Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)

1839-02-12 / nr. 7

20 î').34 Leace, pe anul acesta prin stăruirea Dlui a făcut un mare pas. Mărinduse formatul, și adrogânduse un Foileton literar, s'a fă­­cut o gazetă interesantă și folotitoare. Ar­­ticolele alese și publicate în foiletonul ei recomandă înfințarea literaturei moldave. Fabula ce am puso la sfărșitul aceștii foi este scoasă din această­ fațetă, și prin nai­vitatea copilului este vrednică a fi d'anătu­rea cu ori­ce fabulă a lui Lafonten. „în Transilvania Foile brașovului în­­clintează și dovedesc sturuirea Redactoru­­ui L. I. Cariț, Articolulle milizare și ad­­lemica asupra hotărării limbei Rumănești au dat o mare desvoltare duhurilor­­în Craiova Mozlicul subt Relacția D. V. Leca nu puțin mulțumește pe amato­­rii de cetire. Această foaie redigate într'o parte de loc unde se află atătea suveniri clatice ale îmceputului nostru, nu va în­­tărzia prin numele său de Mozlic­a ne da afară de scrieri și suveniri istorice ale Po­­lului Traian Caracanul, Turnului Siberinului, și alte asemenia: „La Cunău subt Redacția Sf. La­gurin­­telui Dionisie Romano și a D. Munteanul, s'a întocmit o Folie periodică întitulată Ve­­stitorul Bisericesc. Nu puțin folos se va pricinui din această foaie în mijlo­­cul Clerului cum și fie­căruia Roman. Pre lângă această foaie se va alătura în su­­pliment și scrierea întitulată Meditații religoase, din care s'au publicat de prin Curierul de ambetecte și altele prin Muzeul Național. Numărul întâiu al aceștii gazete religioase recomandă mult pe Redactorii gi. „La Brăila se va întocmi o gazetă de agricultură și de Comerțiu ezbt redacția D. Profesor de acolo, Penescul. „În bucurești în Seminarul din Antim se va întocmi asemenea o gaz­etă bisericească, subt Redacția D. Profetorului, Bălășescul. „Cantorul de Avis se urmează și merge înainte prin dtăruirea D-lui 3. Carcanici. Turu­l Constantinopol. Poarta să află astăzi într'o criză, care pe dreptul să nu­­mără între cele mai grele, în care au dtat vreodată împărăția turcească. Tractat un cen nou de d­egas și instituțiile cu acelaș îm­preu­­nate au acuturat statul din temelii. Reid Pașa fără îndoială să va îngrozi de fapta ca pricina la urmările ei. Poate fi, că do­­ară mâna lui cea îndemânatică puternică, ar fi șiut să abată stricăcioasele urmari de ar fi fost dânsul lăsat la cârmă, și într'acest înțeles răspunderea lui poate să fie mai puțină, căzând vina cătuia asupra partidei, care au mijlocit depărtarea lui, în tot cortul ocărmuirei, precum și în negoși să vede o răceană, care pre dreptul ne dă să gândim. Pimini nu știe, de ce să ot­răvească și pentru aceea ori­ce schim­­bare este plăcută. (APg.Ziu.) Spun, cum că Sultanul hotărâ, ca să crească pe fiii e­i suropenește, fiindcă acum ei au isprăvit acea îmbătătură, care era să o priimească după ritul islamismului. lci­astă hotărăre a Sultanului arată deplin, cum că voea lui este, ca marea faptă a re­­formului ce oau întreprine cu atâta slavă, să rămie statornică, și care va urma la tron, să o libă într'acea întindere, care e așăzatu de puternica sa mână. Șii Comestime. Înștiințare. (Adleg.) Scrisori dela Lipsit ne opun între al­­tele, cum că în târg­ul de la anul nou, lu­­crurile țesute de lână, stătură lângă vreme grămădite fără să le fie prețul. La înce­­putul târgului să cerea aceste mărfi cu pre­­țul din târgul trecut, mai tărziu scăzu și acesta. După socoteala făcută preste tot, neguțătorii perdură la toată cucata de pă­­nură șostar) câte doi taleri, dar unii și patru taleri au perdut. Țesăturile mai fine de lână încă avară preț sarbed. Din lâna de Austria, ungaria și boemil s'au vândut ca doă mii de măji cu doi sau trei taleri mai scump ca la tărgul trecut. Lucrurile țesute de bumbac să vândură cu 10 la sută mai scumpe de­cât la târgul trecut. Perle nelucrate să căuta foarte. „Lavaretul Timișului de sus. Din jos tecălitul se recomandă tuturor patimașilor de ochi cu ajutoriul său.­­ Săracii vor fi căutați în dar;­­ iară carii vor veni de departe, vor fi lângă un honorar potrivit la dânsul srințți. Cum că la acasta măie­­strie, iară mai vârtos la Operația Catarac­­tei albe ațăi­ cu o deopbită ușurință să pricepe iscălitul a d­ezvărși, adiveresc Ate­­staturile ce leau căștigat pănă acum­. Moaztamdlim Orterlz, Doctor de medicină, chirurgie, magi­­stru de ocum­istică și ochnutziție c.c. Doctor în lazaretul mai sus numit, rălad­or gropghie pvarii faditor Ioaț găti. ?) Acia insulă nu pom lipsi a o face cunos­­cută și din cruce de munți. Red. l le -.la

Next