Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-05-26 / nr. 22

------..----- prim­i acetii foi din prim­ă curnea pentru minte inimă 21.24cr. fări poștă cf. și ch­­este pe un jumătate de an cu poșta teratură cr. arg. Pentru înștiin­­țări se plătesc pănă la 6 râ­nduri 8 cr. di ani însue 1­ cr. argint di un rănd. D23 FAAM­EEL ZAMALA. Șigasnoră, 7268. Maișa. Trutin­mu­l, Crașova și Cran. După ce mutarea liniei de sănătate pe din­colo de lăcașele și moșiile în numărul trecut pomeniților, în câteva sate muntene, lăcuitorilor ro­­mâ­ni, s'ar fi făcut în cea mai dorită li­­niște, pe căt ne este slobod, pe atâta sim­­țim a fi și de trebuință, a mai împărtăși încă și următoarele: „Aceasta întrupare era dorită de obște de mai multă vreme, însă nimeni nu putea cugeta la dânsa, fără a nu se teme, cum­­că punerea ei în lucrare numai prin mături le pre­­vba tocma prin vărsare de sânge va fi cu putință. Înformațiile, părerile și vorbele așa curseseră. Însă colibașii de sus Cadecă acele căteva mii de romăni­ s'au arătat cu acest­ prilej ca un popor invito­­riu și Monarhului săzu cu totul credincis, căci nu numai se supuseră prea'naltei prăn­­țuieli cu toată încredințarea, ci încă au adaos a da nepoftiți mână de ajutoriu la ridicarea căsuțelor de pază, aducând lemne și arătăând depoi­itele locuri, unde să se poată așeza posturile. Prin urmare ori­ce pregătire răscooinică or făcu, aceea pe cât au fost înțelepțește și adânc cugetată, pe atâta fu prin purtarea româ­nimei dove­­dită de a fi pritositoare. Așa este, nici o nație nu se poate pe dreptul său­, că ar fi mai credințoată și mai supusă domnito­­riului său, secăt­ește și au fost românul totdeauna. Slujba dumnezeiască săvărși­­tă de preoțime, blânda și părințasca pur­­tare și privigire a Sf. S. P. S. Gherman pro­­topopului acesi eparhii între oamenii săi, și în sfărșit b­inesocotitul și prilejului amăturatul cuvânt bisericesca Sf. S. P. Ioan Popasu, protopopului Crașovului, rostit la Moieștii de jos supt ceriul olobod, fă­­cură cea mai dorită întipărire asupra du­­hurilor acelor oameni. Ce să zicem mai multe? După isprăvirea aceii lucrări, toată mulțimea adunată nă vănea între strigări, înghesuinduse bărbați și femei cătră calul Comandirtului, săru­­tândui fără încetare mâna și aducândui laruri, cărvații ca și întregi, iar­ femeile ouă roșii sfințite și roșcode. Săraci ro­­mâni, cât de negru erați voi pănă acuma zugrăviți, și ce contrast frumos e în fa­­ptele voastre și în prejudecățile veacului. Miliția, atât din catal. b. Vacant, cât și divizionul b. vad­et după întoarcerea sa dela clan în Brașov, lu priimit din par­­tea a. Maghistrat câte chiu­­binari, și câte 7, sunt carne în dar, spre pone­­nirea zinei numelui Maiestății Sale a îm­­păratului nostru FARAIPANL, spre s'au săs­­vat la 30. Maiu e. n. Ungaria. Le­și în această folie s'au vorbit din vreme în vreme despre cele mai multe legi închiată în Dieta trecută, sau atunci, câna fiind proiectate, se făcea dez­atere și reprezentație despre dânsele, sau când vinea în nalta bună plăcere asupra lor; totul nu va fi de pritos a­ricapitula (postori) ș­i mai de frunte din articolii pomenitelor

Next