Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)
1840-11-24 / nr. 48
flotă iutearcă în acea mare neagre închisă. Aceasta în sfărșit, cum că noi neam obicinuit, este lucru primejdios. Pănă acuma în ante tractate era vorba singur despre închiderea Dardanelelor. Tractatul din London numește mai întâiuși Bosporul. Aceasta se pare a se face pe dreptul, ca adecă gucia nu să se poată apropia așa lesne de Constantinopol. însă tocma prin aceea Rutif ice că dreptul a trece prin marea baltică către marea mediterană, unde ea pănă acuma nu era cunoscută. Tractatul de CJunciar Schlesi nu'l învățăm noi din declarățiile ministrului britanic în casa de jof, ci mai bine din fapte însuș. Așa Franța nu poate tăgădui, cum că ea cu acesta chîn numai prin îngăduința Rusiei poate remânea stăpână în lagăr. Pănă acuma era o stavilă, peste care Rusia nu putea trece. Ruda nu se putea încumăta a prinde Constantinopolul. Europa n'ar fi suferit aceasta, acuma fără vreun motiv îndestulat, Europa se unește, a pregăti cuprinderea Constantinopolului prin Ruși. Ce să țicem despre această politică schimbată? înșinatus'au ministrul englizesc? Silitus'au el cu cuget curat a răziuna împărăția turcească și puterea lui Mehemed lLli a o micșora? Pentru amândouă scopurile era mijloace mngiuite - lordul palmerston s'au ferit cu voiea de aceste mijloace. Turturării din lentru în Turcia numai atunci 28 importanță, când Rusiei îi dau primm de intrivinire (integuentio epre a împăca). Numai în această intervenție este primejdia. Pănă acum Anglia au dechiarat la lume, cum că ea nu va suferi interbenția; luttria aceeaș dechlarație la anul 1856 oau sancționat prin amenințări din partea sa. Prin tractatul de la London intervenția este sancționată (întărită) prin însuș acelea puteri, care mai nainte progulaseră asupra acestși arest tractat cuprinde împărțirea împărăției osmane, Mehemed Ali să aibă drepturi și stăpâniri, care se cuvin singur suverenului său; celor patru puteri se dă arepiul închiderii Dardanelelor și a Bosporului, un drept, care numai Sultanului i se cuvine. Cum poate cineva zice, cum că tractatul este ațintat în contra lui Mehemed Ali, care prin acela capată drepturi de Suveren? - de o sută de ori s'au întâmplat că un pașa revelau mers asupra Constantinopolului și pe Sultanul lau destrânat, unitatea împărăției prin aceasta nu s'au stricat. În firescul curt a lucrurilor Cghiptul și Sirul s'ar fi întors în estăpănirea Sultanului, încă și atunci cănd Ibrahim îm anul 1855 ar fi intrat în Constantinopol, însă intervenția păși la mijloc; ea era să împedece o colizie și nu o putu; nenorocire beni peste nenorocire. Sultanul muri, bătălii de la Pisir oeperau; flota fu vândută; totuș împărăția nu căzu. Dar intervenția împedecă pe Poartă, de a nu putea păși la vreo învoială cu vasalul său. Lucrul ajunse treptat pănă la acest punct de primejdie: în anul 1855 protestară Anglia și Franța; la 1855 se înprotvi Austria la un protectorat rupse pentru Turul; la 1857 și 1858 Austria se retrase dela amândouă celelalte puteri îndărăpt, pentru că era propus de o învoire între ministrul Englezesc și între Rusii. După moartea lui Mehemet, lordul Palmerston propuse Franței o mătură hotărătoare împrotiva Rusiei. Guvernul Franțuzetc, oprimântat, pofti a tracta dispre aceasta cu Austria. Propoziția cu încetul rumase la o parte, însă cele trei puteri se sfătura împreună. Rusia ascultă un minut, rrozistă și se trate la parte. Rusia decise iarăș negoțiațiile prin o propoziție lerareptul făcută Angliei. Lord Palmerston se părea că s'ar împroumvi, Austria și Franța lepădară propoziția. Căteva luni tricură cu conferințele; deodată comunicația cu Franța încetă, tractatul soe subterice așa cum lam văzut. Pentru ce nu s'au silit puterile cu totdea dinsul, a împăca ne Pașa cu Sultanul? lustria și Franța au cercat aceasta; Anglia însă leau împedecat. Dar s'au putut îndupleca Lustria, a subscrie tractatul din London? Lustria prin aceea n'au anintat nici un interes egoistic. Ra pretutindeni nu apără alt interic, decăt nneresul păcii. Singur lustrii au pus osteneli erbidee spre a apăra pe toia și a o ajuta din primejdie. Dânsa dar suferi un rău mare, singur ca prin acela să poată depărta un rău și mai mare. Trebuie să pierdem, cum că Lustria pe amândouă, pe Anglia și pe Rucia, le văzu inzignate,și pune în lucrare proiectul tocmai cu primejdia unui răsboiu, și că Lustria socoti că va face să fie răsboiul cu neputință, lăsând pe Franța singură isolată. Ce se atinge de Anglia, trebuie să mărturisim cu turburare din lentru, cum că nici simțemântul pentru vreun interes național s'au atins. Țara este sfășiată prin facții. Un ministru a trebilor din afară trecuie să fie tare răzuat pe încrederea mafiei în trănsul. Sau că el este amuzat de b vreo putere străină. Ministrul de acuma nici măcar încrederea soților săi nu o are și mărturisită, cum că alianța din London în contrast cu părerea lor individuală. Franța în greavă: Ce motivi îndimmări