Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-10-01 / nr. 40
4 160 (JhD) odată nu voiu avea a face pentru antă, de căt pentru adevăr și drept! Dumnizeu să vine cubinte patria noastră După aceasta cetinduse numele aleșilor deputați, alegerile s'au cunoscut de cine, apoi s'au ales prezident al sfatului D. Ulrich pentru tot anul acesta, iar vice-prizidentiu numit LD. Sutțer, după acesta se altaptă și cei trei și dregători. Biena. Serenitatea ca cancelariul de casă, de curte și de stat a M- Sale împărătești, prințul de Meterni, au ajuns la 17. Septemvr, în cea mai sănătate la Ioannisberg. Faia. Re-întruparea locuitorilor de legea grijească unită, cu biserica rușilor grecească' care s'au pus în lucrare încă la începutul acestui an, de curând o au întărit și făcut cunoscută prin un ucaz împărătesc dat din 5. Iulie a. c. Vpiscopii din preună cu popimea și cu călugării s'au înnvoit la această reunire; episcopii Iosif din Lituania s'au făcut prezident al acestui colegiu nou cu titulă de arhiepiscop. Episcopii carii trecuți la biserica răsăriteană, sânt între altele însărcinați a îngriji, ca oeștile credincoșilor săi să rămbie dea pururea întru unirea credinței cu bierica grecească, afară de unele deosibile obiceiuri locale, care nu se împrotivesc dogmelor de căpetenie ale bisericii pomenite. Această reunire ale rușilor uniți, carii încă la începutul sutei a șaisprezecea se desghinasă de cătră biserica răsăriteană uninduse cu cea apusană, rămâne fără îndoială una dintre cele mai sontice întâmplări bisericești din veacul nostru. Turul. Retten, cum că admiralul Rusen, fostul col al Franței în Constantinopol, e chemat ofjcui nu este cunoscut nici un patriarh bin rănit, ci marele sinod din Peterebur supt inspecția mainantă de anastă religie să catolici ca la șase minioa „rutuțimi, mohameruni, purii, elittiri, șa. la Paris, oau admrii. Pricina chiemării se spune a fi, nu purtaria cea îngăduitoare a dănsului, ci puțina grijă ce au purtat cu prilejul trecerii flotei turcești la egipteanul; căci, se zice, cum că de ar fi orănduit solul numa două linii frăncești la poarta dardanelelor, Căpitan Pașa n'ar fi putut scăpa în marea mediterană și de acolo la Alecsanaria. Așadar admiralului Rusen i-au spus din partea ministeriului franțuzetc, cum că ei n'au arătat trebuincioasa energie. Aceasta mustrare, lau întărâtat pe duntul foarte, încât scrise cătră marșalul Sult ministrul trebilor din afară într'un ton prea depru: „moi, Copisin, mandreg denegție? Magheshat, toțu oșicez gce toțu ragleza șn tiepă maghin ets. Aaeasta scrisoari aprinsă le antă parte pe marșanul, urmarea fu caee știm și riga s'au îmbvcit. în capitala Turciei e frică de iscutirea unor tulburări noi. Admiralul anglices Storfogd, care în zilele acesteia în Constantinopol, după ce ar fi doobândit doar sudienții la Sultanul, au luat în cugare de seamă toată cetatea, portul și tăriile ei. Cu acesta futseră în Constantinopol și alții o sută de ofițeri de la marina englezească. Veștile cele mai nouă voese a ne încredința că pomenitul admiral al Critaniei ar fi priimit poruncă de la gubernia sa, ca să intre cu flota în dardanele. De altă parte știm, cum că Rusia e gata a împedeca cu orice prit un asemenea pat, ce s'ar face de cătră putere striină. Mehemed nici acuma nu vreau să avlte nici câte un fir de păr dela cele mai î nainte poftite, ci să gătește deschhnsul de răsboiu, pretul cu cateloe în belișor (na 111 Octombrie c. n. (în sani de panută.) era RUMNĂ de gta barit, suditor DND „Ulani numai 272”. ioan gătt.. tuturor este cunoscut., cum că în Rusia litigiu domnitoari este agrutepecă răsititeană, de care se ține cea mai mare sarte a miruitorilor angă de zăpezenia renigii se mai află în Iuda, uniți, carii acum sau Vinui trmat, apoi al mșgatunui, afară ne, protestanți,