Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)
1840-10-20 / nr. 43
170 la sele în locul bancnotelor de mai nainte altele mai mici și mai lesne de purtat însemnate cu iscălitura Sultanului, de 50, 100 și 250 lei. Sehimele să circuleze în toate provințiile turcești întocma ca metalul, și dajdea încă să se poată plăti cu de acelea. Oricine la vistieria împărătească, îndată să poată priimi bani gata pentru ele. Oland Hlaga 7 Oct. În aciastă zi Maiestatea Ea riga Olandei Cilhelm l. în cetățuia ei Loo făcu indicație de pălarie solenă de tron, chemând în locul său pe Cilhelm Ș, fostul prinț clironom al coroanei Kum se numește de Orania). Această schimbare de și se poate zice de a dreptul a fi pricinuită prin adâncile bătrănețe a legii, totul în vremile noastre veni în oareșcare privință neașteptată. Depunerea omagiului, adecă a jurământului de credință se va face în Amsterdam (capitala) după patrusprezece zile. Tri. proclamății: una vestitoare de avdicația făcută, a dua de către Wilhelm P. arătut oști de suirța ca matron și a treia întăritoari de toate deregătoriile civile și militare s'au făcut locuitori nor în ziua următoare cunoscute. Sirul și Egiptul. Iată ce ne împărtășește Obstructorul austria din drama nouă de războiu, prednic le credință: „Aamiralii Storfogd și Bandi era lăsată în 6 Sept. portul Alecsandriei poruina către Siria, cel dintăiu cu doar linii și cu un brig, cel din urmă cu daoă fregate; în față cu Alecsandaria rumaseră două linii englezești și o dregată, și o corvetă austriacă, care era insărcinate a pazi flota eghipteană angijată în port. În 9 după amiazi unica flotă anglo-austriacă aruncă anghizele în portul de la Bairut, unde comodorul englezesc Panzer se afla de mai nainte cu șase linii englezești anghirate, și patru din acelea era așezate în depărtare de cetate trei pătrate din o pușcătură. C. c. corvetă „Lipesia, încă aruncase anghilele aproape de tate. Corveta franțuzească „Dilijan și crigul „cu gemvil încă era în port. Toți conturii și europenii lăcuitori în Dabrug părăsiseră cetatea trăgânduse în corăbiile de răsboiu: Tezatel Bairut și ținutul ei, era cuprinsă de 8 pănă în 10 mii trupe eghiptene, supt comanda lui Soliman Pașa. Linia lui Ibrahim Pașa se afla în șesurile Celesiriei între Balbic și Tahle, și el singur întreprinse recogniții Sadecă ispitiri milităreștii în ținutul de la Caiul. Soliman Pașa era insignat a apăra cetatea, iar de cumva totul ar fi silit a o lăsa, socotea să arunce în aer cetățuile cele vechi și a se retrage la un loc mai înnalt bun de apărare, unde și era așezate 50 tunuri, de unde avea nădejde, a împușca asupra trupelor vrășmășești ce vor fi eșit pe uscat, și a le alunga din cetate. L10. dimineața corăbiile de răsboiu făcură o mișicare generală ca și cum ar brea pela draguvite prnuturi a scoate trupe la uscat. Toate corăbiile turcești de răsboiu, patru vase de arbur englezești încărcate cu trupe turiști și cu pedestrime englezească de marină eșiră la uscat 10 miluri de la Beirut spre nord între satul ț iunie și răul Chelbeu fără cea mai mică pedică, pentru că Soliman Pașa se părea că s'ar fi pregătit a se împrotmvi la o descărcare de la Bairut spre sud. Trupele fuseră împărțite pe un deal, pe acurui mijloc este drumul către Libvan; această desbarcare are scopul a deschide comunicația cu lăcuitorii și c. c. Frigată „Midea pod din jos muntilui. C. c. fregată „erigra ca lipsia” așezaseră în față cu un de Baiut, în o linie cu corăbiile englești de linie. Toată ziua ținu focul către toate puncturile unde se arăta trupe eghipteine. La 11 admiralii Stopford și Bandiera trimiseră o provocație către Soliman Pașa, ca să deșerte locul, și să nu irite sânge fără tolos, însă el r spunee, cum că nu poate să facă distul cerurii. Într'aceea garnizorul eghiptean se păru a se fi trag din cetate în noaptea din 10 spre 11, fiindcă din corăbiile de răsvoiu nici un soldat nu se vedia în aceaș. La 4 ceaturi după amiați, patru linii enginești și c. c. fregată „Medea” începură a bate otrățuile cu toată puterea, păzind însă ca cetatea pe cât se poate să fie cruțată. După un ceast focul încetă. P Cetățuile mai le tot fuseră lărâmate. Puținele tunuri, care era pe cateriile eghiptenilor, au făcut necurmat. în 12 și 13 corăbiile orânluite începură din nou a vate tăriile ce mai remătitără, a cării urmare fu, că nimic nu mai remate statornic. Stricaria, vore eghiptenii în zilele aceaste în Bairut și afară din acesta oau pătimit, se socotește la 1000 morți și răniți. la 15 cc. frigată „emira” moarte poftită de Stopford la lagărul dela 6 iunie și țrânele lustriate de pedistrime din cele trei corebii marine le scoaseră la uscat. C. b. corvetă „Midia” cu controldmiralul Bandiera slobozi anghilile la 14 în față cu la-