Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-08-18 / nr. 34

136 britanni mași. london 7. August Riga și Regina Bengis au sosit astăzi la 1 ceas după amiazi în palatul Buchingam. Mai multe foi publice au propus, cum că scopul venirii acum pomenitului regent ar fi o încercare de împăciuire a diferințelor, eșcate între Franța și Anghiera. Tractatul în pricina turco-egipteană, de curând făcut între Austria, Rusia, Coracia și între Poartă, cu remânirea Franței afară din joc, au dat de lucru jurnalelor din amândouă provințiile Inglitera și Franța). Jurnalul „globe între altele, se bilește a dovedi, cum că resuoiul, cu care amenință Franța înghierii, din pricină, că aceasta din urmă, prin scoaterea Franței dela sus numitul tractat, ar fi stricat alianța pătrată, niciodată se va putea înființa. Cuvintele jurnalului sânt: „Ocârmuirea Franțuzească, pe lângă toată alianța pătrată, au jucat cu Cristina Regina Spaniei) o rolă prea vicleană, ajutând pe supt mână pe vrășmașul ei, Don Carlos, cu bani, arme, cai, muniții și mijloace de trai; asemene, adaogă mai încolo, au făcut Franța și cu Mehmed-ii, pe care de mult îl tot ajută cu caii și pe care, după ce odată au dat măna cu celelalte puteri ale Europei, care au fost hotărăt a aduce pe bătrănul la supunere, cu mijjloace și mai aspri, nu trebuie să ș'il declareze de aliat. De aici pușește Glov dre a arăta Franței, cât de rău iar merge la întreprinderea unui resvoiu, asupra celor patru Aliați. Din 400,000 bărbați ostași, care-i poate îmfățoșa Franța în câmpul bătăliei, zice Glove, ar trebui cel puțin 60, pănă 80,000 bărbați (cu rezerve) să fie pentru Lagir, și 150,000 pentru paza liniștei Parisului, Lionului și a altor cetăți mari, așadar iar mai rămânea ca la vr'o 200,000 pentru resboiul cu Germania, Corusia și Austria, apoi cine să comande oastea aceasta? Luis Filip (Riga Franței) știe prea bine, cum că un regent, care au ajuns la tron prin alegerea poporului „nu poate întreprinde resboiu atăcătoriu, fărz anu fie au el, sau fiii lui în capul oșttii. Căci oricare ant general învingătoriu, prin vestea sa și prin popularitatea mdilitară (mai ales în Franța), ar trage soartea Dinastiei în măinile sale. Dar de ar și lua lui Filip comanda armiei asupră și, atunci, în întămplarea, când n'ar putea învinge, s'ar câștiga ura poporului și prin urmare răsturnarea din tron. în sfărșit ce se ține de resvoiul pe mare, închie Gloche, acele 23 corăbii ale franțozilor, mesne se vor putea ținea în frâu de cătră 21 corăvii de linie ale englezilor; pe lăngă aciasta, să știe Franța, că Vnghtera are întru nimic a pune pe mre 60-70 corăbii de danie ovine întocmite. Turul Șirile de la Alecsandria din 23 Iulie, cuprind următoarele: De la Damasc și Tripoli pănă în 18, iar dela Beirut pănă în 20 iulie, se știe, cum că între Pașa și provințiile Tripoli și Calbec n'au avut loc nici o împălțuire, ci mai văr tot au urmat, și urmează resboiul între insurgheniți și între trupele eghiptene, cu tirenii nepilduite, ce fac cești din urmă la insurgenți. La Beirut s'au făcut distul cererii pașii, dânduise armele îndărăpt, dar oatele pentru aceea tot nu s'au cruțat, ci s'au prădat întocma, ca și când o ar fi cuprins cu năvală. Muieri, prunci, bătrâni și bolnavi se însorea fără cruțare, cătile se jăfuia, apoi se ardea; din biserici creștinești se lua tot ce se afla mai bun, apoi se tregea gol. Lucruri bicericești, veșminte preoțești se vindia de cătră Alivanesi la Bazari, carii își bătea joc de ele; mai mulți preoți e'au omorăt în feliurimi de chipuri îngrozitoare. Mehemet Ani face toate,numai ca să poată aduce pe lume să crează, cum că revoluția au încetat; acum de nou ș'au ibit capul pantă ruscul are în Ledjia, la care, după cum crede Mehmed-ili, se zices că ar fi dat îndemn englezii. Sami bei, despre care s'au vorbit în foile trecute, au sosit în 23. Iulie la Alecsandria acasă, înștiințările, cu care s'au întors dela poartă, nu prea plac lui Mehmed Ani. Se vorbește adecă: cum că între Solul Sami Bei și între Divan n'ar fi avut loc nici o conferință, și că numitul Sol s'ar fi găndit de întoarcere cătră Alecsandria, fără să fi îmfățișat Porții îmvoirei lui Mehmed Ali. Căt pentru Flotă, i s'au spus Pașii, să o trimită îndărăpt, prin fiul său Slobei la Constantinopol. O tabadire cu prilanturi prea bogat îmfrumsătată, și o scrisoare de însuși mâna Sultanului, în care însă nimic altă se cuprinde, decăt că una din Sultanele sale ar fi dobândit o prințesă, aceste sânt tot ce au căștigat Mehmed-il cu prilejul trimiterii Solului Samirei la Constantinopol. Fapt. Feob. Fo. 228. iluiuG evdactor giorghin buleți ochtoe soap gătt.