesc dănșii după ce ei din siminariu? sânt ei avuți, sau din Interesul venitului a suferi multe. Porodul în ce feliu de școli se desvoluește? Au românii măcar vino de năspre ce școli normale? sânt școli triviale în tot catul, sau măcar tot sate una? între pesine afaăse munți, să facă învățături creștinești cune le nălușă sufletul? Săntromănii linecrezători și aplecați la percuție ca multe noroade ale răsuritului? Ce îmiu de curțile predicății au bisericile spre ajutoriul popilor? căzaniile cile veci dintre care unele sânt seci cu totul, mai, schimbatusau' ori nu? șol. șul. șul. Inima ne sângerează și am respunde la toate aceste stghi zurista spre a odihni pe cei streini și ai face oz și forme gre despre noi o judecată de nu părtinitoare, (ce nu se prea poate pofti întru toate), dar cel puțin arcantă, încă, slardite ghicos regi, sat rgata Diregunt. Poate că străluița și les răducinătoare deșartă, sat povistită de striini și pe și insânt și di toată sila trei morale credincarii suistoria de e numai clebitirii