Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-01-22 / nr. 4
15 ---- - - - -- - - - - Lordul Pongoniei o scrisoare de mulțămită pentru tractatul de negoț încetat între britania și Turcia, în care însă totdeodată iși descopere oareșcare frică asupra art. 7 din tractat, ca și cum prin acnela ar fi un port alevantului și anume cel din Constantinopol favorit mai bine decât cel de la Smirna. Solul englezesc le răspunsă între altele: „ărerea, la care să îmboetu atâța oameni de practică cu temeiu informați, mă face a nădăjdui, cum că acest tractat va merita plăcerea lui dăruită, cum eu nu mă îndoesc, cum că gubernul M. Sine va avea un ochiu ager la toată vătămarea sau punerea la o parte al aceluiaș. Anglia e cu mult mai luminată, decât să nu știe, că starea vină aga de negoț pistorul de căpetenie a bogăției sale. Anglia nu poartă nici un sfat vrășmășesc împreuna vreunei părți a lumei; iar ea este gata ași apăra drepturile sale împrouba tuturor atacurilor, și ce au făcut ca pănă acum, arată, le poate să facă. Vu sânt încredințat, cum că acest tractat împlinit cu scumputate, va răspunde tuturor dreptelor așeptări, și va dovedi, cum că n'au fost nici un temeiu de temere, ca și cum un interes ar putea să să jărfească la antul Scriu de la London din 2. Ian., cum că de curând s'au trimis iară curier al umatului la St. Petersburt, cum să vede asupra relațiilor companiei ostindice cu Gerca. Toate jurnalele sânt pline cu cele mai triste vești de „tricăciunile ce meau făcut viforul, care au domnit în aceste țări a britaniei de toate părțile încungiurate cu 1. din noaptea dela 6. Ian. pănă la 7 într'amiaui, cu o ormise mai nepomenită, și care s'au întins mai vârtos în țărmii de est și vest a Britaniei și a Irlanduii isbind pe uscat pănă la Birmingam. Vaporul nordamerican „contineanța” să cufund la Liverpol și din 30 oameni a ei mai nici unul n'au scăpat, lucrurile cele prea scumpe, cu care era încărcate s'au perdut cu totul. Șaizeci de corăbii, care pornisă în aceeași ieșind din port, e temere mare, cum că orvor fi prăpădit toate. Corabii „vgington din dombli în Leia, s'au sfărâmat în locul unde aruncasă ancora în cetatea Liverpol să dărămară ziliri întregi, între care ca la doarzeci de oameni își perdură viața. Tot de aceste vestesc și din Mancester, Sister, Kirmingam, Lincoln, Hull ș. a., unde s'au făcut pagube nesocotite. Dar în dublin (căpitala Irlandei) prăpădi furtuna mai înfricoșat decăt oriunde. Lici dela uliți întregi au luat coperișele catelor, toate giamurile fereștrilor le au spart, unele care zac burâmate și în frumoasa grădină „Fenici pare numită, cel puțin o mie de arbori câînt desrădăcinați. Tocma în vremea turbării orfanului lcvut un foc, care să țindugă nestavilit, prefăcu în cenușă o mulțime de ziluri publice și private. Mai multe favrici pătimiră foarte, căți oameni lși vor fi„u, moartea, încă nu să știi. Opanil, banda lui Muniagorr, care să ținea cu „îîlingul în munții pirenei, la porunca crăeșii să desfăcu de tot; el însuș are le gănd să treacă în Franța cu câțiva ai săi. Represaniine că văl că mai încetează, Iar la aceasta nu e prima voea spaniolilor, carii la ori ce măcelărit de oamenii privescu runeană, ci stăruitoarea lucrare a cabinetelor streine prin agenții săi. Turul Panonstantinososol 27. Dec. Un Datișerif, în treaba Serbiei s'au dat de cătră poartă, cuprinsul lui ațintează la îmbunătățirea renițiilor Sgilliei, care au să să reguleze mai bine după niște instituții constituționale (cum s'au zis și în numărul trecut), în celelalte domnește nici o tăcere mare. Arderea palatului fetei Sultanului făcu câteva zgomot în zilele trecute, căci unii scorniți, cum că lar fi aprins niște conjurați, carii ar năzui după viața Sultanului. Răspunsul lui Lora Ponsonici cătră neguțătorii din Smirna încă dă materie de sorbit; unii din aceeia și din gătrile banilor pe la unele porturi vroroniei vremi turburate. Cu toate aceste, trubile își țin cortul său, și de n'ari lipsă de bani ele ar fi și mi vii. Lumea neguțătorească de aici să pare, că ar dori un răscoiu; însă cei mai mulți așteaptă cu o nepăsare rece toate câte va mai aduce vremea cu sine. La o stare așa îndoită a lucrurilor nici nu să poate altfeliu. De cătăva vreme vin ofițeri ce rusești, carii și întră în sujba Sultanului ca să să facă instructori la armie. Le curând este să să mai așeze un teatru la Constantinopol, în care nu numai italienește și franțuzește, dar și Arame turcești sănt să vă joace. ARPIZi.” Giii, Atena 27. Dec. Literatura jurnalistică a Greciei niciodată n'a fost așa de părăsită ca togma în momentul acesta. În jurnalele de toată plasa au intrat o leturghie. Soverul încetează cu totul. Atina atârnă deja trei profeturi, ce sânt ridicate agunrăi. Curierul n'au pșit de 14 zile din