Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)
1840-12-08 / nr. 50
tele sale otagii de iarnă și corăbiile ei sânt cu totul dezarmate, încât pănă în 1mprinie al anului viitoriu n'ar fi în stare a pleca nici la o parte. în Olișa pe la 16 Poemvr. încă se afla toate în liniște și în această cetate nu se mai află decât garnizonul obișnuit. Cele două divizione care se află staționate în Crim, se recrutează cu încetul din rezerve; însă e teamă, cum că scorbutul va străbate și alici. Linia „Anana”, coti de la Sevastopol la Odesa cu o parte de artilerie ce cum se ție, fusese hotărâtă a trece în Turcia cu corpul al cincilea de armie. Șiri mestecate Margsilis. Regina Cristina au elobozit din această cetate o proclamație către nația spanioală, vrednică de condeiul unui regine. Dlnsa în acea proclamație se plânge cu amar împrotiva nedreptăților și a necuviințelor ce avu a suferi în Spania, încât mai pe urmă coroana regală i se prefăcu în cunună de opini, pe care o puse jos, ca să poată resufla mai ușor. în Maaril făcu proclamația o întipărire foarte adâncă în inimile celor mai mulți și se crede că aceeaș poate avea urmari serioase. Brisel. Camera reprezentanților din belgia priimi cu un glas și cu o voie proiectul de lege, cu care se îngăduie ministrului de răsboiu 4 milioane fr. spre a putea găti armia pentru o neutralitate armată. Roma. 17 Poemul. Fostul prinț de livan Ceșir se aștepta aici cu toți oamenii săi. Vl ceruse înnainte preme slovozenie de la Patriarhul Romii, ca să poată lăcui în Roma. Se pare însă că de va fi și dobândit Beșir această slovozenie, condiția de a nu se mesteca nici decum în politică nici într'o privință, va trevui să o păzască cu scumpătate. De altmintrelea încă, Emirul Beșir, deși mărturisește credința creștinească împreună cu toți ai săi, nu mult credit poate avea în otcii creștinilor celor buni. Lumea știe, cum că Dmirul pănă era în floarea ea, abia în rezidința din Livan o cigerică și o moșee mohamedană. După cum le vinea la interes, astăz mergea la eiserica creștinească, mâne la moșee. Pe unciul său fostul Rmir și bărbat cinstit el prin intrigile sale sau stins din lune. Scurt, caracterul lui Vmir are pete multe, mari și urăte., Vl este în vrstă de 86 ani. Fraubourg. În 16 Doemvrie muri aici vestitul profetor, consiliariu și deputat Carol Bottec. Viața și păgunile acestui bărbat sânt atăta de interegătoare, încât acela care va voi ai scrie biografia lui, fără îndoială va avea a descrie istoria și schimbările politice a Germaniei în acești 30 ani din urmă. Francfurt la M. În pesta adunării reprezentanților legătuinței germanice din 12 Poemvr, s'au făcut monarhilor germani cunoscut oficial tractatul din 15 iulie cu toate adaptele aceluia. Reprezentanții legătuinței (confederației) recunoscând, cum că vitregitatea împărăției osmane în împregiurimea și întru neatârnarea sa este o condiție fundamentală a păcii universale din Europa, se bucură pentru acel tractat și pentru nevăditoarea modalitate a puterilor contrăgătoare, prin care ele fără a păzi vreun interes egoistic au dorit a pune toate la cale bună, singur spre a păzi pacea, apărând și ocrotind pe Turul. Paris. Tribunalul Sainei judecă atăt pe preotul Lamene, cât și pe editorul de curând pomenitei cărți „Țara și gubernul”, la prinsoare pe doi ani și la gloabă de câte 5000 franci. Se pare însă, că se va face apelație. britania. După o cnscripție generală făcută nu de mult în Britania mare, adecă în Anglia, Scoția și Irlanda, numărul locuitorilor se suie la 27,774,200, dintre carii 6,080,000, bărbați de la 20--60 ani sunt destoinici a purta arme. Afară de aceștia Britanii mai are în Lusia peste 82 milioane sudiți. Numărul coloniilor ei din africa, America și Australia este însemnat abcea. PREȚUL BUCATELOR în BRAȘOV. la 18. AECEMVRIE c. n. (În spani de balută.) rvdalctor gvorghie careu. prăitoe solaț gătr. O tămată An Ardeal, 15f. Vi cel mai fiunăe . „pi mijloc. prun.... 6 473 „di cos Ll, 6 - Săcăriți. 6 - Sanara 3M 4 12 orzul „MA.4AL. -II„.. 48.. 236 jijina. - Măriel .... 3 12 4 30 vucuruzun „. 14.1 DDND NDS3