Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-01-14 / nr. 3

(SVPRREA­NI 147acr, fără poștf­­uc. Prețul amiezii foi din priună cu Foea pentru minte inimă și îi­­pe un cui poșta arg. Pentru înștiin­­țări să plătesc pănă la 6 rânduri 8 cr. ataci în sus vcr.­ teratură este jumătate de an­ go. argint de un rând. „ 4 . 1827 Abta FVOIE) Da Fă aniiulăzăuițină, Șrasnotv, PI4. Vampagie­, Tran­funnil Timișul de sus. Cotezul Domnului la 6. Ianuarie s'au prăsnuit în acest Pas așezat la hotarele pării, cu o pompă nici mai nainte neobicinuită, însă brednică de vechiun obiceiu a sf. C­isericii răsăritene, de a înnălța marele acest prasnic și prin sem­­ne din afară. Domnu Doctor se medicină și Director carantinei Pavel de Vasici știu pune la cale toate cele cuvinite la o vrednică prăsnuire așa, ca în locul acesta de oameni puțin lăcuți, însuși acea mun­­toasă natură să prăsnuiască pe Acela, care­­le prin ale eoale minuni au biruit de ată­­tea ori rănduiala naturei. Era de neapăra­­tă trebuință, ca în acest ținut, Unde nu este nici un prilej a ascunta slujba dum­­nezeiască după ritul răsăritean, pentru acei mulți slujbași și însuși amploiați îm­­părăteși, să resune laudele domnului și în limba românească. Preot. P. Protopop Ale­­cse Verza, nuși pregetă a eși deja așa sta­­ție la O. Timiș, unde însoțit de alți trei părinți parohi de legea răsăriteană grecea­­scă, săvârși sfânta slujbă înființa de față atât a Domnului maior Arcutina, co­­mandant al cătății și a Granițelor, cât și a tuturor deregătorilor împ. dela Lăză­­ret și Idela Vamă fără posibire de religie. între rugăciunile obicinuite, sfinția sa ceti cunoscuta rugăciune pentru îndelungata și slăvita viiață și domnie a Maiestății sale înpăratului nostru FERLMȘANL, cu evla­­vie ce încălța inimile tuturor; sunetul înzecit a treascurilor ri­svit de păriții fi­­rii de prin­p­egiur, ne alu­ca aminte de clim­­­a și pacea, care o avem supt ocrotirea pu­­ternicului schiptru austriac. După săvăr­­șirea sfințirei apei și­­ după stropiria case­­lor și a separațiilor, oaspeții oe așezară la o masă nobil dată de L. Director a ca­­rantinei, zgomotul treascurilor respundeia o­­bișnuitelor închinări cu toastele. Soldații­le la comandă 72 cu numărul precum și cei 15 epoșitori ai carantinei abură căte M­ vin și 7. sunt carne de vită. Sileviu. Mulțămită fie­ceriului, cum­­că industria și lățirea negoțului, începe a da semne nouă de o viață, ce pănă acum nu e avbel. Precum în Cluj, așa și la Sibsiu, câțui alei și lăcuitori se împreunară spre a întemeia o fabrică pentru zăhar de napi roșii. Locul, mașinele și toate instrumen­­tile vor tăia 50 - 35000 f. arg. Sare acest scop o casă și 36 holde arătoare s'au și cumpărat nu departe de oraș. Sta­­tutele fabricii vor fi mai tot acele de la Cluj. Soțietatea sau împărțit acțiile sa­­le pe câte 100 f. arg. Planul e cunoscut numai de scurtă vreme și 200 acții s'au și vândut pănă acuma. Canii nu erau numai pe hărtie, ci se plătesc înlontru cu cea mai mare acurateță. Nu numai acționarii, ci toată cetatea, și patrul toată va trage foloturi binecuvântate din aceste întreprin­­deri. Mai multe mii de fiorini vor putea remânea în țară. Mănăștur (lăngă Cluj). Cietrica românească de aicii fu jăfuită de hoți în noaptea din 6 Ianuarie e. n. Paguba e socotită la 600 f.

Next